BusinessMagazin

Tag: inchidere

  • Coronavirusul închide o fabrică gigant a celui mai mare producător de carne de porc din lume. SUA se apropie periculos de un deficit de carne

    Smithfield Foods, cel mai mare producător de carne de porc din lume, a anunţat că va închide pe termen nedeterminat una dintre cele mai mari facilităţi de procesare din SUA, după ce mai mulţi angajaţi s-au îmbolnăvit de COVID-19, potrivit Time.

    Producătorul Smithfield Foods va închide temporar facilitatea de procesare din Sioux Falls, Dakota de Sud, care reprezintă circa 4-5% din producţia din SUA, a anunţat compania, duminică.

    Decizia vine după ce oficialii statului au raportat peste 200 de cazuri de COVID-19 în rândul angajaţilor de la facilitatea respectivă, în contextul în care sute de muncitori din industria cărnii s-au îmbolnăvit deja în Statele Unite.

    Majoritatea fabricilor au fost forţate să reducă, mai mult sau mai puţin, nivelul producţiei.

    „Închiderea acestei facilităţi, corelată cu o listă din ce în ce mai mare de fabrici care se închid în industrie, împinge ţara noastră periculos de aproape de margine în ceea ce priveşte aprovizionarea cu carne. Este imposibil să ţii rafturile pline dacă fabricile nu funcţionează”, a spus Ken Sullivan, CEO-ul Smithfield Foods.

    Deşi nu este clar încă dacă infectarea angajaţilor are legătură cu locul de muncă, vestea expune vulnerabilităţile lanţurilor globale de aprovizionare, necesare pentru a ţine rafturile pline după ce panica i-a determinat pe cetăţeni să năvălească în magazine şi să cumpere fără măsură.

    Cu fabrici închise şi muncitori infectaţi, rafturile magazinelor primesc din ce în ce mai multe lovituri, întrucât acestea au fost afectate şi de perturbările care au intervenit în drumul de la fermă la gospodăria clientului – probleme cu transportatorii şi blocaje în porturi.

    Creşterea abruptă a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 în SUA a dat naştere temerilor legate de siguranţa angajaţilor, în contextul în care au fost raportate decese în cazul angajaţilor unor facilităţi de procesare a cărnii deţinute de JBS şi de Tyson Foods.

    În mai multe cazuri, angajaţii au organizat proteste faţă de condiţiile în care trebuie să lucreze. În fabricile de procesare a cărnii, staţiille de lucru aflate pe liniile de procesare pot fi de multe ori foarte apropiate, ceea ce îngreunează distanţarea socială în practică. Mai mult, angajaţii împart camere comune, precum vestiarele.

    Smithfiled, deţinut de WH Group din Hong Kong, a vrut iniţial să închidă facilitatea din Dakota de Sud pentru trei zile. Cu toate acestea, guvernatoarea statului, Kristi Noem, a cerut companiei să extindă măsura pentru cel puţin 14 zile.

    Cei 3.700 de angajaţi ai acestei fabrici vor mai fi plătiţi pentru cel puţin două săptămâni.

  • Lidl anunţă programul de Paşte. În ce zi îşi va închide toate magazinele cu ocazia sărbătorilor pascale

    Anul acesta, Lidl îşi va închide magazinele din România în prima şi a doua zi de Paşte, respectiv pe 19 şi 20 aprilie.

    Clienţii îşi vor putea face cumpărăturile în magazinele Lidl până pe 18 aprilie inclusiv, activitatea fiind reluată marţi, 21 aprilie.

    „Pe lângă cele două zile libere, Lidl le oferă tuturor angajaţilor bonusuri anuale de Paşte, care se adaugă la celelalte beneficii financiare precum tichete de masă, bonusuri aniversare, diverse sporuri şi remuneraţie pentru orele suplimentare”, se arată într-un comunicat al companiei.

  • Întrebarea după această criză este: cine va mai dori să lucreze în firmele private, la patronii români?

    Căderea economică care va urma va fi cumplită, iar revenirea, chiar dacă va fi mai rapidă, nu va fi la acelaşi nivel de unde am lăsat-o.

