Tag: faliment

  • Primar PSD, dezamăgit de proiectul de buget: E cel mai slab din istoria României. Intrăm în faliment

    „Este cel mai slab buget din istoria României iar cei care l-au întocmit sunt în afara subiectului. Fac apel la parlamentarii puterii să nu voteze proiectul bugetului de stat pe 2019 pentru că este unul dezastruos, care va afecta toată populaţia, ar trebui să aibă loc discuţii punctuale, serioase şi să se găsească soluţii la probleme, pentru că în programul de guvernare scrie că se va asigura bunăstare pentru toată lumea, nu pentru o parte da şi pentru o parte nu. Parlamentarii vor veni în teritoriu şi vor da socoteală oamenilor. Este dezastru, nu ne-a consultat nimeni. Cu siguranţă riscăm să intrăm în incapacitate de plată, în faliment. Nu am mai fost niciodată într-o astfel de situaţie, nu ne-am putut gândi că o să ajungem astfel. E tragic”, a spus Petruţ.

    Potrivit acestuia, în proiectul de buget pe 2019 este o mare greşeală care va duce la blocarea administraţiilor locale, în condiţiile în care cei de la Guvern au luat o estimare a încasărilor la bugetele locale pe anul trecut, la care au adăugat o estimare în plus de 8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operatorul aerian Germania a intrat în faliment. Ce se întâmplă cu zborurile

    Activitatea a fost perturbată şi de întârzieri în integrarea aeronavelor în flotă, precum şi de mai multe „evenimente de mentenanţă”, a transmis compania.
     
    CEO-ul Karsten Balke a anunţat că nu au capacitatea de a susţine nevoia imediată de lichiditate.
     
    Compania a sfătuit clienţii să contacteze agenţiile de voiaj pentru a primi alte oferte.
     
  • Scandal în falimentul distribuitorului cunoscut pentru brandul Quickmobile: UniCredit acuză o tentativă de fraudă

    Una dintre cele mai mari datorii înregistrate de distribuitorul IT&C Electro Mobile, în sumă de 61 mil. lei din datoriile totale de 98 mil. lei şi care a contribuit la intrarea în faliment a societăţii la finele anului trecut, este rezultatul unei „încercări de fraudă”, acuză UniCredit, una dintre cele mai mari bănci locale, care are de recuperat 8 milioane de lei la firma din Baia Mare.

    Acuzaţia priveşte falimentul şoc al firmei Electro Mobile din Baia Mare, unul dintre cei mai mari 10 distribuitori de echipamente IT&C din România, cunoscut publicului larg în special pentru operaţiunile de retail sub brandul Quickmobile (dar care au fost vândute anterior intrării în faliment). Firma din Baia Mare, controlată de antreprenorii Angela şi Tudor Ţiboc, a intrat direct în faliment cu da­torii de 98 mil. lei. Din această sumă, da­toriile către băncile UniCredit şi First Bank se ridică la aproape 30 mil. lei. Creditorul care a atras ime­diat atenţia, prin valoarea sumei de recuperat – 61 mil. lei – şi a faptului că nu părea a fi cunoscut de niciun jucător de pe piaţa locală de dis­tri­buţie – este firma germană Iluţ Boutiq GmbH.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Scandal în falimentul distribuitorului cunoscut pentru brandul Quickmobile: UniCredit acuză o tentativă de fraudă

    Una dintre cele mai mari datorii înregistrate de distribuitorul IT&C Electro Mobile, în sumă de 61 mil. lei din datoriile totale de 98 mil. lei şi care a contribuit la intrarea în faliment a societăţii la finele anului trecut, este rezultatul unei „încercări de fraudă”, acuză UniCredit, una dintre cele mai mari bănci locale, care are de recuperat 8 milioane de lei la firma din Baia Mare.
     
    Acuzaţia priveşte falimentul şoc al firmei Electro Mobile din Baia Mare, unul dintre cei mai mari 10 distribuitori de echipamente IT&C din România, cunoscut publicului larg în special pentru operaţiunile de retail sub brandul Quickmobile (dar care au fost vândute anterior intrării în faliment). Firma din Baia Mare, controlată de antreprenorii Angela şi Tudor Ţiboc, a intrat direct în faliment cu da­torii de 98 mil. lei.
     
    Din această sumă, da­toriile către băncile UniCredit şi First Bank se ridică la aproape 30 mil. lei. Creditorul care a atras ime­diat atenţia, prin valoarea sumei de recuperat – 61 mil. lei – şi a faptului că nu părea a fi cunoscut de niciun jucător de pe piaţa locală de dis­tri­buţie – este firma germană Iluţ Boutiq GmbH.
     
  • Incă un lanţ gigant de magazine intră în FALIMENT şi închide 800 de magazine

    Grupul Gymboree a depus cererea de intrare în faliment săptămâna trecută şi plănuieşte să închidă peste 800 de locaţii, potrivit Business Insider.

    Retailerul de îmbrăcăminte pentru copii va închide toate magazinele pentru brandurile Gymboree şi Crazy 8 şi va încerca să vândă magazinele Janie and Jack, cât şi drepturile de proprietate intelectuală pentru Gymboree.

    Compania are circa 140 de magazine Janie and Jack.

    Gymboree a cerut tribunalului american unde a depus cererea de faliment să primească o autorizaţie pentru a onora cardurile cadou ale clienţilor în următoarele 30 de zile.

    Compania a întrerupt imediat programele GymBucks şi Gymboree Rewards.

    CEO-ul grupului Gymboree, Shaz Kahng a anunţat că grupul este „foarte dezamăgit” cu privire la închiderea businessurilor Gymboree şi Crazy 8.

    „În acelaşi timp, ne concentrăm în a încerca să prezervăm businessul Janie and Jack – un brand puternic ce ar putea creşte – prin vânzarea sa”, a declarat Kahng. „Pe măsură ce înaintăm în acest proces, încercăm să minimizăm impactul asupra angajaţilor, clienţilor, furnizorilor şi a altor acţionari”.

     

     

     

     

  • Incă un lanţ gigant de magazine intră în FALIMENT şi închide 800 de magazine

    Grupul Gymboree a depus cererea de intrare în faliment săptămâna trecută şi plănuieşte să închidă peste 800 de locaţii, potrivit Business Insider.

    Retailerul de îmbrăcăminte pentru copii va închide toate magazinele pentru brandurile Gymboree şi Crazy 8 şi va încerca să vândă magazinele Janie and Jack, cât şi drepturile de proprietate intelectuală pentru Gymboree.

    Compania are circa 140 de magazine Janie and Jack.

    Gymboree a cerut tribunalului american unde a depus cererea de faliment să primească o autorizaţie pentru a onora cardurile cadou ale clienţilor în următoarele 30 de zile.

    Compania a întrerupt imediat programele GymBucks şi Gymboree Rewards.

    CEO-ul grupului Gymboree, Shaz Kahng a anunţat că grupul este „foarte dezamăgit” cu privire la închiderea businessurilor Gymboree şi Crazy 8.

    „În acelaşi timp, ne concentrăm în a încerca să prezervăm businessul Janie and Jack – un brand puternic ce ar putea creşte – prin vânzarea sa”, a declarat Kahng. „Pe măsură ce înaintăm în acest proces, încercăm să minimizăm impactul asupra angajaţilor, clienţilor, furnizorilor şi a altor acţionari”.

     

     

     

     

  • Şase prieteni au pornit o afacere despre care credeau că dă faliment în şase luni. Azi business-ul are vânzări de sute de milioane de dolari

    Primul restaurant Hooters a fost deschis pe 1 aprilie 1983 în Clearwater, Florida. Data a fost special aleasă deoarece cei şase asociaţi erau siguri că restaurantul va da faliment. “Eram foarte sigur că o să fiu falit în şase luni” a declarat Stewart. Nu numai că nu a dat faliment, dar a început să facă profit după primele patru luni. Primul restaurant a fost deschis în locul unui club de striptease pe care cei şase l-au cumpărat pe nimic. La doar un an distanţă, Hugh Connerty a cumpărat drepturile pentru Hooters de la cei şase fondatori, apoi Robert H. Brooks şi un grup de investitori din Atlanta au cumpărat o parte din companie de la Hugh Connerty.

    Afacerea s-a extins rapid, iar în 1996, lanţul de restaurante Hooters genera mai mult de 300 de milioane de dolari. Hooters a devenit celebru, inaugurând conceptul de “breastaurant” şi a avut succes datorită femeilor îmbrăcate sumar. În 2002, Brooks a cumpărat toată afacerea şi a devenit preşedinte.

    Meniul restaurantului conţine hamburgers, sandvişuri, fripturi, şi specialitatea casei, aripioare picante. Se spune că toate reţetele din meniu au fost realizate de către Lynn Stewart.

    În 2016 existau peste 430 de locaţii Hooters în lume, majoritatea în SUA. Conceptul Hooters a fost extins şi în alte zone de business. În 2003 s-a lansat linia aeriană Hooters Air, care apoi s-a închis trei ani mai târziu. De asemenea, în 2006 a fost preluat un hotel din Las Vegas şi redenumit Hooters Casino Hotel.

    Potrivit Entrepreneur.com, vânzarile Hooters în 2011 atingeau 1 miliard de dolari. în 2015, potrivit restaurantbusinessonline.com Hooters avea vânzări de aproape 830 de milioane de dolari doar în SUA.

    Acest articol este unul dintre cele mai citite ale anului pe site-ul bmag.ro.

     

  • Falimentul ar putea bate la uşa uneia dintre cele mai mari companii din România. Acţiunile, la minimul ultimelor două decenii

    “Faţă de informaţiile şi declaraţiile apărute în presă raportate la evoluţiile majore privind activitatea şi activele Oltchim SA, precum şi faţă de împrejurarea că durată de execuţie a planului de reorganizare expiră în luna aprilie 2019, Oltchim SA informează acţionarii că, în conformitate cu prevederile art. 43, alin. 2 din Legea 85/2006, la data primirii de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a comunicarii privind intrarea în procedura de faliment, intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piaţa reglementată pe care acestea se tranzacţionează”, potrivit celui mai recent comunicat al Oltchim publicat la bursă.

    Oltchim a vândut recent activele de bază către Chimcomplex Borzeşti Oneşti, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, într-o tranzacţie de circa 127 milioane de euro, ceea ce înseamnă că activitatea de bază a combinatului chimic s-a mutat la Chimcomplex. Fără activele de bază Oltchim nu poate funcţiona ca o companie, de aici şi prăbuşirile din ultimele şedinţe, delistarea acesteia fiind aşteptată de investitori.
     
  • „Amazon va intra în faliment”. Jeff Bezos continuă să vorbească despre moartea inevitabilă a companiei

    Jeff Bezos a înfiinţat Amazon în 1994, iar de atunci a devenit un „monstru” de tehnologie – momentan cea mai valoroasă companie din lume – care l-a transformat în cel mai bogat om din istoria modernă.

    Dar miliardarul pare convins că Amazon este sortit să moară. De trei ori în ultimii cinci ani, Bezos a vorbit despre sfârşitul inevitabil al firmei.

    O asemenea discuţie este total neobişnuită pentru un CEO al unei companii importante. Cu presiunea pieţei şi cu investitorii exigenţi care se uită peste umăr, directorii executivi sunt în mod normal neabătut de pozitivi cu privire la perspectivele firmei lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.