Turcia, un stat care nu recunoaşte independenţa Ciprului, încearcă să pună presiuni şi mai mari pe statul insular aflat în pragul falimentului luând măsuri contra grupurilor energetice care colaborează cu guvernul de la Nicosia în proiecte de gaze naturale, scrie Financial Times. Ministrul turc al energiei Taner Yildiz (foto) a anunţat că grupului italian Eni i se va interzice accesul la proiectele actuale şi viitoare ale Turciei dacă va da curs licenţei obţinute în ianuarie de a explora rezervele de gaze naturale din apele de coastă cipriote. Turcia a invadat în 1974 insula pentru a impiedica unirea naţiunii cu Grecia şi nu are relaţii diplomatice cu guvernul Ciprului grecesc din sudul insulei. „Am decis să nu lucrăm cu Eni în Turcia, înclusiv să le suspendăm proiectele curente”, a spus Yildiz. Eni, care are activităţi limitate în Turcia, şi-a anunţat speranţa că va putea ajunge la un acord cu Ankara „în schimbul relaţiilor noastre bune”. Reacţia Turciei vine în condiţiile în care Ciprul încearcă să fructifice financiar depozite offshore mari de gaze naturale şi caută surse de creşetere economică alternative sectorului bancar îngenuncheat de criză. Ankara argumentează că guvernului cipriot nu i-ar trebui permis să aloce resurse care aparţin comunităţii greceşti, cât şi celei turce de pe insulă. Ideea Turciei nu este agreată nici de SUA şi nici de UE.
Tag: gaze naturale
-
Gazprom a propus Ciprului ajutor financiar, în schimbul dreptului de explorare a gazelor
Reprezentanţi ai producătorului rus de gaze au transmis propunerea duminică seară preşedintelui cipriot, Nicos Anastasiades, potrivit postului Sigma TV, citat de portalul Greek Reporter.
Planul prevede ca Gazprom să finanţeze restructurarea sistemului bancar al ţării în schimbul unui control considerabil asupra resurselor de gaze naturale ale Ciprului. Dacă acceptă propunerea ruşilor, Cipru nu va mai fi nevoit să accepte condiţiile impuse de statele zonei euro pentru un pachet de ajutor financiar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
BRM vrea să coteze gazul
Bursa Română de Mărfuri (BRM) spune că deţine singura platformă pe care companiile o pot utiliza pentru comercializarea gazelor naturale şi solicită autorităţilor să evite crearea „unor monopoluri artificiale şi ineficiente“ prin desemnarea unei singure entităţi care să deruleze astfel de tranzacţii. „Deţinem un sistem de ultimă generaţie pentru tranzacţionarea gazelor. Acesta este complet digitalizat şi dotat cu un sistem de securitate performant. (…) Avem convingerea că autorităţile vor acţiona în sensul evitării unor monopoluri artificiale şi ineficiente, recunoscând realităţile din piaţă şi permiţând traderilor să interacţioneze în mod optim, fără a genera distorsiuni ale preţurilor sau suspiciuni de practici netransparente“, a declarat într-un comunicat preşedintele BRM, Septimiu Stoica. Bursa de energie OPCOM, deţinută de companiua de stat Transelectrica, încearcă de mai mulţi ani să creeze o platformă de tranzacţionare a gazelor.
-
Gazele naturale ieftine scot treptat din peisaj energia nucleară în SUA
În anii ’50 energia nucleară a fost prezentată publicului american ca fiind cheia către un viitor bogat în energie atât de ieftină încât consumul nu va mai fi contorizat, adică aproape gratuită. Însă în prezent companiile din industria energetică se confruntă cu o realitate la care nu s-au aşteptat, în care funcţionarea termocentralelor pe bază de gaze naturale este mai ieftină decât cea a centralelor nucleare, scrie The Wall Street Journal. Primul avantaj al centralelor pe gaze în faţa celor nucleare se vede în costurile fixe. O centrală modernă pe gaze plăteşte circa 15.000 de dolari per MW instalat, faţă de 30.000 de dolari în cazul centralelor pe cărbune şi 90.000 de dolari pentru cele nucleare, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Centralele nucleare plătesc mult şi pentru echipamente şi servicii de siguranţă, costuri care sunt mai mari decât cele suportate de alte tipuri de unităţi deoarece folosesc material radioactiv şi funcţionează la temperaturi extreme.
-
Analiştii: Gazprom îşi risipeşte profiturile pe proiecte nerentabile la comanda Kremlinului
Grupul rus a cheltuit anul trecut 53 miliarde de dolari pe investiţii majore, mai mult decât PetroChina, cel mai mare producător de petrol chinez, care a cheltuit 46 miliarde de dolari, şi ExxonMobil, care a investit 36,8 miliarde de dolari. Gazprom a păstrat doar 7% din câştig pentru plata dividendelor, cel mai mic procent dintre primele zece companii energetice la nivel mondial. Astfel, investitorii plătesc pentru priorităţile politice ale preşedintelui Vladimir Putin, anume ocolirea Ucrainei în drumul spre pieţele din Europa şi dezvoltarea regiunilor sărace ale Rusiei, potrivit analiştilor IFC Metropol şi Sberbank CIB.
-
Analiştii: Gazprom îşi risipeşte profiturile pe proiecte nerentabile la comanda Kremlinului
Grupul rus a cheltuit anul trecut 53 miliarde de dolari pe investiţii majore, mai mult decât PetroChina, cel mai mare producător de petrol chinez, care a cheltuit 46 miliarde de dolari, şi ExxonMobil, care a investit 36,8 miliarde de dolari. Gazprom a păstrat doar 7% din câştig pentru plata dividendelor, cel mai mic procent dintre primele zece companii energetice la nivel mondial. Astfel, investitorii plătesc pentru priorităţile politice ale preşedintelui Vladimir Putin, anume ocolirea Ucrainei în drumul spre pieţele din Europa şi dezvoltarea regiunilor sărace ale Rusiei, potrivit analiştilor IFC Metropol şi Sberbank CIB.
-
ExxonMobil face cumpărături de 1 mld. $ în ianuarie 2013 pentru Marea Neagră
Până acum, cele mai importante contracte lansate de ExxonMobil au fost câştigate de firme din Marea Britanie, SUA, Canada sau Italia. Potrivit datelor centralizate de ZF de pe site-ul e-licitaţie, ExxonMobil are în acest moment în desfăşurare 12 licitaţii pentru achiziţia de echipamente şi servicii destinate lucrărilor de exploarare în Marea Neagră, în valoare de până la 976,1 milioane de dolari. Toate aceste licitaţii au ca termen final pentru depunerea ofertelor jumătatea lunii ianuarie 2013. De departe cel mai valoros contract scos la licitaţie de către ExxonMobil este cel pentru achiziţia de servicii de foraj marin în Marea Neagră pentru care americanii sunt dispuşi să scoată din buzunare între 250 şi 750 de milioane de dolari.â
-
Export de gaze prin compensare, din a doua parte a anului 2013
“Introducerea schimburilor de gaze este o obligaţie faţă de Comisia Europeană, care va fi îndeplinită în partea a doua a anului 2013”, a afirmat Havrileţ. Potrivit lui Havrileţ, prima tranzacţie de tip backhaul este programată pentru luna martie a anului viitor, când Transgaz va organiza o licitaţie pentru transportul unei cantităţi de 50.000 de metri cubi de gaze pe zi prin reţeaua proprie pentru o companie din afara ţării care mai întâi cumpără gazele din România şi apoi le vinde pe piaţa locală.
-
Călătorie în timp în Turkmenistan. Rata şomajului depăşeşte 50%, liderul îşi construieşte statui să se învârtă după soare, iar rezervele de gaz pot încălzi toată Europa
Străzile din Aşgabat sunt pustii atât ziua, cât şi noaptea, singurul element care dă de gol viaţa din acest oraş sunt cele câteva maşini care stau cuminţi la semafor. Centrul capitalei Turkmenistanului face noaptea concurenţă Las Vegasului la jocurile de lumini de pe stradă. Ziua însă, oraşul nu seamănă însă cu nimic, toate clădirile fiind îmbrăcate în marmură albă. Centrul este dominat de clădiri înalte de peste 20 de etaje şi instituţii de stat. Periferia, practic dormitorul populaţiei turkmene, este alcătuită din case din lut, unele deja în paragină.
Oraşul arată cum încearcă această ţară, care stă pe rezerve de gaz de 26.000 de miliarde de metri cubi, respectiv 8,7% din totalul rezervelor mondiale să se nască şi să se construiască bazându-se doar pe giganticele zăcăminte de gaze. Gazele naturale au fost şi principalul motiv al vizitei de două zile a preşedintelui Traian Băsescu în Turkmenistan, statul ale cărui rezerve de gaze ar putea să scape Europa de dependenţa de Rusia. Relaţiile dintre Turkmenistan şi România sunt în principal de natură diplomatică în contextul în care schimburile comerciale sunt infime, sub 50 mil. euro anul trecut. Cu ajutorul acestor resurse Turkemenistanul încearcă să reconstruiască o ţară ieşită de sub tutela URSS acum circa două decenii, care nu are industrie sau comerţ, unde statul controlează peste 90% din economie.
-
Descoperire în Marea Neagră: Zăcământ de gaze naturale echivalent cu de 3-6 ori consumul anual al României
Acţiunile OMV sunt în urcare puternică pe bursa de la Viena, cu aproximativ 4,5%.
Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt pe cale să fie finalizate, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV Petrom.
Zăcământul a fost descoperit în urma forării puţului Domino-1 de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc, cu o adâncile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri, se spune în comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro