BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni

    „Evoc astăzi caracterul nostru dârz pentru că vremurile sunt iarăşi dificile, nu doar în Europa, ci în întreaga lume”, arată mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni. 

    „Ca în fiecare ultimă duminică a lunii mai, celebrăm astăzi Ziua Românilor de Pretutindeni, o sărbătoare dedicată în primul rând celor care se află dincolo de hotare, dar care poartă în suflet dragostea de ţara natală.

    Indiferent unde ne aflăm astăzi, este un bun prilej să reflectăm la tot ce ne leagă unii de alţii şi pe fiecare dintre noi de România. Ne unesc o identitate puternică şi apartenenţa la un neam care, de-a lungul veacurilor, a răzbit cu demnitate peste toate vitregiile istoriei.

    Evoc astăzi caracterul nostru dârz pentru că vremurile sunt iarăşi dificile, nu doar în Europa, ci în întreaga lume. După o pandemie devastatoare, în apropierea graniţelor României s-a declanşat un război care părea imposibil de conceput în epoca noastră. Ca întotdeauna însă, în clipele de cumpănă, românii au ştiut să se ridice la înălţimea momentului, să dea un exemplu de solidaritate lumii întregi şi să arate cine suntem cu adevărat.

    Efortul umanitar al României şi implicarea fără precedent a cetăţenilor noştri în criza refugiaţilor ucraineni au fost apreciate de întreaga lume, care a remarcat generozitatea şi ospitalitatea românilor.

    Eficienţa cu care instituţiile statului şi organizaţiile neguvernamentale au răspuns acestei drame umanitare a fost dublată şi de sprijinul semnificativ al românilor din străinătate, care s-au mobilizat în mod exemplar cu ajutoare şi convoaie umanitare pentru ucraineni. Vă mulţumesc, aşadar, tuturor pentru implicare!”, arată mesajul.

    Preşedintele a făcut un apel pentru întoarcerea acasă a românilor. „O economie dinamică generează continuu oportunităţi de afaceri, investiţii productive şi locuri de muncă mai bine plătite. Relocarea unor companii în România, pe fondul contextului actual complicat, poate reprezenta o oportunitate care să-i încurajeze pe cei care vor să revină în România. În acest sens, sunt extrem de importante acţiunile Guvernului de susţinere, prin programe dedicate, a românilor care doresc să se întoarcă în ţară. Doar împreună, români de aici şi de acolo, putem să construim România puternică şi prosperă pe care ne-o dorim”, arată mesajul.

  • Iohannis promulgă legea care poate trimite tot gazul din Marea Neagră în Ungaria sau Austria, odată ce restricţia de a vinde 50% din gazul extras a fost ridicată

    ♦ În condiţiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare faţă de varianta din 2018 este eliminarea restricţiei de a vinde 50% din gazul extras în România.

    Într-o situaţie ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria şi Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în ţară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producţia de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va creşte. În consecinţă, România, cu  resurse naturale de  200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situaţia în care exportă gazul exploatat şi importă de la ruşi.

    În aceeaşi vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze şi o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

    Cel puţin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producţia onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi şi în creştere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligaţia ca 50% din gazul extras să meargă pe piaţa din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor. 

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunţat ieri Administraţia Prezidenţială.

    Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia. Acum încep să se mişte lucrurile însă şi la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziţionat jumătate din participaţie, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participaţie aparţine OMV Petrom.

    Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condiţiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul naţional începând cu 2026.

    Transgaz estimează creşterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populaţiei la gaze naturale şi prin punerea în funcţiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producţia anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puţin 3 mld. de metri cubi.

  • Iohannis: PNL este vectorul dezvoltării României. Timpul luptelor politice interne a trecut

    „Mă bucur să ne revedem în acest loc simbolic, în acest loc plin de istorie, în acest loc încărcat de semnificaţii nu numai pentru Partidul Naţional Liberal, ci şi pentru România. Mă bucur că am prilejul de a vă transmite câteva gânduri despre trecut, prezent şi viitor într-un moment aniversar, când Partidul Naţional Liberal împlineşte 147 de ani de la înfiinţare. Destinul României moderne este strâns legat de destinul Partidului Naţional Liberal, de curajul şi înţelepciunea unor lideri vizionari, care au contribuit decisiv la reformarea societăţii româneşti. Nu trebuie să uităm că România şi-a proclamat independenţa, în 1877, în timpul marii guvernări liberale, iar fundamentul pe care s-a clădit statul român modern a fost liberalismul. Politica liberală a lui I.C. Brătianu a făcut posibilă o dezvoltare accelerată a ţării”, a spus Klaus Iohannis.

    El a afirmat că drumul său s-a despărţit de Partidul Naţional Liberal în 2014, când a preluat primul mandat de Preşedinte al României, „dar în toţi aceşti ani am rămas mereu alături de Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Liberal alături de mine, pentru că, nu-i aşa, ne uneşte aceeaşi credinţă puternică în valorile şi principiile liberale”.

    De asemenea, Iohannis a amintit şi de crizele prin care a trecut România din 2020.

    „Din 2020 traversăm o perioadă extrem de dificilă, cu numeroase provocări şi crize succesive sau chiar suprapuse. În mod evident, este, uşor, relativ uşor de guvernat în perioade de prosperitate, când lucrurile decurg normal, dar infinit mai dificil când trebuie să ghidezi ţara în vremuri tulburi, cum a fost pandemia de COVID-19 sau actuala criză de securitate generată de războiul purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Dar indiferent de cât de greu a fost, de cât de însemnate au fost costurile electorale, un singur partid, demn de istoria şi tradiţia sa, şi-a asumat, fără ezitare, responsabilitatea guvernării – Partidul Naţional Liberal. În definitiv, PNL a rămas acelaşi partid autentic, care nu şi-a abandonat niciodată în cei aproape 150 de ani de existenţă doctrina, crezul sau valorile. „Prin noi înşine” este şi astăzi deviza care arată hotărârea liberalilor de a se implica şi angajamentul ferm de a fi mereu în prim-planul politicii româneşti pentru oameni şi pentru ţară”, a adăugat şeful statului. Totodată, el a amintit şi de contextul politic actuqal.

    „Toate aceste provocări majore din ultimii ani ne-au determinat să luăm decizii care să aibă în vedere, în primul rând, nevoia de stabilitate. Trecem prin momente când se impune să strângem rândurile, cum se spune, şi să aducem la aceeaşi masă viziuni politice diferite, astfel încât guvernarea să reprezinte majoritatea românilor. Acest lucru nu înseamnă însă nici pe departe renunţarea la principiile liberalismului. Dimpotrivă, premisele pe care tocmai le-am menţionat ne conduc într-o singură direcţie: România are acum şansa demarării unor schimbări cu impact pe termen lung, iar voi, liberalii, aveţi responsabilitatea de a fi nucleul acestor ample reforme care vor avea ca efect modernizarea şi consolidarea statului. Investiţii masive în domenii strategice, precum infrastructura rutieră, spitale şi şcoli, gestionarea eficientă a banilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, adaptarea, care deja a început, a sistemului de învăţământ la principiile actuale ale ştiinţelor educaţiei, toate acestea sunt proiecte concrete pe care miniştrii şi parlamentarii liberali au obligaţia să le ducă la bun sfârşit”, mai spune Klaus Iohannis.

    „Timpul luptelor politice interne a trecut, cel puţin aşa cred eu, şi cred că dumneavoastră vă doriţi acelaşi lucru. Partidul Naţional Liberal a făcut toate schimbările pe care le-a considerat necesare pentru a asigura o conducere capabilă să garanteze o guvernare competentă, care să ofere şansa unui succes electoral în viitor, mai exact în 2024. PNL are în acest moment un lider ales, domnul premier Nicolae Ciucă, cu o solidă majoritate a membrilor partidului, şi astfel suntem în situaţia pe care foarte muţi şi-au dorit-o, ca preşedintele PNL să fie premierul Guvernului României. Acum, prioritatea absolută este aceea de a gestiona eficient aceste crize serioase cu care ne confruntăm şi să luăm cele mai bune măsuri în sprijinul populaţiei. Partidul Naţional Liberal a fost întotdeauna un partid pentru oameni, un partid care să asigure o guvernare stabilă, cu un Executiv racordat la provocările momentului. Aşa cum îndelungata sa istorie a dovedit-o, Partidul Naţional Liberal este vectorul dezvoltării României, şi subliniez acest lucru. Eu ştiu asta, şi românii ştiu asta, pentru că au votat Partidul Naţional Liberal. Vă doresc să aveţi parte de cea mai mare bucurie şi de satisfacţia cea mai de preţ la care poate spera un om politic – aceea de a contribui la bunăstarea naţiunii sale şi de a vedea că proiectele pentru care a fost votat aduc rezultate pozitive în vieţile oamenilor”, conchide şeful statului.

    Klaus Iohannis participă, marţi, alături de Nicolae Ciucă şi alţi lideri liberali, la evenimentul de aniversare a 147 de ani de la înfiinţarea PNL. De la ceremonie lipseşte fostul preşedinte PNL Florin Cîţu, care se află într-o vizită externă, în calitatea sa de preşedinte al Senatului.

  • Lider USR, după ce Iohannis a lăudat Guvernul: Mi-ar crăpa obrazul de ruşine

    Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, spune că „i-ar crăpa obrazul” să spună în această perioadă că România are cel mai solid guvern.

    „Acum, când inflaţia şi ROBOR fură bani din buzunarele noastre, trădătorul modernizării României are tupeul să spună că maşinaţiunea lui a adus ţării <cel mai solid guvern>. Mie mi-ar crăpa obrazul de ruşine să mint în acest hal. <Scăpăm România de Pe-Se-De> – mai ţineţi minte? Aşa a candidat Klaus Iohannis pentru al doilea mandat de preşedinte”, îi reaminteşte Drulă lui Iohannis.

    Şi vicepreşedintele Dan Barna consideră că nu este momentul ca preşedintele Klaus Iohannis „să se felicite” pentru numirea actualui guvern.

    „Preşedintele României crede că e momentul potrivit să se felicite pentru numirea actualului guvern. Domnule Iohannis, aţi mai ieşit din casă în ultimele săptămâni? Aţi citit ştirile? <Cel mai stabil, solid şi performant guvern din ultimii ani> a scăpat cu totul situaţia din mână. Înţeleg că e greu să vă recunoaşteţi erorile, dar aveţi măcar decenţa să nu cereţi românilor să creadă că aţi avut o idee bună. N-aţi avut”, spune Barna, pe Facebook.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine că Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a ameliora efectele inflaţiei şi ale problemelor economice. „Nu acuzaţi clasa politică din România, de vină este războiul declanşat de Putin în Ucraina”, a spusşeful statului.

  • Iohannis, despre interzicerea importurilor de petrol şi gaz rusesc: România este pregătită

    România va fi pregătită şi va face faţă dacă în final se hotărăşte interzicerea impoturilor de petrol şi gaz rusesc, spune preşedintele Klaus Iohannis, după ce Ursula von der Leyen a propus acest lucru în plenul Parlamentului European.

    „Propunerea făcută de Comisie e una pe care o sprijinim. Această propunere prevede o renunţare graduală în următoarele şase luni la importul de petrol rusesc. Tematica nu e nouă. Despre renunţarea la importurile de petrol şi gaz rusesc se discută de multă vreme şi noi ne-am pregătit pentru această discuţie. Guvernul lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante şi aceste variante sunt în discuţie, iar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită şi va face faţă dacă în final se hotărăşte această abordare”, spune Klaus Iohannis.

    Şeful Comisiei Europene a propus miercuri un embargo petrolier gradual asupra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, precum şi sancţionarea celei mai importante bănci ruseşti şi interzicerea televiziunilor ruse pe frecvenţele europene, în încercarea de a accentua izolarea Moscovei, scrie Reuters.

    Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar marca un punct de cotitură pentru cel mai mare bloc comercial din lume, care este dependent de energia rusă şi trebuie să găsească surse alternative de aprovizionare.

    „Astăzi, vom propune să interzicem tot petrolul rusesc în Europa”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa Parlamentului European de la Strasbourg.

    ”Aceasta va fi o interdicţie completă de import pentru toată Rusia”, a spus ea, aplaudată de sală.

    Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi a produselor rafinate până la sfârşitul anului 2022, a precizat von der Leyen. Ea s-a angajat să reducă la minimum impactul asupra economiilor europene.

  • Iohannis cere noi sancţiuni: Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia

    „Discuţiile de astăzi s-au concentrat pe situaţia gravă de securitate generată de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, precum şi pe combaterea efectelor sale multiple. Astfel, am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaţilor din Ucraina care vin în ţara noastră, prin măsuri concrete, inclusiv prin operaţionalizarea centrului logistic umanitar de la Suceava. Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al statelor membre să continue, atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii ucraineni. Am prezentat totodată măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului, prin ţara noastră, al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare, către pieţe terţe”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că a abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia şi a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internaţional.

    „Presiunea trebuie să se intensifice, pentru ca Rusia să înceteze invazia şi să pună capăt agresiunii. În egală măsură, toate crimele de război comise de trupele ruse trebuie anchetate minuţios şi pedepsite de justiţia internaţională, iar România va sprijini acest proces. Am discutat astăzi şi despre dificultăţile majore cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina. Este necesară mobilizarea de sprijin consistent pentru Chişinău, iar România şi Germania au aceeaşi abordare, suntem alături de Republica Moldova şi România contează pe sprijinul Germaniei în demersul de organizare, aici, la Bucureşti, a celei de-a doua Conferinţe a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Am reiterat, şi cu prilejul întâlnirii de astăzi, faptul că România sprijină pe deplin integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană”, adaugă şeful statului român.

    De asemenea, Iohannis pledează pentru aprofundarea cooperării cu Germania, inclusiv în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, unde urmează să fie luate decizii importante pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales pe Flancul Estic.

    „Am mulţumit, totodată, Preşedintelui Steinmeier pentru participarea Germaniei la asigurarea poliţiei aeriene întărite pentru România. În egală măsură, am reiterat aşteptările legitime ale ţării noastre privind aderarea la spaţiul Schengen, exprimând încrederea că vom putea conta pe sprijinul Germaniei pentru identificarea, în cel mai scurt timp, a unei soluţii. Am discutat cu Preşedintele Steinmeier şi situaţia economică la nivel european, în special din perspectiva impactului conflictului din Ucraina. Uniunea va trebui să valorifice toate mecanismele de care dispune pentru a reduce acest impact şi a-şi consolida rezilienţa economică. În acest context, am abordat şi tema securităţii energetice, cu accent pe implementarea deciziilor Uniunii de eliminare a dependenţelor energetice de Federaţia Rusă. Am evidenţiat faptul că România doreşte să îşi asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene privind diversificarea aprovizionării cu gaze naturale. Este necesară optimizarea infrastructurii şi creşterea capacităţilor europene de producţie energetică, precum şi asigurarea rezilienţei energetice pe termen lung, inclusiv printr-o tranziţie verde sustenabilă din punct de vedere socio-economic”, conchide Iohannis, după consultările cu preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier.

  • Klaus Iohannis, mesaj după închiderea urnelor în Franţa: Felicitări, dragă Emmanuel Macron

    Preşedintele României l-a felicitat pe Emmanuel Macron, care, potrivit rezultatelor neoficiale încă la scrutinul de duminică, a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Franţei.

    „Cele mai calde felicitări, dragă Emmanuel Macron, pentru realegerea în funcţia de preşedinte”, a scris Klaus Iohannis, pe Twitter.

    Iohannis spune că se bucură să lucreze în continuare cu Macron „pentru Parteneriatul strategic România – Franţa, pentru o Europă puternică şi unitate şi pentru o cooperare consolidată pe flancul estic al NATO”.

    Emmanuel Macron a obţinut 57,6% din voturi în turul secund al scrutinului prezidenţial, iar adversara sa, Marine Le Pen, reprezentând formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN, extremă-dreapta), este creditată cu 42,4%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe, la cererea postului BFMTV. Un alt sondaj, efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Ifop la cererea cotidianului Le Figaro, îl creditează pe Emmanuel Macron cu 58% din voturi şi pe Marine Le Pen cu 42%.

     

  • Iohannis a promulgat Legea privind reglementarea activităţii prestatorului casnic

    Deputaţii au aprobat, pe 29 marie, Legea activităţilor casnice, cu 257 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” şi 25 de abţineri. Legea prevede că persoanele care desfăşoară activităţi casnice ocazionale să fie remunerate exclusiv în tichete, care în prezent au o valoare de 15 lei.

    „Jalon PNRR – îndeplinit! Am lăsat proiectul de lege privind reglementarea activităţilor casnice la Ministerul Muncii. A fost bugetat prin PNRR şi astăzi (marţi – n.r.) a fost votat de Camera Deputaţilor. Este un prim pas de reformă în domeniul ocupării, care are şi un impact corect, pozitiv, în domeniul pensiilor publice”, transmite deputatul PNL Raluca Turcan.

    Ea precizează că acest proiect de lege ţinteşte două mari probleme pentru persoanele care muncesc, de cele mai multe ori, „la negru”: să poată fi plătite legal cu ajutorul unor tichete de activităţi casnice şi să aibă posibilitatea să fie asiguraţi în sistemul de pensii şi de sănătate.

    „Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţilor casnice ocazionale, de către o persoană fizică având calitatea de prestator casnic, în folosul unei alte persoane fizice care are calitatea de beneficiar. Proiectul vizează instituirea unui sistem de piaţă şi evidenţă a persoanelor care desfăşoară activităţi casnice ocazionale în baza unor tichete de activităţi casnice, cumpărate de beneficiar şi preschimbate ulterior în numerar de către prestatorul casnic, după reţinerea contribuţiei de asigurări sociale şi a impozitului pe venit, în acest fel prestatorul dobândind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat. Această formă simplificată de piaţă vizează creşterea calităţii condiţiilor de muncă pentru lucrătorii care desfăşoară muncă nedeclarată prin dreptul la asigurare socială, fiscalizarea activităţilor casnice, descurajarea economiei subterane şi tranziţia către o piaţă mai echitabilă a muncii”, potrivit raportului Comisiilor Juridică şi de Muncă din Camera Deputaţilor.

    Potrivit unor amendamente, activitatea casnică se poate desfăşura în gospodăria beneficiarului casnic, la domiciliul prestatorului casnic sau în alt loc necesar desfăşurării acesteia, stabilit de comun acord, iar valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

  • Camelia Bogdan, eliberată din din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul  privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti a Cameliei Bogdan, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură”.

    „Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti a doamnei Camelia Bogdan – ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Camelia Bogdan a fost exclusă definitiv din magistratură, pe 12 aprilie, după o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României prin care i-a fost respins recursul declarat împotriva unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Klaus Iohannis: NATO va răspunde la orice provocare sau ameninţare posibilă

    „Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spaţiului aliat, asigurăm pacea şi liniştea cetăţenilor noştri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unităţii, coeziunii şi solidarităţii care există la nivelul NATO. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conştienţi că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri şi ameninţări şi de conduita tot mai agresivă a Federaţiei Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic. Agresiunea brutală declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică şi are proiecţii negative la nivel global – pe mai multe paliere chiar”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO şi Uniunea Europeană au luat măsuri concrete şi consistente, iar România a acţionat, la rândul său, rapid şi eficient, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul societăţii civile.

    „Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internaţional a suferit modificări radicale. În consecinţă, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare. Astfel, NATO a sporit măsurile de pregătire a forţelor militare aliate şi de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic. (…) Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic şi la Marea Neagră”, adaugă şeful statului.

    El apreciază că prezenţa militarilor în România are, dincolo de componenta de securitate, şi o dimensiune simbolică.

    „Împreună cu colegii voştri, militarii români, protejaţi şi apăraţi valorile euroatlantice care definesc în mod esenţial societăţile noastre: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărui popor de a-şi decide propria soartă. Numai împreună putem asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Vă doresc succes în activităţile de pregătire pe care le veţi întreprinde, precum şi în misiunile în care veţi fi angajaţi”, conchide Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, miercuri, baza militară de la Mihail Kogălniceanu, alături de premierii Belgiei şi României.