Tag: exporturi

  • Ajutoare pentru fermierii afectaţi de embargoul rusesc

    Aceste fonduri ar însemna un plan total de acţiune în valoare de 120 mil. euro, întrucât organizaţiile naţionale de fermieri trebuie să contribuie cu cofinanţare. Potrivit comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, Rusia este destinaţia a 10% din exporturile agroalimentare europene, în valoare de 5 mld. euro anual.

    Noile fonduri se adaugă ajutoarelor de urgenţă acordate în august – 33 mil. euro pentru producătorii de piersici şi nectarine din Franţa, Grecia, Italia sau Spania şi 125 mil. euro pentu producătorii de fructe şi legume din Belgia, Olanda, Polonia şi alte ţări. New York Times citează oficiali CE care afirmă că embargoul rusesc i-a afectat până acum cel mai mult pe producătorii polonezi de mere şi pe furnizorii finlandezi de lactate.

  • Prima notă de plată. Rusia şi Occidentul au dezgropat securea războiului economic

    PÂNĂ NU DEMULT, OFICIALII DE LA KREMLIN CU GREU SE ABŢINEAU SĂ NU RÂDĂ, ÎNTREBAŢI FIIND DESPRE SANCŢIUNILE ECONOMICE IMPUSE DE OCCIDENT MOSCOVEI DUPĂ ANEXAREA CRIMEEI DE CĂTRE RUSIA, ÎN LUNA MARTIE. Opinia generală era că atâta timp cât toate statele membre ale NATO îşi apără cu gelozie interesele economice, situaţia nu poate fi prea gravă.

    Atitudinea lor s-a schimbat însă radical după ce Statele Unite şi Europa au anunţat la jumătatea lunii iulie sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, ca reacţie la agravarea conflictului din estul Ucrainei, iar preşedintele Vladimir Putin a dispus interzicerea totală, timp de un an, a importurilor majorităţii produselor alimentare din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.

    Premierul Dmitri Medvedev a precizat că interdicţia va putea fi ridicată dacă “partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, el explicând că toate aceste măsuri nu sunt decât un răspuns la sancţiunile occidentale, partea rusă nedorind o astfel de evoluţie a situaţiei.

    Luni la rând, statele occidentale, în special Uniunea Europeană, au fost reticente să impună sancţiuni efective Rusiei, dar cei 28 de şefi de stat şi de guvern au depăşit luna trecută un prag psihologic şi au optat pentru prima oară pentru măsuri care merg dincolo de ţintirea unor lideri politici de la Moscova, interzicând afacerile cu companii ruse care contribuie la destabilizarea situaţiei din Ucraina, în timp ce băncile europene pentru dezvoltare nu mai au voie să ofere împrumuturi companiilor din Rusia. Mai mult, marile bănci din Rusia, inclusiv Sberbank şi VTB Bank, nu mai pot să contracteze finanţare pe pieţele financiare europene, pe termene mai mari de 90 de zile.

    Statele Unite au penalizat la rândul lor mai multe companii mari din Rusia, între care gigantul petrolier Rosneft, producătorul de gaze naturale Novatek, Gazprombank şi fabricantul de armament Kalaşnikov, aceste companii nemaiavând dreptul să împrumute bani de la instituţiile financiare americane sau să vândă obligaţiuni pe termen mediu şi lung unor entităţi care au legături de afaceri cu SUA.

    Pentru companiile implicate, penalizările reprezintă o lovitură semnificativă, în condiţiile în care a devenit dificil să atragă finanţare şi pe piaţa din Rusia, din cauza retragerilor de capital din ţară efectuate în ultimele luni de investitorii locali şi străini.

    RUŞII AR PUTEA FI CEL MAI MULT AFECTAŢI DE BLOCAREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DIN OCCIDENT.
    Rusia, a opta mare economie a lumii, începuse să se confrunte cu probleme şi înainte de introducerea sancţiunilor, iar FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului ţării de la 1,3% la numai 0,2% pentru acest an şi de la 2,3% la 1% pentru 2015.

    Decizia lui Putin de a bloca importurile agricole din Europa şi Statele Unite ar putea să afecteze cel mai mult populaţia din Rusia, din cauza creşterii preţurilor alimentelor, consideră Concepcion Calpe, economist la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

    Potrivit datelor UE, Rusia a fost anul trecut destinaţia a aproape 10% din exporturile de produse agricole ale Uniunii, iar principalii furnizori au fost Olanda, Germania, Polonia, precum şi Statele Unite.

    Preţurile alimentelor din Rusia, excluzând alcoolul, au urcat cu 9,2% în iulie, faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind peste avansul general al preţurilor, de 7,5%, care şi el depăşeşte ţinta băncii centrale. Rusia este al cincilea mare importator de alimente la nivel mondial, realizând 2,7% din comerţul mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe primele locuri aflându-se UE, SUA, China şi Japonia. Importurile de alimente şi materii prime agricole au valorat anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care achiziţii de 36,9 miliarde de dolari din ţări din afara Comunităţii Statelor Independente. Valoarea importurilor interzise este estimată la 25 de miliarde de dolari.
    Rusia vrea să înlocuiască alimentele de import cu mărfuri autohtone şi produse provenite din America Latină, China, Africa de Nord, Israel, Turcia şi aliaţi din fostul bloc sovietic.

    Unul dintre efectele blocării importurilor de alimente va fi şi că moscoviţii bogaţi vor fi nevoiţi să uite de meniuri favorite precum steak-ul australian sau sushi-ul cu somon norvergian, sau vor plăti mai mult pentru înlocuitoare ale acestora.

    Oamenii de rând, între timp, ignoră sau susţin interzicerea importurilor de alimente. Pentru Natalia Pavlenko, pensionară din regiunea autonomă Birobidzhan, reacţia lui Putin faţă de Occident este prea slabă. Ea susţine oprirea livrărilor de gaze către toate ţările aflate pe lista lui Putin, întrucât interzicerea importurilor de alimente este în opinia ei insuficientă.

    SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA RUSIEI PUN ÎN PERICOL 25.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN GERMANIA.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost anul trecut cel mai mare furnizor de produse agricole al Rusiei, urmată de Olanda, Lituania şi Polonia, conform Comisiei Europene, autorităţile avertizând că industria agricolă va fi afectată de pierderea exporturilor pe piaţa rusă, care au atins anul trecut 1,6 miliarde de euro.

    Comitetul industriei germane pentru relaţii economice în estul Europei a avertizat deja că din cauza crizei pot fi puse în pericol până la 25.000 de locuri de muncă în Germania.  Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, dacă economia Rusiei va fi lovită de recesiune, creşterea economiei germane ar încetini cu 0,5%.

    La numai o zi după anunţarea noilor sancţiuni occidentale, biroul de comerţ exterior germano-rus din Moscova a fost asaltat de telefoane din partea companiilor germane care fac afaceri cu SUA şi Rusia. Camerele germane de comerţ şi industrie estimează că circa un sfert din companiile germane care fac afaceri în străinătate ar putea fi afectate, potrivit Der Spiegel. Includerea Rosneft pe lista sancţiunilor afectează mai multe companii germane. Compania de construcţii Bilfinger întreţine facilităţi ale Rosneft, în timp ce Siemens a obţinut un contract de 90 de milioane de euro pentru furnizarea de turbine şi generatoare. Şeful Asociaţiei Europene a Companiilor Europene din Moscova, Frank Schauff, a spus că până la urmă ambele părţi, ruşi şi europeni, vor pierde.

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

     “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

    “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Acesta a afirmat că în relaţiile comerciale cu România, Rusia a fost “necinstită” în anii trecuţi, atunci când a respins alimente româneşti pe motive de standarde de calitate.