    În România, când scriu acest articol, marţi seara, 7 aprilie 2020, unul din patru angajaţi a fost trimis în şomaj tehnic, adică peste un milion de români experimentează acest model.
    O parte dintre ei vor ajunge şi în şomajul tradiţional, pentru că firmele unde lucrau nu vor mai avea bani să-i ţină.
    Deja sunt aproape 200.000 de angajaţi care au fost disponibilizaţi, care şi-au pierdut jobul cu totul.
    Estimările indică faptul că în această criză economică România va depăşi 2 milioane de şomeri (în criza de acum zece ani s-au pierdut 700.000 de locuri de muncă): 1 milion de şomeri vor fi din forţa de muncă actuală, iar 1 milion de şomeri vor fi din românii care lucrau afară şi care nu vor mai avea unde să se întoarcă, pentru că economiile Italiei, Spaniei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii etc. vor fi la fel de afectate.
    Înainte de criză, România avea 4,2 milioane de angajaţi în companii, din care aproape 1 milion lucrau în multinaţionale, iar 3 milioane lucrau la cele 540.000 de microîntreprinderi, companii mici şi mijlocii.
    Cel mai afectaţi vor fi cei care lucrează în aceste companii şi mai puţin cei care lucrează în multinaţionale sau la stat, unde pe lista de plată sunt 1,2 milioane de persoane, care se adaugă la cele 4 milioane din companii.
    Companiile româneşti mici şi mijlocii, plus microîntreprinderile sunt slab capitalizate, trăiesc de pe o zi pe alta şi se bazează pe creditul furnizor, adică pe marfa pe care o primesc şi pe care o achită într-o perioadă mai lungă de timp.
    Creditul furnizor este de trei ori mai mare decât creditul bancar, iar tot acest model blochează acum economia, având în vedere că toate firmele încearcă să ţină de bani şi să plătească cât mai târziu facturile.
    În criza de acum zece ani, în România au murit peste 150.000 de companii.
    Iar acum se estimează că va fi mai rău.
    Ca să reziste, antreprenorii români, oamenii de afaceri, patronii vor trece la restructurări masive, vor tăia joburi din organigramă şi vor reduce salariile.
    Cristian Hossu, unul din proprietarii companiei Universum, cel mai mare organizator de conferinţe şi târguri (după marile festivaluri Untold, Electric Castel, Summer Well, Neversea) şi care şi-a văzut businessul prăbuşit peste noapte, spune că discuţia nu este „cu cât se vor reduce salariile, ci dacă mai ai job sau nu”.
    Nici înainte patronii români nu erau iubiţi, dar în această criză vor deveni extrem de urâţi.
    Cei care lucrează în firmele româneşti private realizează că stau fără o plasă de siguranţă solidă, că firmele private româneşti sunt în bătaia vântului. Aşa că privirea se îndreaptă spre multinaţionale, adică firmele străine să vină cât mai repede şi să preia economia, varianta cea mai fericită, sau să vină statul şi să preia companiile private româneşti, ca să lucreze la stat.
    Acest sentiment era prezent şi înainte, având în vedere că salariile în multinaţionale şi la companiile de stat erau mai mari decât în companiile private româneşti, iar acum va deveni şi mai acut.
    Mai mult decât atât, există o plajă de angajaţi care sunt deja în partea a doua a vieţii, adică mai au 10-15 ani până la pensie şi realizează că viitorul nu mai este al lor, că nu prea au unde să se mişte, că nu pot s-o ia de la capăt şi că sunt puşi cu spatele la zid.
    Toţi aceştia vor deveni o masă extrem de furioasă, care va vota pentru stat, pentru armată şi pentru o conducere centralizată, autoritară.
    Capitalismul nu mai este o opţiune pentru ei şi nu vor mai crede în acest concept, în libera iniţiativă şi în posibilitatea de a face ceva pe cont propriu.
    În aceste condiţii, întrebarea este: câţi patroni români vor supravieţui acestei crize şi câţi angajaţi vor mai dori să lucreze pentru ei?

  • Ce soluţie inedită le propune un hotelier din Cluj patronilor din industrie pentru a-şi reporni businessurile închise din cauza pandemiei de coronavirus

    Deoarece multe businessuri din industria hotelieră a trebuit să îşi închidă porţile ca urmare a măsurilor luate de autorităţi pe fondul izbucnirii pandemiei de COVID-19, Nicolae Căpuşan, fondatorul complexului turistic SunGarden Golf & SPA Resort din Cluj, vine cu o soluţie care le-ar permite o reconversie a modelului de business, adaptată la noul context de piaţă.

    „Pentru noi cei care activăm în industria hotelieră, reconversia presupune un proces destul de dificil, dat fiind faptul că o astfel de construcţie are o anumită rigiditate a sa. Camerele de hotel prin dotările lor, sălile de evenimente, nu lasă loc pentru multe alternative, însă am avut în vedere zilele acestea ideea de a transforma un hotel în centru pentru vârstnici. O parte din logistică se pliază pe nevoile unui astfel de spaţiu, altfel că perspectiva rămâne în lucru.”

    El spune că şi configurarea unei linii de business pentru distribuţia de produse semipreparate, care să fie diferite radical din punct de vedere calitativ faţă de cele care se găsesc în mod obişnuit în comerţ, poate fi de ajutor în aceste vremuri grele.

    Citiţi mai multe pe tema modului în care COVID-19 afectează industria HoReCa din România şi despre soluţiile găsite de antreprenorii din ale căror afaceri au fost afectate de pandemie pentru traversarea crizei în noul articol de copertă al Business MAGAZIN.

  • Revolta PROFI: au decis să închidă DEFINITIV un magazin după ce autorităţile au oprit activitatea acestuia pe baza unei bănuieli de infectare cu coronavirus

    Conducerea companiei Profi a decis, marţi, închiderea definitivă a magazinului PROFI din Păuliş, judeţul Arad, după ce oficialităţi locale au dispus închiderea acestuia timp de 15 zile, pe baza simplei bănuieli neverificate că unul dintre angajaţi ar putea fi purtator de virus Corona, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     „Decizia primăriei Păuliş este arbitrară, fără nicio dovadă şi fără a lua în considerare măsurile ferme pe care toate magazinele PROFI le implementează pentru a preveni răspândirea bolii”, a declarat PAWEL MUSIAL, director general PROFI. “Nu înţelegem de ce autorităţile locale nu respectă măsurile bine documentate elaborate de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, în consultare cu experţi internaţionali şi români de top şi, în schimb, iau decizii locale neinformate, din cauza cărora afacerile devin inoperabile. Firma noastră respectă legea, aşa că am închis magazinul, dar  pentru a ne proteja angajaţii şi afacerile, am decis să îl închidem definitiv” spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

    Apoi, ei subliniază că iau foarte în serios sarcina de a preveni răspândirea bolii, fiind  primul retailer din România care a adoptat măşti de protecţie transparente ce acoperă nu doar gura şi nasul angajaţilor magazinului, ci şi ochii. Toţi angajaţii magazinelor folosesc mănuşi de protecţie şi îşi dezinfectează mâinile şi echipamentul de mai multe ori pe zi. Cumpărătorilor le sunt puse la dispoziţie mănuşi de unică folosinţă, astfel încât să nu atingă cu mâini eventual infectate alimentele care nu sunt deja ambalate. Marcaje aplicate pe podea indică distanţa de 1,5 m pe care oamenii trebuie să o păstreze între ei pentru a fi în siguranţă, în timp ce numeroase anunţuri, inclusiv audio, informează permanent atât angajaţii, cât şi clienţii cu privire la măsurile de prevenire a infectării. Iar ca maximă măsură protecţie, împărţiţi în două grupuri separate angajaţii magazinelor lucrează în schimburi de câte 12 ore fiecare, cu o zi liberă între ele. La sfârşitul turei, angajaţii dezinfectează complet magazinul şi aşa îl găseşte cealaltă tura în dimineaţa următoare. Cele două grupuri sunt complet separate şi nu se întâlnesc niciodată în acelaşi loc. În cazul în care un membru al uneia dintre ture se contaminează, toţi membrii ei intră în carantină şi, pe timpul cât nu vin la serviciu, sunt înlocuiţi de un grup mobil de angajaţi sosiţi din reţea.

    „Prin aplicarea acestui setului de măsuri de mai sus riscul de contaminare în magazin este neglijabil. In acest context decizia arbitrară a autorităţii de a închide cu totul acest magazin pentru 15 zile este nu doar neavenită, dar şi dăunează grav afacerii. În primul rând, aceasta îi face pe cumpărători să se teamă pe nedrept că magazinul ar fi infectat. În al doilea rând, un magazin proiectat sa funcţioneze cu un anumit număr de persoane în fiecare zi, în noile circumstanţe nu poate genera suficient venit pentru a plăti salariile oamenilor, facturile de energie pentru frigidere şi alte echipamente păstrate în funcţiune ca să nu se degradeze valoroasele produse alimentare, etc. Şi nu în ultimul rând, decizia nu ţine seama de disconfortul pricinuit localnicilor care acum trebuie să parcurgă distante mai mari ca să găsească produsele de care au nevoie, ceea ce îi şi expune în mai mare măsură la riscul de contaminare”, au mai spus reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.

    Ei acuză că decizia luată de Primăria din Păuliş nu este singulară. Ea se înscrie într-un lung şir de decrete oficiale locale lipsite de sens. Unele primării au ordonat ca doar 3-4 persoane să aibă voie să-şi facă simultan cumpărăturile într-un magazin, considerând în mod eronat dimensiunea unui magazin PROFI ca fiind similară cu cea a micilor chioşcuri familiale din localitate, unde distanţarea socială nu este posibilă.

     „Autorităţile unei alte localităţi, neştiind că după o dezinfecţia totală, oamenii nu pot intra în magazinul respectiv decât dupa trei-patru ore pentru a evita intoxicarea, au cerut ca în fiecare zi magazinele să se fie dezinfectate total de câte trei ori. Aplicarea acestei măsuri fie duce la închiderea magazinelor, fie pune în pericol grav sănătatea oamenilor”, spun ei.

    În încheiere, precizează că derularea unei afaceri cu 20.000 de angajaţi în peste 1200 de magazine aflate în mai mult de 550 de localităţi, aşa cum este în cazul reţelei PROFI, necesită disciplină, iar acest lucru nu poate fi realizat decât dacă există un singur set de legi în vigoare. Până când poate se va ajunge la o astfel de solutie, PROFI va continua să acţioneze pentru a-şi proteja clientii, angajatii si afacerea, si daca va fi nevoie îşi va inchide şi alte magazine.

     


     

  • Polonia extinde carantina pentru încă 10 zile: Graniţele ţării urmează să se deschidă în data de 3 mai, iar businessurile non-esenţiale rămân închise până pe 19 aprilie

    Guvernul din Polonia a decis prelungirea stării de urgenţă, care a închis graniţele, businessurile non-esenţiale şi locurile publice, pentru încă 10 zile, în contextul măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Premierul Mateusz Morawiecki a spus într-o conferinţă de presă că graniţele ţării vor rămâne închise până în data de 3 mai, businessurile non-esenţiale până în data de 19 aprilie şi şcolile până în data de 26 aprilie.

    Cu toate acestea, el spune că ar vrea ca după Paşte să relaxeze măsurile extraordinare implementate de guvern pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, în contextul în care Polonia are peste 5.300 de oameni infectaţi şi 164 de morţi.

    „Nu ştim cum va evolua epidemia, de aceea încercăm cu atenţie să adaptăm restricţiile specifice statului în care trăim”, a spus Morawiecki, adăugând că relaxarea măsurilor este necesară pentru a permite anumitor părţi din economie să repornească.

    Polonia le va cere cetăţenilor să îşi acopere gura şi nasul când ies din casă, începând cu data de 16 aprilie.

  • Economia italiană suferă o lovitură record pe fondul închiderilor masive

    Hotelurile, restaurantele şi alte afaceri din sectorul serviciilor din Italia au suferit un declin al activităţii la un ritm record în martie în contextul măsurilor de carantină, scrie Bloomberg.

    Indicele pe servicii al IHS Markit a scăzut cu 35 de puncte, la doar 17,4, cu mult sub nivelul de 50 de puncte care separă creşterea de scădere.

    Rata de ocupare a forţei de muncă a înregistrat de asemenea cel mai profund declin din 22 de ani.

  • Primul lanţ uriaş de magazine care se pregăteşte de INSOLVENŢĂ din cauza pandemiei de COVID-19

    Retailerul britanic de fashion Debenhams e pregăteşte de insolvenţă din cauza coronavirusului, potrivit unui articol The Guardian.

    Compania, care are 22.000 de angajaţi şi a fost salvată recent de administratorii săi speciali doar cu un an în urmă, este acum pe punctul de a aplica din nou pentru insolvenţă săptămâna care vine.

    Printre posibilii administratori ai companiei se numără KPMG; care au ajutat la restructurarea Debenhams în luna mai a anului trecut.
    „La fel ca toţi retailerii, facem planuri de contingenţă în aceste circumstanţe neobişnuite. Proprietarii şi creditorii noştri ne susţin şi orice acţiuni vom fi nevoiţi să întreprindem va fi pentru a proteja businessul în situaţia curentă”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

    Se înţelege astfel că potenţiala măsură de intrare în insolvenţă ar proteja businessul astfel încât acesta să funcţioneze în continuare.

    Grupul Debenhams a închis 22 de magazine, dintre care 19 au fost închise în ianuarie şi au cauzat pierdera a mai mult de 700 de locuri de muncă. Alte 28 din cele 141 de magazine rămase vor fi închise permanent anul care vine.

    Debenhams are datorii mai mari de 600 de milioane de lire sterline, iar reprezentanţii afacerii ar fi solicitat o amânare a plăţii chiriilor de cinci luni, iar furnizorilor o întârziere de o lună pentru efectuarea plăţilor.

    Debenhams este unul dintre mulţii retaileri aflaţi în prezent în dificultăţi financiare din cauza închiderii activităţii cauzate de coronavirus. Richard Hyman, un analist independent de retail, spune că acesta ar fi primul din multe lanţuri fashion care are probleme din cauza unei cantităţi mari de produse rămase în piaţă, ca urmare a prăbuşirii vânzărilor din cauza COVID-19.

  • Putin recunoaşte pericolul pandemiei: Rusia îşi închide toate graniţele începând de astăzi

    Rusia îşi închide toate graniţele începând de astăzi, 30 martie, potrivit unui anunţ al guvernului, citat de The Moscow Times.

    Potrivit informaţiilor oficiale, Rusia are în prezent 1.534 de cazuri, dintre care 64 de persoane s-au vindecat, iar 8 au murit din cauza COVID-19. Măsurile au venit după ce Rusia a înregistrat de vineri până sâmbătă 228 de cazuri noi în 24 de ore.

    Autorităţile au ordonat ca toate graniţele, fie rutiere, feroviare sau maritime, să fie închise începând de luni.

    Rusia a oprit deja toate zborurile internaţionale şi a declarat săptămâna viitoare ca săptămână liberă, fără muncă – cu excepţia angajaţilor din sectoare cheie, precum farmacii şi supermarket-uri.

    Moscova, cel mai afectat punct din Rusia, a închis toate cafenelele, restaurantele şi magazinele non-esenţiale până în data de 5 aprilie.

