“Exista un risc real de dezvoltare a unui cerc vicios in Tarile
Baltice, regiunea Balcanilor si Ungaria, unde recuperarea economica
lenta limiteaza capacitatea bancilor de a credita, iar aceasta, la
randul ei, are un impact negativ asupra revenirii economice”, au
declarat intr-o nota de cercetare analistii Capital Economics Neil
Shearing si David Oxley.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ar trebui ca politica monetara sa reziste presiunilor de
apreciere a leului, pentru ca economia ar trebui sa se orienteze
spre exporturi, pe care un leu prea puternic le inhiba, comenta
economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, la o intalnire a Asociatiei
Analistilor Financiar-Bancari din decembrie anul trecut.
Comentariile lui, ca si ale altor oficiali din BNR care au lasat sa
se inteleaga ca exista asemenea presiuni spre o apreciere a leului,
au parut surprinzatoare la vremea respectiva: leul venea dupa
cateva luni de scadere lenta fata de euro, perioada electorala era
in toi, semne de redresare dupa recesiune nu erau, iar vechea
temere de un exod al capitalurilor care ar atrage o prabusire a
monedei romanesti nu parea sa aiba niciun motiv sa dispara.
Ceea ce atunci era doar o declaratie intr-un cerc restrans a
devenit ulterior cuvantul de ordine in comentariile despre mersul
cursului, nu numai pe parcursul lui ianuarie 2010, cand cursul a
atins uimitorul nivel de 4,1008 (la 18 ianuarie), dar si in
prognozele privind ce se va intampla in urmatoarele luni. Cresterea
de valoare a leului fata de euro a devenit cel mai comentat
fenomen, de la cele mai nevinovate explicatii, legate de trecerea
cu bine a perioadei alegerilor si noile sperante privind
continuarea acordului cu FMI, si pana la explicatia prin atacurile
speculative ale catorva jucatori mari din piata valutara, aceiasi
care anul trecut au mizat pe o cadere a leului spre 4,5-5 lei/euro,
iar acum ar paria pe o intarire excesiva, spre 3,5 lei/euro.
Spunem intarire excesiva nu numai pentru ca, asa cum ne-a
invatat experienta anilor 2006-2007, un curs mult sub 4 lei/euro e
periculos prin definitie pentru exportatori, ci si pentru ca, daca
atunci cresterea economica accelerata i-a putut insela pe multi sa
considere ca un curs apropiat de 3 lei/euro ar fi fost corect,
corespunzator cu performanta economica, acum astfel de iluzii nu
mai exista. “Aprecierea recenta a leului a avut o dinamica prea
rapida pentru a fi de durata. Vom observa o revenire catre 4,2
inainte de reintrarea in intervalul 4-4,1 si apoi testarea pragului
de 4 lei. |n momentul de fata, un curs intre 4,15-4,2 lei/euro este
mai realist”, considera Florian Libocor, economist-sef al BRD si
presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
(AAFBR). El se asteapta ca pe parcursul lui 2010 sa avem de-a face
cu “un prefix al cursului de schimb mai mic de 4, insa nu
considerabil sub acest prag” (foarte probabil 3,9 dupa prima
jumatate a anului) si cu o volatilitate mai accentuata a cursului
decat anul trecut.
Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
iesirii din criza.
Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
merita urmarite pana la vremuri mai bune.
Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
strategici.
Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
“avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
(operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
22 de milioane de lei.
Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.
Fondul estimeaza un somaj de 9,6% la sfarsitul acestui an, fata
de 8,9% prognoza din primavara. In septembrie erau inregistrati
circa 625.000 de someri, respectiv o rata a somajului de 6,9%.
Varful somajului va fi atins insa abia in 2010, cand acest
indicator ar putea ajunge la 10%, urmand ca peste doi ani sa
coboare la 8,3%, conform raportului de evaluare al FMI redactat in
urma vizitei oficiale de la inceputul lunii august. Conform
estimarilor oficiale ale Romaniei, facute de Comisia Nationala de
Prognoza (CNP), rata somajului va fi 8,4% anul acesta si de 7,7% in
2010. La inceputul acestui an, rata somajului era de 4,4%.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cu cateva zile in urma am citit in presa ceva cu totul strigator
la cer. Conform spuselor domnului Gheorghe Pogea – ministrul de
finante al Romaniei, “in 2015, salariul angajatilor din sectorul
public va creste in medie pana la 3430 lei, in timp ce angajatii
din sectorul privat vor castiga cu 31% mai putin, in medie
aproximativ 2354 lei”. Diferenta de 25%, din prezent, dintre
functionarii publici – cu salariul mediu de 2199 lei, si angajatii
din sectorul privat – cu salariul mediu de 1758 lei, va atinge 30%
in urmatorii ani.
La o analiza corecta a datelor, se observa ca in 2015, decalajul
dintre salariul mediu din sectorul public si cel privat va ajunge
la 46%. S-a dorit in mod intentionat distorsionarea perceptiei
asupra diferentei de salariu, lasand sa se creada ca decalajul va
creste doar cu 6%, cand in realitate cresterea va fi de 21%.
Intr-un final aceasta afirmatie are rolul de a “cosmetiza”
deficitul bugetar in ochii FMI si a publicului roman.
In noiembrie 2008, presedintele Romaniei si guvernatorul Bancii
Nationale estimatau in mod eronat o crestere pozitiva a PIB pentru
2009 si negau vehement necesitatea unui imprumut de la FMI.
Realitatea s-a dovedit a fi mult prea departe de acele afirmatii cu
o evidenta tenta politica:
• PIB-ul din Romania a coborat cu 8,8% in 2009 pana in prezent,
conform datelor furnizate de INS
• in luna mai, FMI a aprobat un imprumut acordat Romaniei pe 2 ani
in valoare de 13 miliarde euro in timp ce UE si-a dat acordul
pentru o contributie de 5 miliarde de euro
Pachetul de salvare a fost convenit in conditii austere, guvernul
roman urmand sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca
deficitul bugetar pentru anul 2009 va fi mai mic de 7,3% din PIB.
Aceste masuri ar trebui sa se traduca in reducerea cheltuielilor
bugetare in special a celor destinate salariilor din sectorul
public. In ciuda celor amintite, ministrul de finante este
preocupat de cresterea considerabila a diferentei intre salariul
din mediul public si salariul din mediul privat.
Solutia magica pentru rezolvarea acestei preocupari o reprezinta
cresterea aproape ireala a PIB pentru urmatoarea jumatate de
deceniu. Potrivit domnului Pogea, PIB va creste de la 497 miliarde
lei in 2009 la 944 miliarde lei in 2015, altfel spus, rata de
crestere a PIB va fi de 5,6% in 2010 şi de 12% în urmatorii ani.
Dar cu totii stim cat de precise si realiazbile sunt prognozele
institutiilor guvernamentale. Asa ca nu-mi ramane decat se urez
“vise placute” domnului ministru.
O analiza mai detaliata a contextului maroeconomic si financiar
prezent viitor precum si opiniile mele personale, le regasiti pe
http://toniiordache.ro/
Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"
Cosmin Cocean, Rompetrol: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti"
Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"
Romania ar putea ajunge peste 12 ani la nivelul mediu al Uniunii Europene de acum doi ani, şi asta numai daca cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri europene, vor fi asimilate integral, conform Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei (SNDD).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Bursa a atins ieri noi minime pentru acest an, dupa cinci zile de scaderi consecutive in care a pierdut circa 10%, pe fondul crizei generalizate de pe pietele internationale.
Cititi mai multe despre previziunile privind piata de capital autohtona pe www.zf.ro
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Leul este la mare cautare. Astfel se explica si intarirea cursului de luni cand BNR a anuntat o cotatie de 3,56 lei pentru un euro.
Mai multe amanunte pe www.protv.ro