Veniturile din exporturile de gaze au atins 633 miliarde de ruble (10,7 mld dolari), comparativ cu 1.000 miliarde de ruble în mai.
Vânzările de petrol au scăzut şi ele, cu 10%, în iunie.
Tag: gaze
-
Preţul gazelor a început să crească din nou după ce Rusia a redus livrările către Germania. La Bruxelles ţările membre au bătut palma pentru o reducere a consumului, ca măsură de apărare în cazul în care la iarnă toată Europa rămâne fără gaz
Preţul gazelor pentru Europa au ajuns pe burse la maximul ultimelor cinci luni după ce Rusia a decis reducerea livrărilor care aprovizionau Europa. În acelaşi timp, la Bruxelles, ţările europene au căzut de acord să treacă la reducerea consumului cu 15%, în cazul în care Rusia închide robinetul definitiv, scrie Bloomberg.
Contractele futures pentru gaz au crescut cu 6%, până la 188 de euro pentru megawattul pe oră, ajungând să se scumpească la cel mai înalt nivel de la începtul lui Martie şi ajungând să coste de cinci ori mai mult decât în 2021.
Gigantul rusesc de stat Gazprom a anunţat recent că livrările vor scădea până la 33 de milioane de metri cubi, invocând o problem de funcţionare.
„Toată lumea din piaţă se aşteaptă ca volumele de gaz să scadă. Dar nimeni nu se aştepta ca fluxurile să scadă chiar atât de repede”, a declarant James Huckstepp, manager de analiză energetică.
Ţările europene şi-au dat acordul privind reducerea consumului de gaz cu 15%, în condiţiile în care o întrerupere totală a livrărilor este din ce în ce mai posibilă. Planul de reducere al consumului este declanşat în cazuri extreme, cum ar fi o întrerupere bruscă şi totală a livrărilor din partea Rusiei.
Preţurile din ce în ce mai mari evidenţiază presiunea care se adună pe umerii Europei şi urgentează căutarea unor surse alternative de energie, pentru a putea încălzi casele europenilor şi a putea ţine industria în viaţă.
NordStream 1 reluase în urmă cu o săptămână livrările de gaz către Europa, după o perioadă de mentenţă de 10 zile.
Politicienii europeni au condamnat deciziile Kremlinului şi l-au acuzat pe Vladimir Putin că a transformat gazul într-o armă pe care o foloseşte împotriva Europei.
Preţul gazelor europene a sărit în aer şi a ajuns la 200 de euro pe megawatt în primele zile ale invaziei ruseşti în Ucraina, urmând ca ulterior să se stabilizeze. Gazul a crescut din nou puternic în iunie, după ce Putin s-a arătat din ce în ce mai dispus să lase continetul fără el.
Potrivit analiştilor, preţurile ar putea creşte şi mai puternic în momentul când China va accesa piaţa pentru aprovizionarea necesară trecerii peste iarnă.
„Această situaţie are toate elementele unei crize totale. Nu există suficientă capacitate de aprovizionare, iar depozitele nu se află la un nivel sufficient. Europa este lovită de un dezastru”, a spus Toby Copson, managing partner la Trident Markets, companie care se ocupă cu comercializarea gazelor natural.
-
Ţările UE ajung la un acord privind reducerea consumului de gaze în această iarnă
Ţările Uniunii Europene au convenit marţi asupra unui regulament de urgenţă pentru a reduce consumul de gaze naturale în această iarnă, în timp ce Europa se pregăteşte pentru o iarnă cu aprovizionarea incertă din partea Rusiei, anunţă Reuters,
“Aceasta nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaze în perspectiva iernii care urmează”, a scris într-un tweet Republica Cehă, care deţine preşedinţia rotativă a UE.
Ţările UE ajung la un acord privind reducerile de urgenţă ale gazelor pentru această iarnă
Europa se confruntă cu o presiune sporită a gazelor începând de miercuri, când compania rusă Gazprom a anunţat că va reduce fluxurile prin conducta Nord Stream 1 către Germania la o cincime din capacitate.
În condiţiile în care o duzină de ţări din UE se confruntă deja cu o reducere a livrărilor ruseşti, Bruxelles-ul îndeamnă statele membre să se pregătească economisind gazul şi stocându-l pentru iarnă, de teamă că Rusia va întrerupe complet fluxurile ca represalii la sancţiunile occidentale din cauza războiului cu Ucraina.
Miniştrii Energiei au aprobat o propunere prin care toate ţările UE să reducă în mod voluntar consumul de gaz cu 15% în perioada august-martie. Reducerile ar putea deveni obligatorii în cazul unei urgenţe în materie de aprovizionare, dar ţările au convenit să scutească numeroase ţări şi industrii, după ce unele guverne s-au opus propunerii iniţiale a UE de a impune o reducere obligatorie de 15% pentru fiecare ţară. citiţi mai departe.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că acordul îi va arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că Europa rămâne unită în faţa ultimelor reduceri de gaze impuse de Moscova.
-
Deranjată de refuzul Spaniei şi Portugaliei, Ursula von der Leyen cere solidaritate în criza gazelor
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat, luni, pentru solidaritate la nivelul Uniunii Europene în sensul acumulării de stocuri de gaz natural, pe fondul obiecţiilor formulate de Spania şi Portugalia privind planul de reducere a consumului.
“Şi statele membre UE care primesc doar puţin gaz din Rusia pot să fie afectate de posibila oprire a gazelor pe piaţa noastră comună”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit postului german NTV, înaintea unei reuniuni speciale a miniştrilor europeni ai Energiei, programată marţi.
“De aceea, este important ca toate statele membre ale Uniunii Europene să reducă cererea, să economisească mai mult şi să le distribuie altor state care sunt afectate mai mult”, a insistat preşedintele Comisiei Europene, amintind că solidaritatea energetică este un principiu fundamental al tratatelor comunitare.
Guvernul Spaniei a respins, săptămâna trecută, o propunere a Comisiei Europene care ar trebui aprobată de Consiliul UE privind un plan de reducere a consumului de gaz natural. Madridul a denunţat pasivitatea Uniunii Europene în criza energiei. “Considerăm că această propunere a fost formulată fără indicaţii prealabile, fără o dezbatere de orientare generală în Consiliul European, mai ales în contextul în care consecinţele economice şi impactul la nivel de redistribuire a resurselor sunt foarte importante. Nu se poate cere un sacrificiu pentru care nu a fost solicitată opinie prealabilă”, a afirmat miercuri vicepremierul spaniol Teresa Ribera, care este şi ministru al Tranziţiei Ecologice, potrivit cotidianului El Mundo.
“Spania şi-a făcut temele în domeniul energetic, acţionând în mod constant şi plătind mult mai mult decât partenerii noştri europeni. Putem fi mândri de ceea ce am realizat şi pentru vocaţia de a contribui la reacţia europeană. Este necesară o dezbatere serioasă şi onestă. În schimb, acest plan impune soluţii care nu sunt adecvate şi eficiente. La nivelul Uniunii Europene, am observat o lipsă profundă de acţiuni. Spre deosebire de alte ţări, Spania nu a trăit din mijloace externe la nivel energetic şi, indiferent ce se va întâmpla, spaniolii nu vor suferi restricţii privind alimentarea cu gaze”, a subliniat Teresa Ribera.
La rândul său, Guvernul Portugaliei a transmis că nu va accepta planul Comisiei Europene deoarece este “nesustenabil”. “Noi consumăm gaz din absolută necesitate”, a argumentat João Galamba, secretar de stat pentru Mediu şi Energie în Guvernul de la Lisabona, citat de ziarul Público.
Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument legislativ şi un Plan de reducere a cererii de gaz la nivel european, în sensul diminuării consumului cu 15% în întreaga Uniune Europeană până în primăvara următoare. Iniţiativa a fost elaborată pe fondul temerilor că Rusia va opri alimentarea cu gaze a Europei, ca ripostă la sancţiunile impuse de UE din cauza invaziei în Ucraina. “Toţi consumatorii – administratori publici, clienţi particulari, proprietarii imobilelor publice, furnizorii de energie şi sectoarele industriale – pot şi trebuie să ia măsuri pentru reducerea gazului”, argumentează Comisia Europeană, care susţine că va accelera propriul efort de diversificare a surselor de aprovizionare.
Planul propus de Comisia Europeană va întâmpina dificultăţi majore în Consiliul Uniunii Europene, astfel că este posibil să fie necesară reconfigurarea. Propunerea urmează să fie dezbătută de Consiliul UE, iar statele trebuie să prezinte până la sfârşitul lunii septembrie planuri în sensul diminuării consumului.
-
Vladimir Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană. Solidaritatea comunităţii pare că s-a sfărâmat
Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.
Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.
„Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.
Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.
„Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.
Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.
„Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.
De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.
În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.
Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.
În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.
„Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.
Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.
Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.
„Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.
Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.
Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.
-
Vladimir Putin aruncă Europa într-o cursă contra cronometru împotriva uneia dintre cele mai dure ierni din istoria continentului
Uniunea Europeană a început constituirea unor planuri de urgenţă pentru scenariul în care robinetul de gaz rusesc este oprit definitiv. Temerile oficialilor europeni au explodat după ce Vladimir Putin anunţat că nivelurile de gaz rusesc care trec prin Nord Stream 1 vor continua să se reducă în viitor, scrie Reuters.
Livrările prin Nord Stream 1, care reprezintă peste o treime din exporturile de gaze ruseşti către Europa, ar urma să se reia joi, după o perioadă de pauză de 10 zile, luată pentru realizarea unor lucrări de mentenaţă anuală.
Livrările prin această conductă au fost reduse chiar înainte de intrarea în perioada de mentenaţă şi au constituit cauza unui conflict în cele două părţi.
Reducerea fluxurilor de gaz au împiedicat Europa de la atingerea obiectvilui de alimentare a rezervoarelor de gaz. Această problemă ar putea determina raţionalizarea combustibilului la iarnă şi ar putea impacta negativ fragila creştere economică a continentului.
Reducerea fluxului de gaze este răspunsul Moscovei la sancţiunile Occidentului lansate pe fondul războiului din Ucraina.
Oficialii UE au reacţionat deja în acest sens şi au cerut statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%, în cazul în care Putin alege să oprească definitiv livrările.
„Credem că o întrerupere totală este posibilă, iar dacă nu acţionăm acum vom fi foarte vulnerabili în faţa acestei probleme. Dacă aşteptăm ca fluxurile să îşi revină, vom ajunge să plătim din ce în ce mai scump şi doar vom face jocurile Rusiei”, a declarat un oficial.
Politicienii europeni au acuzat Rusia că foloseşte aprovizionarea cu gaz pe post de armă politică, invocând probleme tehnice doar ca pretext pentru reducerea livrărilor. În replică, Kremlinul susţine că Rusia rămâne un furnizor de energie de încredere şi a dat vina pe sancţiuni pentru fluxul redus de gaze.
Gazprom, companie de stat controlată de Kremlin, a redus exporturile care trec prin Nord Stream 1 cu 60%, invocând probleme la o turbină a cărei întreţinere avea loc în Canada.
De la izbucnirea războiului din Ucraina, preţul gazelor a explodat. Preţurile au ajuns la 160 de euro p megawatt pe oră, marcând o creştere de 360% faţă de perioada pre-război. Vârful exploziei de preţuri a fost înregistrat în martie, atunci când megawatt-ul a ajuns să coste 335 de euro.
-
Cum vrea Europa să se lupte cu criza gazelor. Ursula von der Leyen: Cerem statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat, miercuri, că Europa se pregăteşte pentru scenariul în care Rusia întrerupe total furnizarea de gaz către Europa. În cazul în care se va întâmpla, va fi lansată o alertă la nivelul UE, ca statele membre să reducă cu 15% consumul.
Preş CE, Ursula von der Leyen a declarat că Rusia şantajează europa şi foloseşte energia ca o armă.
„De aceea, oricare eventualitate, fie că vorbim despre o reducere totală sau parţială a reducerii de gaze ruseşti, Europa are nevoie să se pregătească. Nu începem de la zero şi acesta este un avantaj. Deja am făcut foarte multe pentru a ne reduce dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. Am creat un depozit central care în acest moment este plin în capacitate de 64%. Am setat o platformă pentru achizii comune la nivelul UE şi am propus planul Powe EU. Are o componentă de aprovizionare din alte surse în afară de Rusia. Al doilea pilon este reducerea cererii per ansamblu în ceea ce priveşte consumul de gaze. În ceea ce priveşte primul pilon, aprovizionarea cu gaze din alte surse în afară de Rusia a crescut în mod impresionant din ianuarie anula cesta, cu 35 de puncte. Ţineţi minte că a existat acel acord cu SUA în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz lichefiat. Am vorbit cu liderii din Algeria, din Egipt, s-a semnat un memorandum pentru creşterea aprovizionării cu Azerbaidjanul şi am lucrat foarte mult pentru a creşte sursele de energie verde, pentru că aceasta este energia viitorului şieste energia de care avem nevoie. În afară de faptul că este o energie curată, este o energie pe care o obţinem pe plan local şi ne face independenţi”, a spus preşedintele CE.
Ursula von der Leyen a mai spus că de la începutul acestui an au fost adăugaţi 20 de gigawaţi la nivelurile de energie, iar dacă s-ar face o paralelă cu nivelul de gaz, se va vedea că Europa a reuşit să înlocuiască o parte din combustibilii fosili.
Nici în ceea ce priveşte economisirea energiei, Europa nu o ia de la zero, potrivit Ursulei von der Leyen, pentru că există posibilitatea ca Rusia să întrerupă total gazul.
„Statele fac deja foarte multe în acest sens. Avem 11 state membre care au lansat avertismente în legătură cu consumul de gaze, iar al 12-lea stat membru este la nivel de alertă. Ştim că trebuie să ne pregătim pentru mai multe. Pregătirea nu este suficientă. Trebuie să adresăm şi se întâmplă pentru prima dată acest lucru, să adresăm problema securităţii energetice la nivel european. Trebuie să fim proactivi şi să ne pregătim pentru o potenţială întrerupere totală a aprovizionării cu gaz rusesc. Iar acest scenariu este foarte posibil. Am văzut ce s-a întâmplat în trecut. Ştim foarte clar că Rusia calculează în mod clar, încearcă să pună presiune asupra noastră prin reducerea de gaze. Este un scenariu posibil să ne aşteptăm la o întrerupere totală a gazului rusesc, ceea ce ar afecta întreaga UE. O criză a gazelor pe piaţa unică a UE va afecta fiecare stat membru UE”, a mai spus preşedintele CE.
CE propune, astfel, ca Europa să treacă de această iarnă luând în considerare varianta că aprovizionarea cu gaze ruseşti se întrerupe cu totul.
„Trebuie să ne umplem depozitele cât mai repede şi ca să facem asta trebuie să reducem consumul de gaze. Ştiu că este mult de cerut pentru toate statele europene, dar este un pas necesat pentru a ne proteja. Astăzi propunem un instrument de urgenţă pe baza art. 122, cu două obiective. Unul este ca fiecare stat membru să îşi reducă consumul de gaze, iar la doilea obiectiv este să punem la dispoziţie o plasă de sigurnaţă pentru toate statele membre. În cazul în care există această reducere a gazului, vom lansa o alertă la nivelul UE: cerem statelor membre să reducă cu 15% consumul de gaze”, a mai spus von der Keyen.
-
Uniunea Europeană doreşte reducerea consumului de gaze cu 10-15% în vederea unei viitoare crize energetice pe care Moscova ar putea-o provoca prin tăierea aprovizionărilor
Uniunea Europeană va stabili miercuri planurile de urgenţă pentru a reduce cererea de gaze în câteva luni, avertizând ţările că, fără reduceri profunde aplicate acum, blocul s-ar putea lupta pentru combustibil în timpul iernii dacă Rusia întrerupe livrările, scrie Reuters.
Europa se grăbeşte să-şi umple rezervoarele de gaz înainte de iarnă şi să construiască un tampon de aprovizionare în cazul în care Moscova restricţionează şi mai mult livrările. Gazprom a oprit deja aprovizionarea către unele state ale UE.
Comisia Europeană va îndemna ţările să se pregătească pentru o posibilă criză energetică prin reducerea consumului de gaze. Un proiect UE, văzut de Reuters, ar propune ca ţările să-şi reducă cererea de gaze în următoarele opt luni, lucru care ar putea deveni obligatoriu din punct de vedere juridic în caz de urgenţă a aprovizionării.
Oficialii UE au declarat că ţinta va fi reducerea cu 10-15% a consumului de gaz.
Propunerea, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicată, ar avea nevoie de aprobarea ţărilor UE, care sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice.
A existat o rezistenţă din partea ţărilor mici, care consideră că planurile lor de urgenţă nu au nevoie de un impuls de la Bruxelles.
„Suntem împotriva impunerii unor obiective obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa, săptămâna trecută. Polonia şi-a umplut depozitul de gaz la 98% din capacitate după ce Rusia a oprit livrările de gaze către ţară în aprilie.
Dar oficialii UE sunt de părere că prevenirea problemei este mai bună decât tratarea ei.
Oficialii susţin că o reducere completă a gazelor ruseşti, combinată cu o iarnă rece, ar putea reduce PIB-ul mediu al UE cu 0,9-1,5% dacă ţările nu se vor pregăti deloc.
Livrările de gaz urmează să fie repornite prin conducta rusă Nord Stream 1 către Germania, joi, după finalizarea lucrărilor de întreţinere anuală.
Au existat temeri în rândul guvernelor că fluxurile nu vor reporni, ceea ce ar accentua şi mai tare criza a gazelor, mărind semnificativ preţurile. Surse au declarat pentru Reuters că fluxurile se vor relua, cel mai probabil, dar nu la capacitate maximă.
-
ANRE a amendat cu peste 11 mil.lei mai mulţi operatori din piaţa angro de energie şi gaze, pentru manipularea pieţei
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) transmite că în perioada 2021 – 2022 a finalizat 28 acţiuni de investigaţii în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, în urma cărora a aplicat sancţiuni de peste 11,1 mil. lei unui număr de 24 de participanţi la piaţa angro de energie.
Pentru sectorul energiei electrice au fost aplicate amenzi de 10,1 mil. lei unui număr de 22 participanţi la piaţa angro de energie electrică, iar pentru sectorul gazelor naturale amenzile au fost de 1 mil. lei şi au fost aplicate unui număr de 2 participanţi la piaţa angro de gaze naturale.
Sancţiunile au fost aplicate pentru manipularea pieţei angro de energie electrică sau gaze naturale, ca urmare a tranzacţiilor efectuate cu cantităţi de energie electrică sau gaze naturale pe platformele OPCOM, considerate de tip wash trade, calificate în sub-categoria ,,tranzacţiilor de spălare tip A – B – A” sau ,,pre-arranged”, spun reprezentanţii ANRE.
Anul acesta, ANRE investighează 18 participanţi la piaţa angro de energie suspectaţi de manipulare de piaţă (furnizori, traderi) din care 13 în sectorul energiei electrice şi 5 în sectorul gazelor naturale.
Începând cu septembrie 2020, sancţiunile aplicate de ANRE au fost majorate, astfel că participanţii la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale care manipulează sau încearcă să manipuleze piaţa angro de energie, se sancţionează cu amendă în cuantum de 5-10 % din cifra de afaceri anuală.
Sumele aferente sancţiunilor aplicate de ANRE se constituie integral ca venit la bugetul de stat.
-
O nouă vulnerabilitate pentru iarnă? Circa 20% din producţia de energie a României se bazează pe gaze. Acesta este şi factorul care ţine preţul sus
Energia vândută pentru ziua de ieri se tranzacţiona în România la 416 euro/MWh, gazul, cel mai scump combustibil al momentului, având o pondere de 20% din totalul producţiei şi stabilind preţul întregii pieţe. În Spania, acolo unde gazul utilizat pentru producerea de energie a fost plafonat, preţul era de 116 euro/MWh. În mod paradoxal, ceea ce ar fi trebuit să fie un avantaj al pieţei locale, respectiv producţia mare de gaze naturale, devine un factor cert de scumpire a electricităţii.
„Un aspect suplimentar care apare în acest an vine din zona producţiei de energie în centralele pe gaz, din cauza riscului de disponibilitate a gazului natural (care în cazul refacerizervelor nu pare să fie semnificativ), dar şi a preţului acestuia. O combinaţie a acestor riscuri meteorologice (care nu e deloc improbabilă, vezi iarna 2016-2017) şi de aprovizionare cu gaze ar putea rezulta într-o stare de urgenţă, aşa cum sunt definite prin Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale“, spune Zsuzsa Bereschi, senior project manager, energy & utilities, în cadrul companiei de consultanţă Horváth.
Alături de problemele care ar putea apărea pe zona de producţie de energie pe gaze, România se confruntă cu un an hidrologic slab. Astfel, pe 17 iulie, lacurile de acumulare erau pline în proporţie de numai 76%, minimul ultimilor cinci ani, faţă de nivelul de 94% de anul trecut, de exemplu.