    “După interziceri ale importurilor din state precum Republica Moldova, România sau Polonia, pe diverse motive, Rusia certifică acum că şi acelea au fost decizii politice”, a continuat Constantin.

    Ministrul a adăugat că a vobit joi cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, care a afirmat că săptămâna viitoare va avea loc o reuniune la nivel tehnic la Bruxelles pe această temă.

    “El a spus că pe măsură ce se vor cunoaşte exact care sunt sancţiunile şi domeniile supuse sancţiunii, Comisia va reacţiona prompt”, a precizat Constantin.

    Premierul Dmitri Medvedev a anunţat joi că Rusia a decreta o “interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei.

    Interdicţia se referă la carnea de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

    “Interdicţia va putea fi ridicată însă dacă partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, a declarat Medvedev într-o intervenţie televizată.

    Embargoul nu se referă la alimentele pentru bebeluşi şi cetăţenii ruşi vor putea în continuare să cumpere din străinătate, deşi orice tentativă de a profita de situaţie pentru a revinde produsele interzise va fi “aspru pedepsită”.

  • O problemă a Estului: dependenţa de exporturile către Germania

    CNBC scrie că o încetinire a creşterii economice din Germania ar afecta în primul rând economiile din Europa Centrală şi de Est ale căror exporturi depind în cel mai mare grad de nemţi: Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia.

    În mai, producţia industrială din Ungaria şi Cehia deja şi-au încetinit creşterea. Soluţia, din punctul de vedere al finanţiştilor şi industriaşilor de la Bratislava citaţi de CNBC, ar fi diversificarea pieţelor de export către Rusia, Turcia, China, India şi Africa.

    Pe de altă parte, ministerul german al economiei a explicat că economia ţării şi-a încetinit creşterea în al doilea trimestru din cauza conflictului ruso-ucrainean, dar a adăugat că tendinţa de ansamblu ascendentă rămâne nesschimbată. “O redresare mai slabă pe parcursul primăverii şi incertitudinile geopolitice au dus la un anumit grad de incertitudine şi au contribuit la amânarea unor decizii de afaceri”, a explicat ministerul, referindu-se la faptul că tensiunile dintre UE şi Rusia au afectat marile companii germane, cu o puternică expunere pe piaţa rusească.

    Germania îşi va publica la 14 august estimările privind creşterea PIB în al doilea trimestru. PIB real a crescut cu 0,8% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni din 2013, cea mai mare creştere din 2011 încoace, scrie The Wall Street Journal. Comerţul a avut de suferit, cu o scădere a 16% a exporturilor către statele fostei URSS în primele patru luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Perspectiva de creştere a economiei germane rămâne însă pozitivă, estimările oficiale dând ca posibil un progres de 1,8% în 2014 şi de 2% la anul.

  • Vânzările AdePlast au crescut cu 35% în primele şase luni

    “În ciuda vremii din acest an, care nu i-a ajutat deloc pe constructori, am reuşit o cifră foarte bună, care a depăşit creşterea în procente din iunie anul trecut, când am avut un plus de 31%, faţă de 2012. Dar, probabil, una dintre cele mai bune performanţe le-am înregistrat la export, unde am obţinut 1,36 milioane de euro în 6 luni, o creştere de 184%, faţă de jumătatea lui 2013”, a declarat Bărbuţ.

    Topul ţărilor în care exportă AdePlast, ca valoare, este format, în ordine, din Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Belgia şi Polonia, însă rezultate bune s-au obţinut şi în relaţiile cu Moldova, Austria, Liban, Olanda şi Serbia. Materialele exportate, în ordinea valorii comerciale, sunt mortarele uscate, mortarele umede, polistirenul extrudat şi cel expandat.

  • Producţia auto scade, dar vânzările cresc

    La nivelul primelor cinci luni, creşterea vânzărilor de autoturisme a fost de 29,8%, cu un plus 53,2% pentru cele autohtone şi 21,7% pentru cele din import.

    În această perioadă, topul pe mărci este condus de către Dacia, cu 9.832 unităţi vândute (32,6% din total), urmată de Volkswagen (2.995 unităţi / 9,9%), Skoda (2.816 unităţi / 9,3%), Ford (2.066 unităţi / 6,8%), Renault (1.920 unităţi / 6,4%) şi Opel (1.221 unităţi / 4%). Pe modele, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în luna mai, dar şi după cinci luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.

    În ceea ce priveşte producţia, în mai s-au fabricat cu 1,6% mai puţine autoturisme decât în aprilie, iar în primele cinci luni ale anului reducerea a fost de 6,7%, la 176.124 de autovehicule, faţă de perioada corespunzătoare din 2013. Dintre acestea, 149.489 unităţi (85%) sunt produse de către Dacia, 26.631 (15%) de către Ford şi 4 unităţi de către Roman Braşov.

    Exporturile s-au redus în mai cu 5,6% comparativ cu aprilie, dar la cinci luni s-a înregistrat un avans cu 1,6%, la 161.255 unităţi.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    298 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele 4 luni, faţă de 241 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului veniturilor cu 878 mil. euro

    4,5 mil. tone
    exporturile României de grâu în anul 2013-2014 (până la nouă recoltă), din care 87% către ţările din afara UE, conform BRM

    76,18 mld. euro
    datoria externă pe termen lung la 30 aprilie, în scădere cu 0,9% faţă de 31 decembrie 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 18,31 mld. euro, în scădere cu 4,5%

    1,2%
    cu atât a crescut costul orar al muncii în T1 faţă de acelaşi interval din 2013 în UE, în timp ce în zona euro a crescut cu 0,9%; cea mai mare creştere a fost consemnată în Letonia (7%), iar cea mai mare scădere în Cipru (6,9%)

    7,2%
    creşterea în aprilie a sectorului de construcţii din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după o creştere de 6,4% în martie
    ele 28 de state europene

    215 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna aprilie, în scădere faţă de luna anterioară, când s-au plasat la nivelul de 288 mil. euro


     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18%
    ponderea utilizatorilor români de internet care îşi plătesc online taxele şi impozitele, în timp ce 29% fac cumpărături online cel puţin o dată pe lună, conform UPC/Roland Berger

    76,1 mld. lei
    valoarea exporturilor FOB în primele 4 luni, cu 10,6% mai mare decât în acelaşi interval din 2013, în timp ce importurile CIF au fost de 83,9 mld. lei, în creştere cu 10,2%

    70%
    ponderea angajatorilor din România care declară că nu intenţionează să facă angajări în T3, în timp ce 5% anticipează reduceri de personal, conform Manpower

    16,3 mil.
    numărul milionarilor în 2013, faţă de 13,7 mil. în 2012, în timp ce ponderea familiilor de milionari a crescut la nivel global de la 0,7% la 1,1%, potrivit Boston Consulting Group

    81.800 mld. dolari
    averea netă a gospodăriilor din SUA, record istoric, în urcare cu 1.500 mld. dolari din ianuarie până în martie, conform Fed

    0,94%
    inflaţia anuală în România în luna mai, nou minim istoric, după ce preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1% faţă de aprilie, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%

  • Deficitul comercial a crescut în aprilie cu 33,6 milioane euro, la 634,6 milioane euro

     Astfel, în februarie 2014, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 18,7 miliarde lei (4,17 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile au crescut cu 4,1% la valori exprimate în lei şi cu 2,2% în euro, iar importurile au urcat cu 4,6% în lei şi cu 2,6% în euro.

    Faţă martie 2014, exporturile din luna aprilie au scăzut cu 7,2% la valori exprimate în lei şi cu 6,8% în euro, iar importurile s-au redus cu 4,8% în lei şi cu 4,3% în euro.

    În primele patru luni ale acestui an, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 7,84 miliarde lei (1,75 miliarde euro), mai mare cu 493,7 milioane lei (71,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro