BusinessMagazin

Tag: intrare

  • MAE: modificarea condiţiilor de intrare pe teritoriul Republicii Federale Germania

    În cazul efectuării testului anterior intrării în Republica Federală Germania, testul trebuie să fi fost efectuat cu maximum 48 de ore anterior sosirii pe teritoriul german, iar certificatul care atestă rezultatul negativ trebuie să fie redactat în limbile germană sau engleză, precizează MAE, într-un comunicat.

    MAE reaminteşte că persoanele care sosesc în Republica Federală Germania sunt obligate să se deplaseze direct la domiciliu sau în alte spaţii de cazare adecvate, în vederea autoizolării (carantină) pentru o perioadă de 10 zile de la sosire.

    Respectarea obligaţiei de carantină este verificată de autorităţile de land atât aleatoriu, cât şi în cadrul anchetelor epidemiologice uzuale. Măsura carantinei poate fi suspendată mai devreme de termenul uzual de 10 zile numai dacă este efectuat un al doilea test, începând cu a 5-a zi după intrarea în Germania şi doar de la momentul comunicării unui rezultat negativ al noii testări pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

     

  • Cum a fost plănuit atacul asupra Capitolului pe social media: De la străzile pe care să le evite, ce unelte să aducă pentru a forţa intrarea şi până la vânătoarea după Mike Pence

    Miercuri, 6 ianuarie, puţin după ora 13.00 (ora 20.00 în România), când preşedintele Donald Trump a finalizat discursul adresat protestatarilor din Washington cerându-le să se îndrepte către Congres, sute de mesaje prin care era încurajată intrarea cu forţa în clădire au fost lansate online de susţinătorii săi, notează New York Times.

    Pe platformele de social media utilizate de extrema dreaptă, precum Gab şi Parler, au început să fie împărtăşite prin comentarii informaţii legate de străzile care ar trebui evitate pentru a nu fi interceptaţi de poliţie, precum şi detalii legate de uneltele necesare pentru a-şi forţa intrarea în Capitoliu.

    Simultan, câteva zeci de persoane au postat mesaje despre nevoia de a aduce arme pe holurile Congresului.

    Apelurile la violenţă împotriva Congresului şi cele în care mişcările pro-Trump se încurajau să preia controlul asupra Capitoliului au circulat în mediul online deja de câteva luni. Alimentate de discursul lui Donald Trump, mai multe grupuri s-au organizat în mod deschis pe reţelele de social media şi au recrutat adepţi pentru cauza lor.

    Miercuri, 6 ianuarie, activismul lor online s-a transformat în violenţă în lumea reală, ceea ce a determinat o gloată violentă de oameni să pătrundă cu forţa în Congres, dând naştere unui val de imagini fără precedent. Iar în mediul online continuau să încurajeze şi alte persoane să li se alăture.

    Pe platforma Gab, grupurile au documentat modul în care pot ajunge în birourile unor membri din Congres, inclusiv în cel al preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi – pe biroul căreia au lăsat şi un mesaj: „Nu ne vom opri”.

    Zeci de utilizatori au postat mesaje despre căutarea lui Mike Pence, care a fost una dintre ţintele discursului lui Trump cu câteva ore în urmă. Preşedintele Trump i-a cerut lui Mike Pence să se opună validării victoriei lui Joe Biden, însă acesta a respins cererea lui Trump. Sesiunea care avea loc în Congres se desfăşura mai mult ca o formă procedurală, iar obiecţiile lui Pence nu ar fi ajutat la nimic.

    La ora 14.24 (ora 21.24 în România), după ce Trump a scris pe Twitter că Pence „nu a avut curajul să facă ce avea de făcut”, zeci de mesaje postate pe platforma Gab au cerut să înceapă o adevărată vânătoare pentru a-l găsi pe vicepreşedintele Mike Pence. În mai multe videoclipuri publicate pe platformă protestatarii pot fi auziţi scandând: „unde este Pence?”.

    Pe măsură ce Facebook şi Twitter au început să blocheze grupuri extremiste precum QAnon sau Proud Boys încă din vară, aceştia au migrat treptat către alte platforme care le permiteau să facă apeluri la violenţă.

    Renee DiResta, cercetător în cadrul Stanford Internet Observatory care studiază mişcările online, este de părere că violenţa de miercuri a fost rezultatul mişcărilor online care operează pe reţele de social media închise, unde oamenii sunt convinşi că a existat o fraudă electorală şi că alegerile au fost furate de la Donald Trump.

    „Aceşti oameni acţionează pentru că ei sunt convinşi că alegerile au fost furate. (…) Această situaţie este o dovadă clară împotriva ideii că există o lume online şi una offline şi că ceea ce există online rămâne acolo”, a declarat DiResta.

  • Cum a fost plănuit atacul asupra Capitolului pe social media: De la străzile pe care să le evite, ce unelte să aducă pentru a forţa intrarea şi până la vânătoarea după Mike Pence

    Miercuri, 6 ianuarie, puţin după ora 13.00 (ora 20.00 în România), când preşedintele Donald Trump a finalizat discursul adresat protestatarilor din Washington cerându-le să se îndrepte către Congres, sute de mesaje prin care era încurajată intrarea cu forţa în clădire au fost lansate online de susţinătorii săi, notează New York Times.

    Pe platformele de social media utilizate de extrema dreaptă, precum Gab şi Parler, au început să fie împărtăşite prin comentarii informaţii legate de străzile care ar trebui evitate pentru a nu fi interceptaţi de poliţie, precum şi detalii legate de uneltele necesare pentru a-şi forţa intrarea în Capitoliu.

    Simultan, câteva zeci de persoane au postat mesaje despre nevoia de a aduce arme pe holurile Congresului.

    Apelurile la violenţă împotriva Congresului şi cele în care mişcările pro-Trump se încurajau să preia controlul asupra Capitoliului au circulat în mediul online deja de câteva luni. Alimentate de discursul lui Donald Trump, mai multe grupuri s-au organizat în mod deschis pe reţelele de social media şi au recrutat adepţi pentru cauza lor.

    Miercuri, 6 ianuarie, activismul lor online s-a transformat în violenţă în lumea reală, ceea ce a determinat o gloată violentă de oameni să pătrundă cu forţa în Congres, dând naştere unui val de imagini fără precedent. Iar în mediul online continuau să încurajeze şi alte persoane să li se alăture.

    Pe platforma Gab, grupurile au documentat modul în care pot ajunge în birourile unor membri din Congres, inclusiv în cel al preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi – pe biroul căreia au lăsat şi un mesaj: „Nu ne vom opri”.

    Zeci de utilizatori au postat mesaje despre căutarea lui Mike Pence, care a fost una dintre ţintele discursului lui Trump cu câteva ore în urmă. Preşedintele Trump i-a cerut lui Mike Pence să se opună validării victoriei lui Joe Biden, însă acesta a respins cererea lui Trump. Sesiunea care avea loc în Congres se desfăşura mai mult ca o formă procedurală, iar obiecţiile lui Pence nu ar fi ajutat la nimic.

    La ora 14.24 (ora 21.24 în România), după ce Trump a scris pe Twitter că Pence „nu a avut curajul să facă ce avea de făcut”, zeci de mesaje postate pe platforma Gab au cerut să înceapă o adevărată vânătoare pentru a-l găsi pe vicepreşedintele Mike Pence. În mai multe videoclipuri publicate pe platformă protestatarii pot fi auziţi scandând: „unde este Pence?”.

    Pe măsură ce Facebook şi Twitter au început să blocheze grupuri extremiste precum QAnon sau Proud Boys încă din vară, aceştia au migrat treptat către alte platforme care le permiteau să facă apeluri la violenţă.

    Renee DiResta, cercetător în cadrul Stanford Internet Observatory care studiază mişcările online, este de părere că violenţa de miercuri a fost rezultatul mişcărilor online care operează pe reţele de social media închise, unde oamenii sunt convinşi că a existat o fraudă electorală şi că alegerile au fost furate de la Donald Trump.

    „Aceşti oameni acţionează pentru că ei sunt convinşi că alegerile au fost furate. (…) Această situaţie este o dovadă clară împotriva ideii că există o lume online şi una offline şi că ceea ce există online rămâne acolo”, a declarat DiResta.

  • Titlurile de stat pentru populaţie vândute în noiembrie de Ministerul Finanţelor Publice intră luni, 7 decembrie, la tranzacţionare la bursă

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat investitorii că luni, 7 decembrie, vor intra la tranzacţionare cele trei emisiuni de titluri de stat pentru populaţie din programul Fidelis derulat de Ministerul Finanţelor Publice prin piaţa de capital în perioada 9-27 noiembrie.

    Ministerul Finanţelor a atras de la investitori persoane fizice pe parcursul a trei săptămâni 2,7 miliarde de lei. Pe 2 decembrie cele trei segmente ale emisiunii Fidelis, respectiv cele două fi­nan­ţări în lei, în valoare totală de 1,3 mld. lei, şi cea în euro, de 1,4 mld. lei, au fost procesate în sistemul bursei de la Bucureşti.

    Indicele de alocare a fost stabilit la 1, ceea ce înseamnă că pentru fiecare titlu de stat subscris investitorilor le va fi alocat câte 1 titlu de stat.

    Oferta primară de vânzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediată de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager şi Intermediar) şi Banca Transilvania (Grup de Distribuţie), Banca Comercială Română şi BRD – Groupe Societe Generale (Intermediari). De asemenea, titlurile de stat au putut fi cumpărate şi prin participanţi eligibili.

    Pe de altă parte, numărul şi valoarea finală de titluri de stat subscrise şi alocate sunt următoarele: 6.285.714 titluri cu o valoare totală de 628,57 mil. lei la emisiunea în lei cu maturitatea de 1 an, respectiv 5.494 de ordine; 6.683.964 titluri cu o valoare totală de 668,4 mil. lei la emisiunea în lei cu maturitate de 3 ani, respectiv 4.377 de ordine; 2.886.484 titluri cu o valoare totală de 288,6 mil. euro (1,4 mld. lei) la emisiunea în euro cu maturitatea de cinci ani, număr ordine 3.395.

  • Oraşul Satu Mare intră de joi în carantină

    Oraşul Satu Mare intră de joi, de la ora 0.00, în carantină pentru o perioadă de 14 zile, ca urmare a înregistrării unei incidenţe a cazurilor de Covid de 7,44 la mia de locutori.

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Satu Mare a primit miercuri ordinul şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, cu privire la instituirea măsurii de carantinare zonală, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 19 noiembrie, ora 0.00, în municipiul Satu Mare.

    În decizia şefului DSU se arată că măsura a fost luată având în vedere „situaţia epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2 în municipiul Satu Mare, unde se înregistrează o incidenţă a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-Cov-2 de 7,44 la 1.000 de locuitori, riscul epidemiologic fiind de o gravitate maximă, în circumstanţe de nerespectare a măsurilor legale în vigoare”.

    Limitarea la maximum a deplasării persoanelor, oficierea slujbelor religioase cu caracter privat în lăcaşuri de cult cu participarea a cel mult 16 persoane şi a evenimentelor de stare civilă cu participarea a 10 persoane în interior sau a 20 de persoane în exterior, sunt câteva dintre regulile impuse de autorităţi.

    De asemenea, se interzice organizarea de mitinguri, demonstraţii, de evenimente private, de reuniuni cu prilejul unor aniversări, dar şi a activităţii cu publicul a restaurantelor, cafenelelor şi teraselor, a firmelor din domeniul jocurilor de noroc.

    O altă măsură prevede că „în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale se interzice desfăşurarea activităţii cu publicul în centrele comerciale tip mall în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi agenţi economici, cu excepţia operatorilor economici din domeniile comercializării de bunuri alimentare, farmacii, pet-shop-uri, curăţătorii”.

  • Încă un oraş mare din România intră în CARANTINĂ de joi, de la ora 5.00

    Oraşul Bistriţa va intra în carantină de joi dimineaţă, de la ora 5.00, a anunţat joi Prefectura judeţului Bistriţa-Năsăud.

    „Ordinul Şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea carantinei zonale pentru Municipiul Bistriţa a fost publicat în Monitorul Oficial Nr.1095/18.11.2020”, a transmis Prefectura Bistriţa-Năsăud.

    Decizia a fost luată „luând în considerare situaţia epidemiologică generată de coronavirusul SARS-COV-2 în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, având ca rezultat o incidenţă a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 de 9,1 la 1.000 de locuitori”.

    Potrivit ordinului, carantina se instituie pentru o perioadă de 14 zile.

    „Circulaţia şi staţionarea în spaţii publice a persoanelor sunt interzise, cu excepţia motivelor bine justificate, preventate în prezentul ordin, pe baza declaraţiei pe propria răspundere, legitimaţiei de serviciu sau a adeverinţei eliberate de angajator”, se arată în document.

    Printre măsurile luate se numără interzicerea circulaţiei persoanelor în grupuri mai mari de şase persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, se permite oficierea slujbelor de înmormântare cu participarea a maximum 8 persoane în interior, iar în exterior cu participarea a maximum 20 de persoane, se permite oficierea evenimentelor de stare civilă cu cel mult 10 participanţi în interior sau 20 în exterior, dar sunt interzise evenimentele private sau activităţile restaurantelor, cafenelelor, inclusiv teraselor, atât în interior cât şi în exteriorul clădirilor.

  • Cine este românca de 1 miliard de euro. Ea a deschis printre primele companii după revoluţie iar acum are cea mai mare reţea de farmacii din ţară

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena

    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei

    Nr. de angajaţi: 1.145

    Profit net: 134  mil. lei

    CITEŞTE AICI ŞI POVEŞTILE ALTOR MILIARDARI DIN ROMÂNIA CARE AU CONSTRUIT COMPANII GIGANT

  • Un oraş mare din România intră în CARANTINĂ din noaptea de joi spre vineri

    Oraşul Slobozia intră în carantină din noaptea de joi spre vineri, de la miezul nopţii. Carantina durează două săptămâni.

    Conform Prefecturii Ialomiţa, carantinarea municipiului Slobozia începe din 13 noiembrie ora 00.00.

    Carantina se instituie prin ordinul comandantului acţiunii, Raed Arafat, precizează Prefectura.

    „Această decizie presupune ca din această noapte, de la miezul nopţii, Municipiul Slobozia se află în carantină pentru o perioadă de 14 zile”, adaugă autorităţile.

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă propusese carantina în Slobozia de joi ora 12.00, în condiţiile în care rata de infectare a ajuns la 7,46 la mia de locuitori.

    Propunerea CJSU prevedea urmărotarele restricţii:

    Este interzisă intrarea şi ieşirea din localitate pe alte căi decât drumurile naţionale şi judeţene.

    Circulaţia şi staţionarea în spaţii publice a persoanelor este interzisă, cu excepţia motivelor bine justificate şi prevăzute în declaraţia pe propie răspundere.

    Este permisă deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă şi locul desfăşurării activităţii profesionale şi înapoi.

    Este permisă deplasarea pentru asigurarea de bunuri pentru necesităţile de bază, inclusiv pentru asigurarea necesităţilor de bunuri în interes profesional.

    Este permisă deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată.

    Sunt permise deplasările scurte în zona din jurul locuinţei legate de activitatea fizică individuală, cât şi pentru nevoile animalelor de companie.

    Este permisă deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat.

    Este permisă deplasarea pentru activităţile agricole.

    Este permisă deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei locuinţe din afara localităţii, pentru eliberarea de documente sau a celor necesare pentru obţinerea unor drepturi.

    Este permisă participarea la programe sau proceduri de tratament.

    Este permisă deplasarea pentru motive justificate precum: îngrijirea/însoţirea copiilor sau a membrilor familiei, îngrijirea unei persoane aflate în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice.

    Este permisă deplasarea pentru realizarea serviciilor de îngrijire personală.

    Este permisă tranzitarea zonei carantinate de către persoane din afara localităţii, fără a opri în interiorul oraşului.

    Este necesară completarea unei declaraţii pe propia răspundere din care să reiasă motivul deplasării atât pentru interiorul localităţii, cât şi pentru ieşirea din localitate.

    Pentru deplasarea în interes profesional, cetăţenii sunt obligaţi să prezinte personalului autorităţilor abilitate legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propia răspundere.

    Pentru deplasarea în interes personal, cetăţenii sunt obligaţi să prezinte personalului autorităţilor abilitate o declaraţie pe propia răspundere, completată în prealabil.

    Declaraţia pe propia răspundere trebuie să conţină numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/locul activităţii profesionale, motivul deplasării, data şi semnătura.

    Este interzisă circulaţia şi formarea de grupuri mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleaşi familii.

  • Bucureştiul intră în scenariul roşu. Cursurile şcolilor din Capitală trec în online. Creşele şi unităţile afterschool pot funcţiona în continuare

    Consiliul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă a decis ca Bucureştiul să intre în scenariul roşu de mâine, 20 octombrie, după ce a fost depăşită rata de trei îmbolnăviri de COVID-19 la mia de locuitori.

    Astfel, toate şcolile din Capitală intră în scenariul roşu, cel ce presupune că niciun copil nu va mai merge fizic la şcoală sau la grădiniţă, iar cursurile se vor ţine exclusiv online.

    Creşele şi unităţile afterschool pot funcţiona în continuare, după cum a declarat, luni, premierul Ludovic Orban.  

    „Nu fac parte din activităţile care intră în restricţii, nu fac obiectul reglementării. Sigur că odată cu organizarea cursurilor online, afterschool-ul normal nu prea mai poate să funcţioneze pentru că, dacă elevii nu se duc la şcoală şi participă online la procesul educaţional, nici afterschool-ul nu va mai putea funcţiona. Dar aftershool-ul şi creşele nu sunt în cadrul reglementărilor. În cazul în care optează să funcţioneze, pot funcţiona. Nu fac parte din activităţile care intră sub restricţie atunci când este depăşit indicele de 3 la mie”, a declarat Ludovic Orban.

     

  • De astăzi intră în vigoare carantina de 14 zile pentru cei care sosesc în România din aproape 50 de ţări

    Pentru cei care vin din mai multe ţări, începând de miercuri, se instituie măsura carantinei.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a inclus, luni, 49 de ţări pe lista zonelor de risc epidemiologic mare.
    Ţările din lista galbenă sunt: Israel, Andorra, Muntenegru, Bahrain, Aruba, Argentina, Guam, Bonaire, Saint Eustatius and Saba, Spania, Cehia, Costa Rica, Puerto Rico, Bahamas, Republica Moldova, Franţa, Olanda, Gibraltar, Polinezia Franceză, Sint Maarten, Liban, Belgia, Panama, Capul Verde, Statele Unite ale Americii, Peru, Kuweit, Columbia, Brazilia, Armenia, Marea Britanie, Islanda, Oman, Irak, Maldive, Paraguay, Luxembourg, Belize, Emiratele Arabe Unite, Palestina, Danemarca, Libia, Ungaria, Chile, Slovacia, Ucraina, Austria, Curaçao, Georgia şi Qatar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro