BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Una dintre cele mai mari ţări europene s-a săturat de străinii care cumpără case şi pune în aplicare o măsură cum nu a mai existat până acum

    Spania intenţionează să impună un impozit de 100% pe proprietăţile imobiliare cumpărate de clienţii din ţările non-UE, precum Marea Britanie, în încercarea de a spori accesibilitatea locuinţelor prin descurajarea achiziţiilor realizate de străini, scrie Financial Times.

    Prim-ministrul Pedro Sánchez a anunţat planul privind taxa pe imobiliare, care se va aplica cetăţenilor din afara UE, ca parte a unei serii de măsuri menite să amelioreze o criză „gravă” a locuinţelor.

    Spania este una dintre numeroasele ţări europene în care furia oamenilor creşte din cauza dificultăţii de a găsi locuinţe la preţuri accesibile pentru cumpărare sau închiriere, deoarece preţurile proprietăţilor cresc vertiginos, iar proiectele noi nu ţin pasul cu cererea.

    „Occidentul se confruntă cu un obstacol dificil: să nu devină o societate divizată în două clase, proprietarii bogaţi şi chiriaşii săraci”, a declarat Sánchez.

    Spania a fost mult timp o destinaţie populară pentru cumpărătorii de case de vacanţă şi pentru persoanele care doresc să se mute permanent într-un climat mai cald, fenomen ce a contribuit la creşterea constantă a preţurilor proprietăţilor imobiliare de-a lungul anilor.

    Propunerile guvernului vin în contextul în care preţurile din oraşe precum Madrid şi Mallorca sunt stimulate de un nou val de străini bogaţi din SUA, Mexic şi Venezuela. Aceştia vin în după valul britanicilor, care sunt pilonii pieţei imobiliare din unele părţi ale coastei sudice şi care nu mai sunt cetăţeni ai UE din cauza Brexitului.

    Guvernul condus de socialistul Sánchez a declarat că va „restricţiona” achiziţiile de proprietăţi de către cetăţenii din afara UE, obligându-i să plătească un impozit de „până la 100 % din valoarea proprietăţii”.

    Vânătorii de proprietăţi spaniole pot fi supuşi mai multor taxe, în funcţie de tipul achiziţiei. Altfel spus, se percep taxe diferite dacă proprietatea este veche sau dacă este vorba de o construcţie nouă.

    Ratele variază în funcţie de regiune, dar, ca o indicaţie aproximativă, agenţii imobiliari spun că impozitul total poate fi cuprins între 7 % şi 12 % din valoarea proprietăţii. Sánchez nu a precizat la ce impozit se referă.

    Prim-ministrul a declarat că rezidenţii din afara UE cumpără 27.000 de case pe an în Spania, adăugând că acestea sunt folosite „în principal pentru speculă”.

    Guvernul a declarat că propunerea sa de taxare va fi finalizată numai „după un studiu atent”. Pentru a deveni lege, aceasta ar trebui, de asemenea, să fie aprobată de parlamentul spaniol, unde Sánchez se confruntă cu o luptă permanentă pentru a strânge voturile de care are nevoie pentru a obţine o majoritate.

  • Guvernul american îşi calcă pe inimă şi “deschide puşculiţa”. Cât primesc de la stat victimele incendiilor apocaliptice din California: 770 de dolari

    Preşedintele Joe Biden a anunţat că guvernul federal va oferi plăţi unice de 770 de dolari persoanelor afectate de incendiile de vegetaţie din California, pentru a le ajuta să acopere cheltuieli esenţiale, precum reţetele medicale, hainele şi alimentele, raportează Fox News.

    Biden a făcut acest anunţ joi seara, în cadrul unei şedinţe de informare în Biroul Oval despre situaţia din sudul Californiei. Potrivit preşedintelui, aproape 6.000 de persoane au fost deja aprobate pentru a primi aceste plăţi, ceea ce înseamnă că suma totală distribuită prin acest program a ajuns la 5,1 milioane de dolari.

    „Nu aşteptăm ca aceste incendii să se termine pentru a ajuta victimele. Le oferim sprijin chiar acum”, a declarat Biden din Biroul Oval.

    Preşedintele a semnat declaraţia de dezastru pentru California pe 8 ianuarie, ceea ce a permis accesarea fondurilor federale pentru locuinţe temporare, reparaţii ale locuinţelor, împrumuturi cu dobândă redusă pentru pierderi de proprietate neasigurate, precum şi alte programe care sprijină recuperarea persoanelor şi afacerilor afectate. De asemenea, Biden a promis că guvernul federal va acoperi integral costurile operaţiunilor de intervenţie în caz de dezastru în California timp de şase luni.

