Tag: expunere

  • Expunerea băncilor străine pe România a scăzut în primele trei luni

     Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine.

    Astfel, finanţarea externă către economia românească a coborât de la 49,8 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut la 46,44 miliarde de dolari la finele lunii martie.

    Finanţarea din străinătate atrasă de economie a atins maximul istoric de 71,1 miliarde de dolari la finele anului 2008, înainte de criza mondială.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Opinie Elena Badea: Ce nu ştim despre social media marketing

    ELENA BADEA (director marketing EY)



    Ceea ce am aflat în orele petrecute alături de colegii de profesie a fost că suntem toţi în căutarea unor instrumente, platforme sau aplicaţii care să ne permită o rată de conversie cât mai bună a interacţiunilor din social media în vânzări. De aceea, pe lângă cele discutate atunci, vreau să vă împartaşesc lucrurile la care m-am gandit în ultimele săptămâni cu privire la această temă. Ştiu că multe companii îşi pun întrebări în legatură cu potenţialul social media marketingului şi relevanţa pe care acesta o poate avea pentru zona de business-to-business. Sper ca în cele ce urmează să aduc câteva răspunsuri.

    1. VÂNZAREA ÎNCEPE ÎNTOTDEAUNA ÎN ONLINE
    Mai multe studii recente subliniază faptul că, până să contacteze departamentul de vânzari al companiei, potenţialul client avansează, în medie, până la 60% din procesul deciziei de cumpărare în online. Toată partea de research, analiză comparativă a informaţiilor despre produse, servicii, expertiză şi capabilităţi ale unui potenţial furnizor pe care o face până să solicite o cerere de ofertă are loc în online. Iată de ce este esenţial ca firmele să aibă o prezenţă în online pe care să o construiască cu atenţie şi să o menţină la zi, relevantă şi pertinentă.

    De la site-ul firmei şi pagina de pe LinkedIn până la contul video de pe YouTube şi cel de prezentări în PowerPoint cu produsele firmei de pe slideshare.net, toate fac ca la un search pe Google cu numele firmei dumneavoastră, potenţialul client să găsească o mulţime de informaţii pe care le-aţi gândit, le-aţi încărcat şi le gestionaţi direct. Aşa cum am spus de multe ori, marketingul merge acolo unde oamenii merg. Astăzi din ce în ce mai mulţi sunt prezenţi pe diversele platforme de social media, iar marketingul, care anterior se concentra pe print, TV şi outdoor ca să îi întâlnească, are prin social media o mare oportunitate.

    2. CONTEAZĂ PE EFECTUL DE FAMILIARITATE
    Efectul de familiaritate apare atunci când suntem expuşi în mod repetat la anumiţi oameni. Psihologii ne spun că este mult mai probabil să ne îndrăgostim de un coleg de facultate pe care îl vedem în fiecare zi decât de un prieten cu care ne vedem de două ori pe an (iar excepţiile nu fac decât să întărească regula). Acelaşi lucru este valabil şi pentru branduri. Iată de ce consider că firmele au nevoie de o prezenţă integrată în online, care să includă social media.

    Aici vreau să punctez două aspecte care mi se par esenţiale. (1) În social media suntem aleşi de cei care ne devin fani/followeri, deoarece lor le aparţine decizia de a da like sau nu la o anumită pagină de companie. (2) Percepţia pe care o au utilizatorii de social media despre inteacţiunea din acest mediu este una de apropiere, ceea ce nu se va întâmpla decât arareori cu vizitatorii site-ului firmei dumneavoastră. Chiar dacă vorbim despre B2B, până la urmă managerul de la firma ce va solicita o cerere de servicii poate fi şi el expus la efectul de familiaritate. Trebuie doar să ne asigurăm că interacţiunea are loc pe platforma de social media relevantă (de exemplu pe LinkedIn).

    3. CA SĂ VINZI, SPUNE O POVESTE
    Atunci când vrem să facem o vânzare, conţinutul pe care îl dăm potenţialilor clienţi este preponderent de tipul specificaţiilor, descrierilor de servicii şi de beneficii. Exprimarea este de cele mai multe ori uscată, seacă, corporativă, mai ales dacă vorbim de zona business-to-business. Şi totuşi sunt branduri pe care le iubim şi pe care le dorim aproape de noi, chiar şi atunci când decizia de cumpărare finală în B2B o luăm pe baza analizelor pe care le facem împreună cu departamentul de procurement de la serviciu. Ce fac ele diferit? Ei bine, cred că aceste branduri au găsit o cale de a ne spune povestea lor.

    Au transformat monologul de tipul „Serviciile pe care le oferim la standarde de excelenţă sunt„ într-o conversaţie în care ne spun povestea de zi cu zi a firmei, a oamenilor de acolo, a reuşitelor şi provocărilor lor (aniversări, examene, teste, reuşite etc). Ele împărtăşesc în social media grija şi preocuparea lor pentru pentru profesie, pentru mediu şi comunitate, pentru clienţi şi pentru calitatea produselor pe care le oferă, iar asta face diferenţa. Social media permite firmelor să poarte o conversaţie pe un conţinut care trece dincolo de obiectivul imediat al realizării de vânzări, dar care poate influenţa semnificativ decizia de cumparare.

    CONCLUZIE DESCHISĂ. Nu cred că avem în social media marketing un răspuns perfect şi nici că este o zonă a marketingului digital pe care firmele trebuie să se axeze exclusiv. Continuu să văd beneficii în zona de marketing tradiţional şi îmi e clar că fiecare domeniu de activitate are specificul său pe partea de marketing B2B. Şi totuşi este evident că din ce în ce mai mulţi dintre noi „consumăm„ social media, iar firmele înţeleg că au acum la dispoziţie încă un canal de influenţare şi de ghidare a deciziei de cumpărare. Tu ce părere ai?
     

  • Peste 60% dintre români folosesc dispozitivele mobile personale în interes de serviciu. Care sunt riscurile la care se expun

     Printre cele mai active companii care permit această practică se numără cele din domeniul media, retail şi producţie, însă majoritatea omit implementarea unor soluţii de securitate şi gestiune integrată a dispozitivelor mobile, situaţie care expune organizaţiile la riscuri considerabile.

    “Cele mai multe companii care încurajează angajaţii să utilizeze propriile dispozitive mobile în interes de serviciu nu conştientizează riscurile cauzate de pierderea sau furtul acestora şi consideră angajaţii principalii responsabili privind securitatea informaţiilor stocate. Accesul neautorizat la date confidenţiale din partea unor persoane necunoscute reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri la care companiile se expun în momentul utilizării dispozitivelor mobile”, a declarat Vlad Stănescu, SAP Mobility Solutions.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA redevine caniculară: Temperaturi de 37 de grade. SFATURILE MEDICILOR

     Sâmbătă şi duminică vremea va fi călduroasă în vestul, sudul şi local în centrul ţării. În Banat şi Oltenia valorile termice maxime vor depăşi pragul caniculei şi se vor situa între 35 şi 37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic.

    Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să urmeze sfaturile medicilor şi să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie la ce postaţi pe internet! Facebook-ul, sursă de informare pentru hoţii care sparg locuinţe

     Poliţia Română a lansat joi campania preventivă intitulată “Nu-ţi scăpa casa din ochi”, care urmăreşte conştientizarea riscurilor la care se expun oamenii când îşi lasă uşile descuiate, ferestrele neasigurate sau când lasă să intre în casă persoane necunoscute, care se recomandă ca fiind reprezentanţi ai unor instituţii publice.

    Campania preventivă, desfăşurată împreună cu societatea de asigurări Groupama, va dura până în iulie, timp în care vor avea loc întâlniri cu asociaţiile de proprietari şi vor fi împărţite 300.000 de scrisori şi 150.000 de broşuri. Totodată, la avizierele blocurilor, la sediile unităţilor de poliţie, la intrările în centrele comerciale şi în alte locuri publice vor fi expuse 5.000 de afişe.

    Comisarul şef Aurel Călin, de la Direcţia de Investigaţii Criminale a Poliţiei Române, a declarat că hoţii care fură din locuinţe sunt de mai multe tipuri şi folosesc mai multe metode.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România

    La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.

    De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.

    Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.

    În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.

    ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.

    Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.

    “Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.

    Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.

  • Moody’s a coborât ratingurile a patru bănci din Ungaria

     Nivelul ridicat al creditelor în valută şi expunerea pe sectorul construcţiilor şi piaţa imobiliară au contribuit de asemenea la decizia negativă, potrivit unui comunicat al agenţiei de rating.

    Astfel, ratingul Erste Bank Hungary a fost redus de la “Ba3” la “B2”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile cu capital străin care au participat la iniţiativa de la Viena şi-au redus expunerea cu 8%

    Băncile cu capital străin care au participat la prima iniţiativă de la Viena şi care deţin circa două treimi din sistemul bancar românesc şi-au redus expunerea pe subsidiarele din România cu 8% din martie 2009 până la sfârşitul anului trecut, a declarat joi viceguvernatorul BNR Cristian Popa, scrie Mediafax. “Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă – fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1. Acele bănci străine deţin împreună două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Acesată reducere este faţă de martie 2009”, a afirmat Popa, după conferinţa de presă în care a fost prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că această scădere este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2, şi contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum au plecat banii din Est

    Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.