BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Aleksei Sobolev, ministru-adjunct al Economiei din Ucraina: Putem lucra împreună prin investiţii în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, cât şi printr-o infrastructură ce ar conecta Ucraina de UE

    În Ucraina, unde războiul început în februarie 2022 nu pare să ofere semne că s-ar încheia prea curând, reconstrucţia sectorului energetic reprezintă una dintre priorităţi, spune Aleksei Sobolev, ministru-adjunct, Ministerul Economiei din Ucraina, prezent la evenimentul CFA Central And Eastern Europe Investment Conference – Transmisiune ZF Partners Events, într-un panel în care au mai fost invitaţi reprezentanţi ai gigantului bancar JPMorgan (simbol bursier JPM) şi agenţiei de rating Fitch.

    „Reconstrucţia din sectorul energetic este una dintre priorităţile noastre; din nefericire, nu ne putem mişca rapid. Vrem să diversificăm sursele regenerabile de energie, care ar fi mai greu de lovit de către Rusia. Investiţiile în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, inclusiv în proiecte regenerabile, ar fi unul dintre modurile în care putem lucra împreună”, afirmă Aleksei Sobolev.

    Un alt mod ar consta într-o infrastructură care ar conecta Ucraina şi Uniunea Europeană, continuă Aleksei Sobolev, adăugând că Ucraina dispune de suficiente lanţuri energetice, iar ţara poate extinde această capacitate şi afara graniţelor.

    „Deci investiţiile realizate de ţările vecine în proiecte de interconexiune ar fi cruciale în iniţiativele noastre comune. Ministrul economiei, Iulia Sviridenko, spune că războiul nu reprezintă un embargo pentru investiţii.”

     

  • Dinastia pe mâna căreia se află banii celor mai bogaţi oameni din lume este într-un război civil în familie. Cum au ajuns aici oameni despre care se spune că influenţează şi controlează guvernele mai multor ţări

    Când un bancher al Arianei de Rotschild,  şefa uneia dintre cele mai importante instituţii bancare şi de wealth management din lume, s-a întors din Orientul Mijlociu după o întâlnire de business, acesta a dus cu el veşti problematice. Un milionar a confundat Edmund de Rotschild – condusă de Ariana – cu Rotschild&Co, perla businessului de familie, condusă de verişorii francezi ai Arianei, scrie Bloomberg.

    Nu era prima dată când un client confunda banca elveţiană cu concurentul său francez, dar episoadele au devenit din ce în ce mai frecvente. După zeci de ani în care au operat în domenii de activitate relativ diferite, cele două mari bănci ale clanului Rotschild şi-au declarat război şi acum se luptă pentru a obţine controlul asupra industriei globale de gestionare a averilor, unde se învârt aproximativ 250 de trilioane de dolari.

    Cele două firme care poartă istoricul nume Rothschild sunt singurele bănci rămase cu legături în renumita familie de finanţişti care a ieşit din ghetoul evreiesc din Frankfurt acum mai bine de două secole pentru a deveni una dintre cele mai bogate şi mai puternice dinastii din lume în secolul al XIX-lea.

    Pe lângă lupta pentru o felie mai mare din industria de wealth management, cele două bănci se confruntă cu o situaţie delicată. Deşi sunt rivale, există tot mai multe voci care spun că va fi nevoie de o fuziune între cele două bănci pentru a menţine imperiul Rotschild puternic. Ariana s-a pronunţat deja asupra scenariului, răspunsul este „Nu”.

    Dacă fuziunea se întâmplă, entitatea rezultată ar fi în continuare mică în raport cu giganţii din domeniul băncilor de investiţii şi al gestionării averilor, dar ar avea aproximativ 7.000 de angajaţi în birouri din Amsterdam, Los Angeles şi Tokyo, cu o prezenţă puternică în Europa continentală. La sfârşitul anului 2022, firma combinată ar fi avut aproximativ 280 de miliarde de dolari în active gestionate, depăşind Lombard Odier şi Bank J. Safra Sarasin AG şi devansând Vontobel Holding AG.

    Ideea unei fuziuni a fost propusă în trecut de filiala franceză, dar refuzată de partea elveţiană. Atât Alexandre de Rothschild, şeful Rothschild&Co, cât şi bancherii de rang înalt ai Arianei, au venit către aceasta cu mai multe propuneri privind „căsătoria” băncilor. Cu toate acestea, Ariana a refuzat de fiecare dată, iar cel mai recent declarând în cadrul unui interviu că cele patru fice ale sale vor „asigura succesiunea”. Totuşi, ataşamentul acestora faţă de bancă este pus de mulţi sub semnul întrebării.

    Unii bancheri de la Edmund de Rothschild – filiala elveţiană a imperiului bancar-  spun, de asemenea, că afacerile au stagnat în ultimii ani, parţial din cauza a ceea ce ei consideră a fi o lipsă de viziune. Banca contracarează această opinie, spunând că are o strategie clară şi că va publica rezultate solide pentru 2023 în martie.

    În ciuda diferenţelor, cele două tabere împart o istorie comună, care merge până la Mayer Amschel Rothschild, cel care a pus prima cărămidă în construirea imperiului la Frankfurt şi care, la începutul anilor 1800, şi-a trimis patru dintre cei cinci fii ai săi la Londra, Paris, Napoli şi Viena, unde au deschis noi bănci ce aveau să schimbe lumea. În următorii 200 de ani, familia a dat naştere uneia dintre cele mai faimoase dinastii bancare din Europa, finanţând războaie şi imperii şi contribuind la modelarea istoriei economice şi politice a regiunii.

    Filialele din Londra şi Paris au reprezentat poveştile de succes ale familiei Rothschild. Filiala din Paris a finanţat Franţa de după Revoluţie şi a finanţat industriile după cel de-al Doilea Război Mondial, angajând generaţii de bancheri, inclusiv doi preşedinţi, Georges Pompidou şi Emmanuel Macron. În Marea Britanie, N.M. Rothschild & Sons a contribuit în mod faimos la finanţarea victoriei Ducelui de Wellington asupra lui Napoleon în bătălia de la Waterloo. În 2003, sucursalele din Londra şi Paris au început să fuzioneze în ceea ce este acum Rothschild & Co.

    În schimb, filiala elveţiană este relativ nouă. Edmond, fondatorul din a cincea generaţie, născut în ramura franceză a familiei, şi-a înfiinţat banca în 1953. Firma i-a ajutat pe cei bogaţi să îşi mute discret economiile într-o epocă în care sistemul bancar privat din Elveţia era mai puţin reglementat şi mai opac, punându-i la adăpost de taxele ridicate din Europa postbelică.

     

  • Ghidul luxului pe bursă: parfum Paco Rabanne, şampanie Moet Hennessy şi maşini Porsche

    Compania spaniolă de beauty Puig, care deţine de asemenea casele de fashion Carolina Herrera, Paco Ra­banne şi Nina Ricci, a devenit ulti­mul nume din industria luxului şi a modei care s-a listat pe bursă.

    Oferta de 3 miliarde de euro a Puig le-a devansat pe cea a com­pa­niei elveţiene de produse de îngrijire a pielii Galderma Group din Zürich şi cea a CVC Capital Partners din Amsterdam, devenind cel mai mare IPO global din acest an, potrivit datelor Dealogic citate de The Wall Street Journal.

    IPO-ul a fost de asemenea cel mai mare din Spania de la listarea în 2015 a operatorului aeroportuar Aena.

    Familia Puig va păstra o parti­cipaţie majoritară în cadrul compa­niei şi vasta majoritate a puterii de vot după IPO.

    Compania comercializează par­fu­muri, produse de makeup şi de în­grijirea a pielii, fashion. Segmentul de parfumuri şi fashion generează cea mai mare parte a veniturilor companiei.

    Puig a realizat câteva achiziţii majore în ultimii ani pentru a-şi extinde portofoliul, iar parfumurile premium reprezintă o categorie care a înregistrat o creştere foarte solidă în ultimii ani, remarcă Dan Su, analist la Morningstar.

    Compania intenţionează să utili­zeze suma atrasă prin IPO pentru a refinanţa achiziţia unor participaţii suplimentare în cadrul Byredo din Suedia şi Charlotte Tilbury din UK şi pentru finanţarea unor viitoare investiţii strategice.

    „Într-o vreme în care consuma­torii devin mai selectivi cu privire la cheltuieli şi s-ar putea abţine de la unele achiziţii de lux, şansele sunt pro­babil mai reduse ca aceştia să se gândească la a cheltui mai puţin pe parfumuri, în viitorul apropiat cel pu­ţin“, arată analistul de la Morningstar.

    Puig nu este puternică doar în Europa, ci câştigă teren şi în America de Nord şi Asia-Pacific, pieţe foarte importante pentru beauty.

    Listarea grupului, care se autoca­taloghează drept un jucător de lux „acce­sibil“, survine într-o perioadă complexă pentru industria globală a luxului, unde creşterea încetineşte de la boomul pe mai mulţi ani înregis­trat în pandemie, notează Financial Times. Veniturile pe primul trimes­tru al acestui an au evidenţiat o diver­genţă pronunţată a performanţelor grupurilor de lux de top.

    Listarea nu reprezintă ceva excepţional pentru grupurile din lumea luxului şi a modei, ci mai degrabă o normalitate.

    În 2022, constructorul auto german VW a sfidat pieţele volatile pentru a lista brandul de maşini de lux Porsche la o valorizare de 75 miliarde de euro. VW a atras 19,5 miliarde de euro prin intermediul listării pentru a finanţa eforturile de electrificare ale grupului, potrivit Reuters.

    Acţiunile LVMH, cel mai mare grup de lux din lume, sunt listate pe Euronext Paris din 23 octombrie 1987. Pe lângă Louis Vuitton şi Moet Hennessy, portofoliul LVMH include Tiffany, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Kenzo, Sephore, TAG Heuer şi altele.

    Grupul şi-a văzut acţiunile scăzând recent după ce acesta nu a reuşit să încânte investitorii cu ultimele sale rezultate financiare, scrie Euronext. Rezultatele slabe au venit în contextul în care mulţi consumatori îşi restrâng achiziţiile pe fondul scumpirilor şi dobânzilor ridicate.

     

     

  • Cine este inventatorul/antreprenor supranumit „Edison al Franţei”. A creat un business cu venituri de peste 20 de miliarde de euro în 2023

    Supranumit Edison al Franţei, Georges Claude a fost nu doar un inventator strălucit, căruia i se datorează crearea lămpilor cu neon şi tehnologia de separare a compuşilor din aer, ci şi un om de afaceri vizionar, care a pus bazele Air Liquide, al doilea cel mai mare distribuitor de gaz industrial din lume, cu venituri de peste 27 de miliarde de euro în 2023.

     

    Născut pe 24 septembrie 1870, în Franţa, Georges Claude a urmat cursurile Şcolii Superioare de Fizică şi Chimie Industrială (ESPCI) din Paris, iar după absolvire s-a angajat ca inspector electric într-o fabrică de cabluri, lucrând apoi ca manager de laborator într-o unitate similară. Pasionat de electricitate, a fondat şi a fost, de asemenea, editor al unei publicaţii de profil, Scânteia electrică. 

    El şi-a dedicat viaţa cercetării şi inovaţiei, una dintre cele mai importante realizări ale sale fiind inventarea lămpii cu neon, o inovaţie care a transformat peisajul urban şi a revoluţionat lumea publicităţii la nivel mondial. În 1910, Claude a demonstrat pentru prima dată că neonul putea fi folosit într-o lampă, deschizând astfel calea către o nouă eră în iluminatul public şi comercial. Doi ani mai târziu punea bazele Claude Neon, companie care a devenit rapid un jucător major în industria iluminatului, producând şi instalând lămpi de neon în întreaga lume.

    În paralel cu această direcţie, Claude a cercetat şi alte domenii, precum chimia şi ingineria, contribuind, de asemenea, la dezvoltarea tehnologiei de separare a aerului, care a avut un impact semnificativ în industria medicală şi aeronautică. Pe baza acestei descoperiri, în toamna anului 1902 a adunat o echipă de 24 de ingineri şi alţi specialişti, punând bazele Air Liquide, o companie pornită cu 100.000 de franci, şi care avea să devină unul dintre cei mai mari distribuitori de gaz industrial din lume, cu activitate în 80 de ţări şi venituri anuale de peste
    27 de miliarde de euro în prezent.

    El a fost totodată prieten cu Jacques-Arsène d’Arsonval, inventatorul conceptului Conversiei Energiei Termice Oceanice, care i-a fost totodată şi mentor. De altfel, Claude însuşi a proiectat primul prototip al tehnologiei din spate, construind totodată şi o fabrică dedicată în Cuba, în 1930, urmată de o alta, pe coasta Braziliei, ambele distruse de fenomenele meteorologice.

    În ciuda contribuţiilor sale semnificative la progresul tehnologic, unele aspecte ale afacerilor sale au fost criticate pentru impactul lor asupra mediului şi sănătăţii publice. De exemplu, utilizarea mercurului în lămpile de neon a ridicat îngrijorări cu privire la poluarea mediului şi la riscurile pentru sănătate.  ■

     

    Carte de vizită

    Georges Claude, inventator şi fondator al Air Liquide

    1. S-a născut pe 24 septembrie 1870, în Franţa, şi a urmat cursurile Şcolii Superioare de Fizică şi Chimie Industrială (ESPCI) din Paris;

    2. A lucrat o vreme în diverse companii din industria de electricitate, iar mai apoi a început să lanseze diferite invenţii;

    3. A fost unul dintre cei mai cunoscuţi pionieri ai secolului XX, lansând inovaţii ca lampa cu neon şi tehnologia de separare a compuşilor din aer;

    4. A pus bazele Air Liquide, al doilea cel mai mare distribuitor de gaz industrial din lume;

    5. A murit pe 23 mai 1960.

  • Raul Ciurtin, Verdino Green Foods: Cred că jucătorii din industrie se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului. Chiar dacă se mută provizoriu în zone de preţ mai mic, nu renunţă la consum şi asta este foarte încurajator

    Jucătorii din industrie se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului şi cu siguranţă foarte mulţi au planuri concrete de a investi în capacităţi noi şi în special în eficientizare, a spus Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

    “Dacă măsurăm ce se întâmplă în retail este doar o parte a consumului, ceea ce an de an se schimbă în comportamentul consumatorului. Consumatorul care îşi cumpără băutură, mâncare a migrat foarte mult către consum în afara retailului. Foarte mult deja se lasă banii în platformele de delivery şi cât mai puţine lucruri care nu ţin de zona de food sunt cumpărate din retail. Măsurarea, din punctul meu de vedere al consumului nu este o măsură neaparat a cifrelor din retail. Ce pot să spun dincolo de faptul că inflaţia a afectat brusc pe o perioadă scurtă puterea de cumpărare, cred că totuşi consumatorului român îi place foarte mult consumul. Chiar dacă se mută provizoriu în zone de preţ mai mic, nu renunţă la consum şi asta este foarte încurajator”, susţine Raul Ciurtin.

    Ce a mai spus Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods:

    ♦ Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numeşte INVESTALIM, ajutor de stat şi al doilea se numeşte DR 22 pentru industrie, ambele cu bugete multianuale, cu un buget anual de 150 mil. aproximativ ambele. Pe ambele sesiuni şi proiecte s-au depus proiecte de către industrie de peste 1 mld. respectiv pe un buget de co-finanţare de 150 mil. s-au pus proiecte de către industrie de peste 1 mld. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi, de a face lucruri, de a urmări tendinţele  şi nevoile consumatorului.

    ♦ Cred că foarte mulţi oameni care locuiesc în Cluj văd un fenomen unic în România, în care Clujul adună foarte multe resurse umane, în primul rând prin universităţile care sunt în Cluj, iar acest lucru generează un permanent consum, un stil de viaţă, o viaţă culturală tot mai sofisticată. Cred că Clujul în mod particular este un oraş special din acest punct de vedere.

    ♦ Cred că dincolo de orice plan de afaceri, a apărut tot mai evident şi pregnant cuvântul sustenabilitate. Pare cumva la început un cuvânt pe care nu ştim de unde să-l luăm. Global, cred că este o preocupare destul de concretă şi activă transformată în măsuri graduale prin care se urmăreşte stoparea creşterii poluării sau limitării resurselor puţine, în special pentru consumul de hrană. Există în mod evident dorinţa şi disponibilitatea să se construiască alimente pe care consumatorul să le consume şi să fie mulţumit că le consumă care să fie construite din altfel din protein decât cele care provin din animalele din fermă. De ce? Pentru că dacă vom creşte consumul bazat pe animelele din ferme nu ne ajunge apa, pământul pentru câţi vom fi în 2050. Pe de altă parte, cu siguranţă trebuie să avem cu ce ne hrăni în mod corespunzător, iar mâncarea trebuie să fie accesibilă.

    ♦ Noi încercăm folosind diverse surse, altele decât cele din ferme de proteină în care să venim către cei preocupaţi şi dispuşi să consume alimente pe bază de protein altfel decât cea animală. Proteine bazate pe plante, mazăre, soia, tot felul de plante nutritive, care implică resurse mult mai puţine.

  • Avertisment fără precedent de la şeful diplomaţiei europene: Războiul la scară largă nu mai este deloc o fantezie în Europa

    Europa trebuie să se pregătească pentru un potenţial război, pe măsură ce posibilitatea unui conflict mai larg pe continent „nu mai este o fantezie”, susţine şeful diplomaţiei europene, scrie FT.

    „Rusia ameninţă Europa” atât prin continuarea războiului din Ucraina cât şi a măsurile hibride luate împotriva statelor UE, a declarat Josep Borell.

    „Cu siguranţă războiul ne bate la uşă. Un conflict convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a adăugat acesta.

    Este pentru prima dată când reprezentantul UE explică atât de clar ameninţarea rusă după recentele avertismente ale liderilor militari din Europa de nord. Ministrul danez de externe a declarat în februarie că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO în 3-5 ani.

    Conflictul din Ucraina a scos la iveală problemele din industria de apărare europeană, dar şi a capabilităţilor militare.

    Totodată, există temerea că revenirea la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea conduce la retragea SUA din NATO.

  • Sălile de păcănele din localităţile sub 15.000 de locuitori vor fi închise

    „Industria jocurilor de noroc, industria păcănelelor, va suferi prima mare înfrângere în Parlamentul României. Voi convoca patru comisii în paralel cu şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, pentru a dezbate, în regim de urgenţă, prima lege împotriva industriei păcănelelor, această industrie care distruge familii, distruge familii şi care face extrem de de mult rău României.

    În şedinţa de vot final de astăzi vom adopta această lege care va presupune că în peste 90% din localităţile din România nu se va mai putea desfăşura acest tip de activitate. Vor dispărea păcănelele, jocurile de noroc. Este o primă lege, o lege care închide toate păcănelele în localităţile sub 15.000 de locuitori, măreşte amenzile substanţial şi în perioada următoare vom adopta şi celelalte legi care sunt depuse în Parlament, indiferent că vorbim de reglementarea şi eliminarea din marile oraşe”, spune Alfred Simonos, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor.

    El afuirmă că legea reprezintă un prim test pentru piaţă.

    „Vrem să vedem şi cum reacţionează industria la prima lege, să vedem cum marii avocaţi plătiţi cu foarte mulţi bani, cu care am tot fost ameninţaţi în ultimele luni de zile, să vedem cum reacţionează la prima lege şi ne vom adapta pentru a doua. Sau că vorbim despre publicitatea în această industrie, care şi ea trebuie reglementată şi restricţionată substanţial. Astăzi vom da prima mare lovitură industriei jocurilor de noroc. O facem din scurt, de pe azi pe azi, astfel încât să producem o mare surpriză şi să facem un mare bine României. Toate amendamentele au fost depuse în această dimineaţă.

    Alte modificări putem accepta dacă sunt de bun augur. Este un prim test, o primă lovitură. În funcţie de cum va reacţiona piaţa, pentru că intrarea în vigoare este în 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, adică până la finalul lunii aprilie. Vom vedea cum va reacţiona industria, pentru că din punctul nostru de vedere, la consecinţele trecute în această lege (..) nu au cum să nu o facă. Vedem şi ne adaptăm pe parcurs”, încheie Simonis.

  • Industria germană e pe cale să se redreseze, după o creştere surprinzătoare înregistrată la începutul anului

    Industria germană şi-a revenit surprinzător la începutul lui 2024, după ce producţia fabricilor a înregistrat în februarie cel mai rapid ritm de creştere din ultimul an, datorită creşterii puternice în construcţii şi în industria auto, raportează Financial Times.

    Creşterea lunară de 2,1% a producătorilor germani a depăşit cu mult creşterea de 0,3% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. A fost a doua lună de creştere solidă pentru industria germană, după o creştere revizuită în sus de 1,3% în ianuarie.

    Economiştii au declarat că recenta redresare a industriei germane a redus şansele ca cea mai mare economie a Europei să se restrângă din nou în primul trimestru. Cu toate acestea, sectorul nu a ieşit din impas, producţia industrială fiind încă în scădere cu 4,9% faţă de anul trecut şi cu aproape 8% faţă de vârful înregistrat înaintea pandemiei.

     

  • INS: Managerii de companii prognozează creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ în următoarele trei luni, în paralel cu creşterea activităţii în construcţii

    Managerii estimează pentru perioada martie-mai 2024 creşterea activităţii în construcţii, în paralel cu creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ, arată datele anchetei conjuncturale din luna martie, transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În ceea ce priveşte numărul salariaţilor, INS preconizează relativă stabilitate a numărului acestora în industria prelucrătoare, construcţii şi în servicii.

    Pe segmente, la nivelul industriei prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 9%), în timp ce la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0%.

    La preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 17%).

    “Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.

    Estimările managerilor din luna martie mai arată că în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 19%) şi relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 5%).

    În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural plus 32 %).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural plus 13%).

    Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural plus 12%).

    Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 18%).

    Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus26%).

    Conform estimărilor din luna martie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 8%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 4%).

    Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural plus 13%).

     

     

     


     

     

  • Mari producători din industria tutunului susţin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină

    BAT şi Philip Morris România, mari producători din industria tutunului, susţin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină şi solicită Guvernului accizarea pliculeţelor cu nicotină, recent introduse pe piaţa din România.

    Cei doi mari jucători de pe piaţa tutunului din România solicită Guvernului să taxeze echitabil toate categoriile de produse cu nicotină, inclusiv pliculeţele cu nicotină, recent introduse pe piaţa din România.

    În prezent, în Romania, toate categoriile de produse cu nicotină sunt accizate corespunzător, singura excepţie fiind pliculeţele cu nicotină pentru uz oral. Deşi în fază incipientă, piaţa acestor produse care nu conţin tutun reprezintă o alternativă cu risc redus* faţă de fumat pentru consumatorii adulţi.

    „Este esenţial ca toate produsele cu nicotină să fie taxate ţinându-se seama de profilul lor de risc. Credem că un nivel al accizelor pentru produsele cu nicotină pentru uz oral comparabil cu cel aplicat ţigaretelor electronice va avea efecte pozitive atât pentru bugetul de stat cât şi pentru consumatori, care vor putea avea o mai mare încredere în produsele ajunse pe piaţa din România”, au declarat reprezentanţii celor două companii.

    În prezent, la nivelul Uniunii Europene, pliculeţele cu nicotină pentru uz oral sunt supuse accizelor nearmonizate în 6 state membre: Suedia, Italia, Danemarca, Letonia, Estonia şi Ungaria.

    Ca urmare a investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea unor produse cu risc redus faţă de ţigarete, au fost lansate mai multe produse alternative menite a reduce rata fumatului. Pliculeţele cu nicotină sunt o categorie de produse folosite la scară largă în ţările scandinave. Suedia este considerată un model de urmat pentru felul în care produsele din tutun pentru uz oral pot contribui la reducerea fumatului. În 2022, doar 5,6% din populaţia Suediei mai fuma, cel mai mic procent din Europa. Renunţarea la fumat a suedezilor a coincis cu utilizarea produsului numit “snus”, care se comercializează acolo sub forma unor pliculeţe cu nicotină pentru uz oral. În prezent, aproximativ 14% din populaţia adultă a Suediei foloseşte în mod regulat pliculeţele cu nicotină pentru uz oral, conform Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.

    Produsele cu nicotină pentru uz oral au fost recent incluse pe lista produselor care nu pot fi vândute către minori în România, alături de ţigaretele electronice, printr-o lege adoptată de către Parlamentul român. Pasul firesc următor este ca aceste produse să fie taxate, astfel încât statul român să aibă o evidenţă mai bună a produselor introduse pe piaţa din România. 

     

    *Bazat pe dovezile existente şi presupunând o trecere completă de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de risc şi provoacă dependenţă.