    Sergei Sobyanin, primarul Moscovei, le-a ordonat cetăţenilor să stea în case pe parcursul vacanţei prelungite anunţată de preşedintele Vladimir Putin săptămâna trecută.

    Într-o scrisoare pe care Sobyanin a trimis-o cetăţenilor Moscovei prin intermediul canalelor online, acesta subliniază importanţa de a trata cu seriozitate subiectul.

    „Asta nu este o vacanţă, ci o măsură importantă pentru a combate răspândirea coronavirusului”, a notat Sobyanin.

     

  • Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români?

    Ce faci? Tu, antreprenor care îţi îndepliniseşi visul?

    Câteva zeci, sute de mii de businessuri antreprenoriale pornite astfel s-au văzut prinse în tăvălugul unei epidemii pe care niciun plan de afaceri nu ar fi inclus-o vreodată între potenţialele pericole. Un coşmar în care au plonjat unii prea devreme.
    „Pentru un antreprenor la început de drum, criza complet neaşteptată din aceste săptămâni a venit ca un examen de bacalaureat pentru un elev proaspăt intrat în clasa a noua”, spunea recent un tânăr antreprenor.
    Cei mai norocoşi s-au putut refugia în mediul online, acolo unde natura businessului permite un astfel de transfer. Ceilalţi au stors toate resursele de creativitate pentru a se reinventa.
    „Nu vom încerca să fentăm cumva ceea ce este moral de făcut. Când va trebui, vom sta cu toţii acasă”, spuneau fondatorii cafenelelor Cappuccino Story, înainte ca autorităţile să anunţe obligativitatea închiderii spaţiilor de acest tip.
    Business MAGAZIN a bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero, derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea e singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa ca s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

    Tu ce ai face?

    Alexandra Mone şi Robert Anton (fondatori ARI-Studio, Piteşti) – sisteme IT pentru firmele din HoReCa
    Am crede că o afacere născută de la zero în industria IT nu are nicio piedică în aceste vremuri de criză. Însă ARI-Studio este un business strâns legat de domeniul HoReCa, aflat la pământ în acest moment. Alexandra Mone şi Robert Anton au dezvoltat trei sisteme software pentru gestiunea comenzilor şi a rezervărilor în restaurante şi hoteluri. După ce HoReCa s-a prăbuşit, comenzile au scăzut dramatic.
    „Încă avem câteva cereri de ofertă pentru locaţii noi care vor să deschidă după ce trece toată nebunia aceasta, dar clar numărul lor este mult mai mic decât ar fi fost normal în perioada aceasta. Lucrăm de acasă, în special cu clienţii vechi care necesită intervenţii de mentenanţă”, spune Alexandra Mone.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Alexandra Mone şi Robert Anton au ales să ofere gratuit modulul software dedicat firmelor care fac livrări, pentru a nu-şi închide activitatea. „Vom profita de această perioadă pentru a pune la punct diverse detalii din cadrul firmei, pentru a ne reorganiza puţin şi a pune la punct o strategie pentru momentul în care sectorul HoReCa se va repune în mişcare. Din fericire, avem un stoc de marfă care ne va permite să preluăm şi să livrăm comenzi imediat, însă în sectorul nostru există o problemă, deoarece majoritatea echipamentelor pe care le comercializăm sunt importate din China, iar durata de livrare a comenzilor a crescut foarte mult acum, dată fiind situaţia”, spune Alexandra Mone.

    Ionel Păsărică (cofondator Capra Noastră, Iaşi) – producţie de bere artizanală
    În urmă cu aproape patru ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră. Producţia are loc într-o microberărie din Iaşi. Când restaurantele, barurile, cafenelele s-au închis, Capra Noastră a resimţit din plin efectele.
    „Nimic nu mai contează din ceea ce ştim noi: marketing, social media, strategii, bugete. Astăzi trebuie să ne reinventăm noi, ca afaceri. Nu moare industria dacă stăm o lună în casă. Nici China nu a murit, ci a reînviat”, spune Ionel Păsărică.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Cei patru fondatori ai brandului Capra Noastră vor să facă livrări la domiciliu, „ca să mai descreţim frunţile cu licoarea noastră”, după cum spune Ionel Păsărică. Se promovează în mediul online şi încearcă astfel să resusciteze businessul, bazându-se pe principiul că „nu moare Capra când vor câinii”.

    Mădălin Pop (fondator Durbane Urbane, Braşov) – atelier de lădiţe din lemn
    Mădălin Pop din Braşov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădiţe în scop atât practic, cât şi estetic. Businessul său a fost puternic afectat acum.
    „În această perioadă, ar fi trebuit să pregătim comenzi pentru cei care fac pachete de Paşte. Încasările au scăzut însă luna aceasta comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu 60%”, spune Mădălin Pop.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Vreau să duc proiectul la următorul nivel, prin oferirea de piese de mobilier din lădiţe – rafturi, paturi, noptiere, măsuţe. De aceea, în perioada aceasta pregătim o cameră de vopsire şi una în care să putem arde lădiţe, pentru a le da o tentă vintage. Am putea susţine asta câteva săptămâni, poate luni, însă nu cred că foarte multe”, spune Mădălin Pop.
    Va termina comenzile şi proiectele deja începute, iar planurile ulterioare le va face în funcţie de evoluţia epidemiei.
    „Ca să putem încuraja vânzările, în perioada aceasta, am introdus o campanie prin care oferim 20% discount pentru orice comandă. Lumea este destul de sceptică în privinţa oricărei achiziţii şi, de aceea, voi mai aştepta puţin până când lucrurile se vor mai relaxa ori oamenii vor avea chef să-şi redecoreze puţin casele.”

    Cristina Niţu (fondatoare Fala Português, Bucureşti) – cursuri de limbă portugheză
    Cristina Niţu, absolventă de Limbi Străine în Bucureşti şi la Lisabona, a început în 2017 să organizeze cursuri de limbă portugheză. Cursurile se desfăşurau în clădirea Institutului Cervantes de pe bulevardul Regina Elisabeta din Bucureşti. De câteva săptămâni însă, activitatea s-a mutat în mediul online.
    „Provocarea a constat în mutarea în online a cursurilor offline, de grup, ajunse abia la jumătate. Tehnologia permite, la ora actuală, desfăşurarea orelor în mod aproape identic cu ce se întâmpla în sala de curs, cu excepţia exerciţiilor care implicau şi mişcare, aşa că şocul nu a fost prea mare”, povesteşte Cristina Niţu.
    Ritmul achiziţiilor de cursuri de portugheză este totuşi foarte slab în acest moment, ca urmare a instabilităţii economice.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Cristina Niţu a optat pentru flexibilitatea în a extinde termenul de plată a cursului. În plus, „avem în plan organizarea unei sesiuni de cursuri şi pe timp de vară, în contextul în care, cel mai probabil, perioada de primăvară va aduce un număr foarte redus de cursanţi”, spune Cristina Niţu.
    De asemenea, ea va organiza cursurile independent de numărul de cursanţi, deşi efortul va fi mai mare.

    Cristina Dobrescu (fondatoare Livrez dragoste, Bucureşti) – livrări de cadouri şi scrisori caligrafiate
    Cristina Dobrescu a început să scrie scrisori caligrafic în urmă cu mai bine de cinci ani, pentru a reînvia un obicei la care oamenii au renunţat odată cu expansiunea tehnologiei. Culmea, tehnologia este cea care o salvează acum.
    „În perioada aceasta, am mutat atelierul la noi acasă, pentru a fi în siguranţă. Atât timp cât firmele de curierat vor lucra şi noi vom putea trimite scrisorile, cadourile comandate, nu ne vom opri din scris şi din livrat”, spune Cristina Dobrescu. Însă comenzile nu mai sunt la fel de numeroase ca înainte de perioada de izolare, iar ea a început să caute idei noi, pentru diversificare.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Primul gând care mi-a venit a fost să adaug cadouri şi pentru nou-născuţi. Este o perioadă incertă, însă poveştile primite mi-au dat de înţeles că este un business care aduce bucurie în viaţa oamenilor şi el va continua şi după perioada aceasta”, mai spune Cristina Dobrescu.
    Ca să facă această perioadă să treacă mai uşor, ea a creat şi un mesaj de mulţumire pentru medicii care salvează vieţi poate acum mai mult ca niciodată.

    Ciprian Răglean (cofondator Pania, Bucureşti) – laborator de pâine
    Ciprian Răglean, un antreprenor care a lucrat vreme de 20 de ani în domeniul telecomunicaţiilor şi al marketingului, a pariat anul trecut pe o afacere în producţia de pâine. Alături de Ciprian Răglean, în business mai există alţi doi asociaţi – Răzvan Ionescu şi Răzvan Mihai Ionescu – de asemenea cu experienţă în telecom. Împreună, au fondat Pania, o firmă care produce şi livrează pâine şi produse de patiserie la domiciliul sau la biroul clienţilor, dar şi către HoReCa.
    „Am simţit din plin şocul închiderii bruşte a restaurantelor şi cafenelelor. Practic, ne-a scăzut cifra de afaceri de la o săptămână la alta cu 35-40%. Tot ceea ce livram către restaurante/ cantine şi cafenele a încetat brusc. Şi, pentru că o problemă nu vine niciodată singură, restaurantele şi cafenelele au încetat orice plată către noi. Avem astfel neîncasate sume de zeci de mii de lei”, spune Ciprian Răglean.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Pentru a face faţă scăderii bruşte a cifrei de afaceri şi pierderii partenerilor B2B, am intensificat vânzările online, am extins zonele cu livrare gratuită, facem publicitate pe Facebook şi comunicare directă către baza de clienţi.” În plus, Ciprian Răglean şi partenerii lui vor să deschidă noi parteneriate cu magazine alimentare şi băcănii de cartier, la mare căutare în această perioadă.
    „De asemenea, în aprilie vrem să lansăm şi o nouă gamă de produse disponibile online – produse de băcănie, precum caşcaval şi muşchiuleţ afumat, ca să putem creşte valoarea coşului”, mai spune Ciprian Răglean.
    E mult de lucru, dar se bazează şi pe sprijinul guvernului pentru a accesa credite cu dobândă zero, plătibile din ianuarie anul viitor.
    „Asta ne-ar ajuta să nu intrăm în blocaj financiar şi să nu dăm oameni afară. Apoi ar trebui eliminată plata taxelor pentru următoarele trei luni. Sunt doar câteva sugestii din ceea ce s-ar putea face”, adaugă Ciprian Răglean.

    Carmen Zaiu
    (fondatoare Panseea, Bucureşti) – laborator de produse cosmetice
    Carmen Zaiu, cu mai mulţi ani de experienţă în domeniul financiar, a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. În scurtă vreme, şi-a transformat garajul în laborator şi pasiunea în afacere.
    „Dacă ar fi fost să definim, acum două luni, cea mai mare temere a noastră în termeni de dezastre care aşteaptă să se întâmple, ne-am fi gândit în primul rând la schimbări climatice, dezastre ecologice, nu neapărat o pandemie. Panseea este afectată masiv de situaţia actuală, toate târgurile la care urma să participăm au fost anulate, multe proiecte sunt în stand by şi comenzile online au scăzut”, spun Carmen Zaiu şi fratele ei, Emil Zorilă, de asemenea implicat în afacere.
    Există totuşi o compensare. Dacă unele produse nu mai sunt la fel de căutate ca înainte, cum ar fi laptele demachiant, altele sunt tot mai solicitate, precum crema reparatoare de mâini şi de călcâie.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Planul pe termen mediu este accelerarea strategiei de a lansa produse cu ingrediente 100% locale, mai ales în condiţiile în care „a consuma local” a ajuns să aibă un sens mai profund decât oricând. „În această perioadă, vrem să oferim clientelor, prin intermediul social media, alternative DIY (do it yourself – engl.) pe care le pot pune singure în aplicare pentru îngrijirea feţei şi a părului, atât timp cât stăm acasă. Lucrăm acum la conţinut nou, adaptat situaţiei prezente”, spune Carmen Zaiu.

    Mihaela Rotaru (fondatoare Rottaru, Bucureşti) – şcoală de machiaj şi cosmetică
    Mihaela Rotaru, cu o experienţă de zece ani în industria frumuseţii, a ales să investească într-o şcoală de formare profesională, unde predă cursuri de machiaj, de cosmetică, masaj şi stilistică vestimentară. De la începutul lunii martie a avut o scădere dramatică a numărului de cursanţi noi care solicitau înscrierea la cursuri.
    „Activitatea noastră presupune interacţiune cu oameni în spaţii închise şi contact fizic de la distanţe foarte mici, ceea ce a făcut imposibilă continuarea desfăşurării activităţii în condiţii de siguranţă. Suspendarea activităţii ne va afecta, iar primele măsuri pe care le-am luat au fost reducerea cheltuielilor la minimum. Aici mă refer la costurile legate de plata chiriei spaţiului şi cheltuielile legate de marketing şi PR. Salariile angajaţilor nu au fost afectate”, spune Mihaela Rotaru.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Antreprenoarea ia în calcul desfăşurarea cursurilor online pentru teorie, însă partea practică presupune lucrul cu produse şi aparatură profesională, pe care nu orice cursant le are acasă.
    „Primim cereri de ofertă pentru cursuri care să se desfăşoare în lunile august-septembrie. Şcolile de formare profesională ar putea avea un rol foarte important pe piaţa forţei de muncă şi implicit în redresarea economiei, venind în întâmpinarea oamenilor care vor avea nevoie să se recalifice şi să-şi reconsidere activitatea profesională în urma impactului lăsat de această situaţie”, mai spune Mihaela Rotaru.

    Victor Patrichi (fondator Târgul Cărţii, Bucureşti) – anticariate
    Pornind de la principiul că achiziţia unei cărţi second-hand este benefică, deoarece presupune reutilizarea unei ediţii deja tipărite, în loc să încurajeze tăierea unor copaci pentru a crea un lucru nou, Victor Patrichi a investit, în 2012, aproximativ 50.000 de euro, mai întâi pentru a dezvolta site-ul Târgul Cărţii, apoi pentru a instala rafturile din magazinele fizice. Acum reţeaua numără două depozite şi trei anticariate – unul pe Strada Doamnei (între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii), unul pe bdul Magheru (în apropiere de Piaţa Romană) şi unul pe bdul I. C. Brătianu (în apropiere de Piaţa Universităţii), sub numele Bookoteca, acesta din urmă fiind un anticariat de carte exclusiv în limba engleză.
    „Vânzările din magazine au scăzut cu aproximativ 60-70% (din cauza pandemiei – n. red.) faţă de cum ar fi fost normal, iar în online vânzările au avut o creştere sensibilă de câteva procente. La modul general, vorbim despre o scădere de 25-30%. Suntem la limita profitabilităţii”, spune Victor Patrichi.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Eforturile sunt pentru menţinerea echipei cu toţi membrii, deşi o parte dintre angajaţi au intrat în şomaj tehnic. „Lucrăm la un proiect online la care sperăm să ni se alăture şi alţi parteneri. Sperăm să-l lansăm săptămâna aceasta. Deoarece activităţile sociale au fost sistate pentru moment, oamenii sunt destul de receptivi la activităţile desfăşurate în mediul online”, mai spune Victor Patrichi.

    Paul Călin
    (cofondator Wild Thing, Bucureşti) – organizare de excursii în România şi în străinătate
    Paul Călin, Silviu Dragomir şi Monica Călin au început să organizeze expediţii în ţară şi în străinătate pentru clienţi persoane fizice în urmă cu şase ani, iar de aproximativ un an lucrează şi cu firme ai căror angajaţi decid să plece împreună în călătorii. Turismul nu este însă o opţiune în aceste vremuri de pandemie.
    „Am rămas fără obiectul muncii, din păcate. Cursurile online, realitatea virtuală sau călătoriile 360 de grade prin intermediul filmelor super-cool de pe YouTube nu pot înlocui o experienţă outdoor (în aer liber – trad.). Şi poate e mai bine aşa”, spune Paul Călin.
    CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Acum am timp să fac acele lucruri de care mă plângeam că nu am timp să le fac: o planificare bugetară, închegarea unor idei de proiecte şi produse noi”, spune Paul Călin.
    Admite însă că, dacă blocajul se prelungeşte până jumătatea anului, se va vedea pus în situaţia de a găsi alte colaborări sau de a porni un alt business. Spiritul antreprenorial supravieţuieşte aşadar.

    Educaţie în era 3.0
    Trei proiecte pornite de la zero în domeniul educaţiei în Capitală – Eematico (cursuri de bricolaj, inginerie, medicină pentru copii), Şcoala IT (cursuri de robotică şi programare) şi Manieres (ateliere de bune maniere pentru copii) – s-au văzut într-o singură zi în situaţia de a nu mai avea niciun venit, de a-şi restrânge activitatea, dar şi de a căuta soluţii de supravieţuire.
    Aşa că s-au orientat cu toţii către soluţiile online pentru părinţi şi copii şi speră că, dezvoltând această nişă, îşi pot reinventa afacerile. Folosindu-se de Skype, de Facebook, de orice aplicaţie care le permite să ajungă la cei mici izolaţi în casă, antreprenorii vor să rămână în atenţia copiilor şi a părinţilor, deşi sunt conştienţi că măsurile luate acum nu vor putea compensa o parte considerabilă din activitatea curentă.

    (de Dana Ciriperu)

    Când telemunca nu e o soluţie

    Alex Bugariu (Limonădăria Nea Tică), Cristian Dorobănţescu (Perfektum), Raluca şi Paul Baran-Candrea (Anagram) au căutat şi ei metode de reinventare, mai ales că businessurile lor, în domeniul băuturilor, nu permit ca telemunca să fie o alternativă reală.
    „Pe timp de criză, sunt două categorii de oameni: unii plâng, alţii vând batiste. Orice criză are şi o parte bună. Cine are ochi să o vadă va trece peste ea”, spune Alex Bugariu, fondatorul Limonădăriei Nea Tică din Caransebeş, un local unde vinde limonade şi alte sucuri din fructe.
    Dincolo de businessul cu limonade şi sucuri, antreprenorul povestea în februarie, la emisiunea ZF Afaceri de la zero, că are în plan să dezvolte o reţetă de socată pe care s-o îmbutelieze şi să o vândă în marile reţele de magazine şi în HoReCa. Perioada aceasta de repaos este un prilej pentru a lucra la acest proiect.

    Perfektum, un brand de bere creat de patru foşti corporatişti, se confruntă cu aceeaşi problemă, a reducerii cererii, în condiţiile în care barurile şi restaurantele s-au închis în mare parte. După cinci ani de când a început afacerea, Cristian Dorobănţescu, unul dintre fondatori, spune că se simte din nou ca într-un start-up şi că a reînceput să trimită mesaje ca să anunţe că face livrări la domiciliu.

    Tot în producţia de bere, şi familia Baran-Candrea, care a fondat brandul Anagram, caută soluţii şi a început să livreze comenzile direct la consumatori.
    „Continuăm să facem bere, iar în perioada imediat următoare ne vom axa pe vânzări directe. Primim comenzi prin mesaje private pe contul nostru de Facebook şi livrăm în cel mai scurt timp posibil”, spun Raluca şi Paul Baran-Candrea, fondatorii Anagram Brewery.