    În plus, în cadrul şedinţei de informare de luni seară, preşedintele a făcut apel la Congres să aloce fonduri suplimentare pentru gestionarea incendiilor şi sprijinirea victimelor.

  • Ţara care nu mai vrea să le cumpere străinii casele. Guvernul a impus taxe uriaşe pentru persoanele din afara UE care vin să cumpere proprietăţi

    Spania intenţionează să impună un impozit de 100% pe proprietăţile imobiliare cumpărate de clienţii din ţările non-UE, precum Marea Britanie, în încercarea de a spori accesibilitatea locuinţelor prin descurajarea achiziţiilor realizate de străini, scrie Financial Times.

    Prim-ministrul Pedro Sánchez a anunţat planul privind taxa pe imobiliare, care se va aplica cetăţenilor din afara UE, ca parte a unei serii de măsuri menite să amelioreze o criză „gravă” a locuinţelor.

    Spania este una dintre numeroasele ţări europene în care furia oamenilor creşte din cauza dificultăţii de a găsi locuinţe la preţuri accesibile pentru cumpărare sau închiriere, deoarece preţurile proprietăţilor cresc vertiginos, iar proiectele noi nu ţin pasul cu cererea.

    „Occidentul se confruntă cu un obstacol dificil: să nu devină o societate divizată în două clase, proprietarii bogaţi şi chiriaşii săraci”, a declarat Sánchez.

    Spania a fost mult timp o destinaţie populară pentru cumpărătorii de case de vacanţă şi pentru persoanele care doresc să se mute permanent într-un climat mai cald, fenomen ce a contribuit la creşterea constantă a preţurilor proprietăţilor imobiliare de-a lungul anilor.

    Propunerile guvernului vin în contextul în care preţurile din oraşe precum Madrid şi Mallorca sunt stimulate de un nou val de străini bogaţi din SUA, Mexic şi Venezuela. Aceştia vin în după valul britanicilor, care sunt pilonii pieţei imobiliare din unele părţi ale coastei sudice şi care nu mai sunt cetăţeni ai UE din cauza Brexitului.

    Guvernul condus de socialistul Sánchez a declarat că va „restricţiona” achiziţiile de proprietăţi de către cetăţenii din afara UE, obligându-i să plătească un impozit de „până la 100 % din valoarea proprietăţii”.

    Vânătorii de proprietăţi spaniole pot fi supuşi mai multor taxe, în funcţie de tipul achiziţiei. Altfel spus, se percep taxe diferite dacă proprietatea este veche sau dacă este vorba de o construcţie nouă.

    Ratele variază în funcţie de regiune, dar, ca o indicaţie aproximativă, agenţii imobiliari spun că impozitul total poate fi cuprins între 7 % şi 12 % din valoarea proprietăţii. Sánchez nu a precizat la ce impozit se referă.

    Prim-ministrul a declarat că rezidenţii din afara UE cumpără 27.000 de case pe an în Spania, adăugând că acestea sunt folosite „în principal pentru speculă”.

    Guvernul a declarat că propunerea sa de taxare va fi finalizată numai „după un studiu atent”. Pentru a deveni lege, aceasta ar trebui, de asemenea, să fie aprobată de parlamentul spaniol, unde Sánchez se confruntă cu o luptă permanentă pentru a strânge voturile de care are nevoie pentru a obţine o majoritate.

  • Ce spune Ciolacu, despre plafonarea preţurilor la energie şi gaze după 1 aprilie

    Înaintea şedinţei de guvern de vineri, premierul Marcel Ciolacu a spus că este important să fie găsită o soluţie pentru plafonarea preţurilor la energie şi la gaze şi după data de 1 aprilie.

    Potrivit premierului Ciolacu, este „o mare prioritate” să se găsească o „formulă optimă de a continua sprijinirea populaţiei prin preţuri plafonate la energie şi gaze şi după 1 aprilie”.

    El spune că este „o certitudine” faptul că executivul va continua să-i ajute „pe români”, „iar o dovadă în plus este că Romgaz deja face paşii decisivi pentru a demara furnizarea gazelor pentru consumatorii casnici”.

    „Sunt sigur că, la fel ca Hidroelectrica în piaţa energiei, Romgaz va veni cu cea mai bună ofertă de preţ la gaze pentru toţi românii”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de guvern.

  • Ciolacu: Alegerile prezidenţiale, pe 4 şi 18 mai. Există, firesc, o uriaşă aşteptare publică

    „Cel mai important fapt este că avem un acord politic privind organizarea alegerilor prezidenţiale – turul întâi pe 4 mai, cel de al doilea – pe 18 mai. Există în mod firesc o uriaşă aşteptare publică legată de fixarea acestor date”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că Executivul pregăteşte legislaţia necesară pentru organizarea alegerilor.

    „Asta va fi prioritatea Guvernului pentru următoarea şedinţă de guvern. Se vor aproiba toate documentele necesare pentru alegerile pe 4 mai şi pe 18 mai”, încheie Ciolacu.

  • Elon Musk lansează un atac fără precedent împotriva guvernului britanic: Cum încearcă celebrul miliardar să răstoarne conducerea lui Keir Starmer şi să provoace schimbări majore în politica Regatului Unit

    Elon Musk, cel mai bogat om din lume, ar fi discutat în privat cu aliaţii săi despre posibilitatea de a-l înlătura pe Sir Keir Starmer din funcţia de prim-ministru al Regatului Unit înainte de următoarele alegeri generale, potrivit unor surse apropiate subiectului, raportează Financial Times.

    Conform acestor surse, Musk analizează modalităţile de a destabiliza guvernul laburist britanic dincolo de atacurile agresive pe care le publică pe platforma sa de socializare, X. În cercul său intim, el a susţinut că „însăşi civilizaţia occidentală este ameninţată de situaţia politică actuală”, au declarat mai multe persoane familiare cu discuţiile.

    Se pare că Musk explorează posibilitatea de a sprijini partidele politice britanice alternative, în special partidul populist de dreapta Reform UK, în încercarea de a influenţa o schimbare de leadership înainte de alegeri.

    În sistemul parlamentar britanic, prim-miniştrii conduc partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. De-a lungul deceniilor, mai mulţi lideri, inclusiv Sir Tony Blair şi Boris Johnson, au obţinut majorităţi detaşate, dar şi-au pierdut funcţia în mijlocul mandatului din cauza scăderii popularităţii.

    Musk, directorul executiv al Tesla, SpaceX şi X, a manifestat un interes sporit pentru politica britanică în ultimele şase luni, criticând tot mai frecvent guvernul condus de Starmer.

    Săptămâna trecută, Musk a cerut o anchetă naţională privind cazurile de exploatare sexuală a minorelor în mai multe oraşe din Regatul Unit.

    El l-a acuzat pe Starmer, fost director al procuraturii din Anglia şi Ţara Galilor, că ar fi fost „complice” la aceste abuzuri în perioada în care s-a ocupat de cazurile de exploatare sexuală a copiilor. Musk a criticat-o şi pe Jess Phillips, ministrul pentru protecţie, numind-o „apologet al genocidului şi violului” după ce aceasta a respins solicitările unei anchete conduse de Whitehall în scandalul de grooming din Oldham, un oraş din Greater Manchester.

    Starmer a calificat acuzaţiile lui Musk drept „minciuni şi dezinformări”, afirmând că astfel de declaraţii nu vizează sprijinirea victimelor, ci servesc intereselor personale ale celor care le răspândesc. La rândul său, Jess Phillips l-a acuzat pe Musk că, prin afirmaţiile sale, i-a pus viaţa în pericol.

    Această situaţie evidenţiază tensiunile tot mai mari dintre Musk şi politica britanică, precum şi influenţa sa sporită în spaţiul public.

  • Iulian Anghel, ZF: De ce este atât de greu să găseşti un prezidenţiabil? Pentru că afacerile mari şi averile mari se fac în afara Bucureştiului, nu în curtea lui Marcel Ciolacu

    De ce nu vrea nimeni să fie un Donald Trump mai mititel? Simplu. Pentru  că unul care iese în faţă este expus. Oamenii încep să se întrebe/să te întrebe “cine eşti”, “de unde vii”, “ce avere ai”, “cu ce business ţi-ai făcut averea” şi alte chestii. Iar tu nu vrei să le zici. Că n-ai ce zice pentru că , dacă zici, s-ar putea să nu-ţi fie bine.

    Sunt mulţi ani de atunci. Eram reporter pe politică şi am mers la Târgu-Mureş la o reuniune a oamenilor de afaceri din PD, era partidul lui Traian Băsescu – un partid care a murit, s-a topit în alt partid. Drumul era îngrozitor, gropi de o jumătate de metru, chinul de pe lume. Dar, în faţa sălii în care era reuniunea, nişte maşini de te durea mintea. Merţane, bmv-uri super. Nu mai zic de wisheane, de somon şi alte poveşti. Dacă eram pe Wall-Street nu m-aş fi mirat, dar eram într-unul din cele mai sarace oraşe din România.

    Iar ei voiau să zică că nu sunt sprijiniţi de guvern, că nu ştiu ce le mai trebuie din ce nu-i destul, că primăria trebuie să le plătească lor benzina pentru maşină.

    Aşa se face că, în fruntea României, ajung doar prăpădiţi. Afacerile “adevărate” sunt în spate.

    Crin Antonescu, care de opt ani n-a făcut nimic decât să doarmă şi a trăit din banii nevestei sale, preşedinte? E potrivit pentru preşedinţie, asemenea acestei judecăţi. Crin Antonescu este sărac, deci nu poate fi atacat. Dar Antonescu este săracă pentru este prost şi nu a furat. Nu chiar atât de prost, totuşi, de ştiut a ştiut să-şi trimită nevasta la Parlamentul European şi acum trăieşte de pe urma salariului ei.

    Premierul? Nici el nu poate fi atacat. Că s-a dus la vânătoare cu teroristul Omar Hayssam? Cine mai ştie?

    Oamenii ăştia nu pot fi atacaţi pentu că n-au furat – nu pentru că nu au vrut, ci pentru că n-au ştiut cum.

    Păi este fraier Stănescu de la PSD să fie prim-ministru? – deşi asta ar fi fost logic, după catastrofa prezidenţialelor suferită de social-democraţi. Când el e bine mersi pe moşia lui? Pentru că, dacă l-ar fi apucat ţăcăneala ar fi fost întrebat: ce avere ai, cum ai facut-o şi alte întrebări pe care le pun reporterii. Aşa cum s-a întâmplat cu bietul Antonescu care, de opt ani, n-are serviciu şi trăieşte din banii soţiei lui. Abia când a fost expus public am aflat că trăieşte din banii nevestei lui de opt ani, iar el nu face nimic.

    Afacerile mari nu se fac la guvern, afacerile mari se fac în teritoriu. De aceea vedem la guvern doar feţe palide, neşcoliţi, dar cu pantofi cu talpa roz. Un ministru al culturii care zice ca ea citeşte noapte de noapte “Psaltirea”, dar nu ştie cine este Mitropolitul Dosoftei, cel care a tradus, într-un mod minunat, psalmii lui Solomon şi David.

    Da, baronii nu sunt în guvern, sunt în teritoriu. Iar baronii râd de fraierii din guvern şi le mai dau şi teme pentru acasă. Guvernul este pentru cei care plătesc taxe, nu pentru baroni.

     

     

     

     

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de trei zile

    La sfârşitul lunii ianuarie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanţă de trei zile, ca urmare a faptului că pe 24 ianuarie (vineri)  se serbătoreşte Ziua Unirii Principatelor, care va fi zi liberă legală

    Zilele libere care urmează în 2025 sunt:

    24 ianuarie (vineri – Ziua Unirii Principatelor)

    18 aprilie  (vineri) – Vinerea Mare

    20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele

    1 mai (joi – Ziua Muncii);

    8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii

    15 august (vineri – Sfânta Maria);

    30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);

    1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);

    25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Austria e pe cale să devină un nou epicentru al extremei drepte în Europa: Herbert Kickl, liderul partidului extremist FPÖ, are şansa istorică de a ajunge la putere, în urma unei crize politice care ar putea schimba dramatic peisajul politic european

    Principalele partide politice din Austria au promis să elimine Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă dreaptă, de la putere, după ce acesta a câştigat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, eşecul negocierilor de coaliţie l-a adus pe liderul FPÖ, Herbert Kickl, într-o poziţie favorabilă pentru a ajunge la cancelarie, informează Financial Times.

    Cancelarul Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Conservator (ÖVP), şi-a anunţat demisia sâmbătă, după ce nu a reuşit să formeze un nou guvern împreună cu social-democraţii (SPÖ) şi liberalii de la Neos.

    Christian Stocker, secretarul general al ÖVP, care îl va înlocui pe Nehammer, a renunţat rapid la linia roşie a predecesorului său, indicând că intenţionează să poarte o serie de „discuţii serioase” cu Partidul Libertăţii pentru a forma o coaliţie. Într-o astfel de configuraţie, ÖVP ar urma să fie partenerul junior.

    Deşi politica austriacă a fost mereu marcată de instabilitate, analiştii sunt de părere că evenimentele din weekendul trecut au consolidat poziţia FPÖ, indiferent de evoluţiile viitoare.

    „Probabilitatea ca Kickl să devină cancelar este acum foarte mare”, a afirmat Thomas Hofer, un cunoscut analist politic austriac. „Este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple rapid. Kickl însuşi probabil nu vrea alegeri anticipate, iar acum stimulentul său va fi să arate că poate încheia un acord, spre deosebire de ceilalţi.”

    O astfel de victorie nu doar că ar reprezenta o premieră istorică pentru extrema dreaptă austriacă, dar ar întări şi influenţa în creştere a partidelor similare din Europa, punând astfel una dintre cele mai controversate figuri ale acestei mişcări la conducerea unui guvern naţional.

    Pentru unii, acest scenariu era previzibil încă din septembrie.

    În urma alegerilor din acea lună, sprijinul pentru centrul politic al Austriei s-a fragmentat. FPÖ a obţinut cea mai mare cotă de vot din istoria sa, profitând de scandalurile politice şi de dificultăţile economice care au erodat încrederea populaţiei în instituţiile politice tradiţionale. Partidul a obţinut voturile a peste un sfert din alegători – aproximativ 29% din total.

    Opiniile pro-ruseşti ale lui Kickl, convingerile sale conspirative legate de pandemia de COVID-19 şi relaţiile controversate cu trecutul nazist al Austriei l-au făcut un lider prea toxic pentru Nehammer şi alţi centrişti, care au promis să-l ţină departe de putere.

    Totuşi, în Austria, ideea unui „cordon sanitar” împotriva extremei drepte a fost întotdeauna o chestiune incertă, având în vedere că Partidul Libertăţii, fondat în 1956, a avut mai multe perioade la guvernare. FPÖ a fost partener de guvernare în coaliţii cu ÖVP în 1999 şi 2017, dar şi cu SPÖ în 1983, având, de asemenea, o lungă tradiţie de guvernare în statele federale ale Austriei.

    Deşi Kickl este o figură polarizantă, puţini contestă abilităţile sale politice şi succesul său în atragerea de noi susţinători pentru FPÖ din momentul în care a preluat conducerea partidului în 2019.

    Potrivit unui sondaj publicat duminică de cel mai mare ziar din Austria, Kronen Zeitung, FPÖ ar putea ajunge chiar la 37% din voturi în cazul unor alegeri anticipate, în timp ce ÖVP, cândva dominant, ar scădea la doar 21%.

    Fostul lider al ÖVP şi cancelar, Sebastian Kurz, ar putea avea o şansă de revenire politică după ce a fost condamnat pentru sperjur de un tribunal din Viena în februarie 2024.

    Chiar şi aşa, şansele ca Partidul Popular şi social-democraţii să depăşească neînţelegerile lor şi să împiedice FPÖ să devină forţa dominantă într-un guvern de coaliţie sunt mici, indiferent de discursul lor despre protejarea centrului politic.

    Nehammer şi-a pus întreaga energie în acest proiect, dar a eşuat.

    Demisia lui Nehammer a devenit inevitabilă, a afirmat Marcus How, şeful departamentului de cercetare al firmei de consultanţă politică VE Insight, după ce a devenit clar că marea coaliţie între cele două partide de centru nu va supravieţui din cauza jocurilor politice şi a intereselor personale.

     

  • Nimeni nu ştie cum va fi 2025! Dar sigur să nu mergeţi să cereţi o mărire de salariu!

    Acest articol îl scriu marţi seară, la ora 22:25, pe 17 decembrie, şi va apărea în primul număr din Business Magazin din 2025, tocmai pe 6 ianuarie, deci peste trei săptămâni. Aşa că nu ştiu ce se va întâmpla în acest interval: dacă vom avea guvern aprobat şi cine va fi prim-ministru, dacă euro va trece de 5 lei la cursul oficial al BNR (deja acum, la casele de schimb, este peste 5 lei), dacă vom avea sau nu creştere economică, conform previziunilor analiştilor, sau dacă Călin Georgescu va mai fi în prim-plan.

    Anul 2025 va fi complicat din punct de vedere politic. Indiferent ce va face sau nu guvernul proeuropean, tensiunile sociale, chiar dacă vor fi „reprimate”, există, iar haosul alegerilor prezidenţiale poate răbufni oricând. În economie, incertitudinea se extinde, iar companiile încep să analizeze cu atenţie ce se întâmplă în jurul lor, dincolo de gardul propriului business, şi devin mai puţin optimiste. Bugetele pentru 2025 sunt ajustate, însă, de data aceasta, în jos şi vor depinde de situaţia politică. În loc să facă planuri de investiţii, companiile pregătesc planuri de restructurare operaţională, care, cine ştie, s-ar putea transforma în restructurări salariale şi de personal.

    Nu este ca în perioada 2009-2012, când criza a venit peste noi, peste companii, peste antreprenori, găsindu-i descoperiţi, plini de datorii şi fără resurse financiare. Acum, majoritatea companiilor au bani, au linii de finanţare deschise în lei şi nu mai sunt expuse pe valută. Totuşi, prudenţa este cuvântul de ordine: fiecare îşi face un plan de rezervă, care să poată fi implementat dacă va fi nevoie. Anul viitor se va lucra cu bugetul nu trimestrial sau anual, ci de la lună la lună, în funcţie de evoluţia politică, economică, vânzări şi încasări, adică în funcţie de situaţia cash flow-ului. La ultimul ZF Live din 2024, Marius Opriş, partener la Ascendis, firmă de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională, a spus că, în 2025 cuvântul de ordine în companii va fi „reaşezare”: reaşezare operaţională, revizuirea cheltuielilor şi a fluxurilor de activitate, reaşezarea organigramei – adică a forţei de muncă – şi, nu în ultimul rând, reaşezarea salariilor.

    Altfel spus, nu va fi cel mai potrivit moment pentru a cere o majorare salarială! În cel mai optimist scenariu, îţi vei păstra salariul la nivelul din 2024. Creşteri salariale pentru toată lumea nu sunt luate în considerare. Bineînţeles, de la 1 ianuarie va creşte salariul minim pe economie, iar odată cu acesta vor exista majorări şi la nivelurile inferioare, însă este puţin probabil ca acestea să se extindă către nivelurile medii sau superioare. În IT, restructurările „tăcute” sunt în plină desfăşurare şi vor continua în 2025. IT-iştii primesc pachete compensatorii şi încearcă să-şi găsească poziţii similare, cu acelaşi pachet salarial, însă acest lucru devine din ce în ce mai dificil. Găsirea unui nou loc de muncă, cu un salariu de 3.000-4.000 de euro net pe lună, este tot mai complicată.

    Companiile din IT, care au făcut angajări masive acum trei-patru ani şi au cheltuit sume considerabile pentru recrutare, încearcă acum să-şi restructureze organigramele şi să înlocuiască IT-iştii şi dezvoltatorii cu soluţii bazate pe inteligenţa artificială. În unele cazuri este posibil, în altele nu, dar procesul a început. Această reaşezare este binevenită după boomul nesustenabil din anii precedenţi, când angajatorii nu mai ştiau ce să facă pentru a intra în graţiile IT-iştilor, afirmă Marius Opriş. În industria componentelor auto, procesele de restructurare începute în toamna lui 2024 vor continua, însă la un moment dat vor înceta, conform spuselor lui Marius Opriş. România rămâne o piaţă atractivă pentru acest sector, datorită inginerilor bine pregătiţi şi a trecerii de la procese simple la unele mult mai complexe, inclusiv la centre de cercetare şi dezvoltare, care susţin piaţa. Dacă vor apărea restructurări în Germania, România ar putea prelua o parte dintre operaţiunile relocate. În construcţii, trendul descendent va continua, ceea ce va pune presiune tot mai mare pe piaţa muncii, pe salarii şi pe angajări, a mai spus consultantul Ascendis. La polul opus, în industria de servicii financiare, situaţia ar putea fi mai bună, deoarece băncile trec prin procese complexe, care necesită specializări. În industria de outsourcing, piaţa rămâne rezilientă, existând cerere, astfel încât perspectivele ar putea fi mai bune. Companiile vor pune un accent sporit pe vânzări şi pe relaţiile cu clienţii, pentru a nu pierde clienţi în favoarea concurenţei. Marius Opriş spune că firmele investesc mult în cursuri de vânzări, sperând că echipele vor deveni mai bine pregătite şi vor reuşi să menţină vânzările sub control. Pentru 2025, toată lumea adoptă o atitudine prudentă, încercând mai întâi să-şi conserve ceea ce are, înainte de a explora noi investiţii sau oportunităţi de expansiune.

    Vom vedea la finalul lui 2025 cum a fost anul, dar până atunci vă urez să aveţi un an cât mai bun!   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)