BusinessMagazin

Tag: energie

  • „Găselniţa“ OMV Petrom: cum ar putea cel mai mare producător de petrol şi gaze din România să evite noua taxă pe profitul istoric din 2022

    ♦ Din octombrie, anul trecut, companiile care făceau peste 75% din business din extracţia de petrol şi gaze, minerit, rafinarea ţiţeiului sau fabricarea produselor de cocserie, ştiau că vor fi ţinta unei noi taxe pe profiturile istorice. Aparent, unele au şi făcut demersuri legale pentru a evita această nouă taxare.

    OMV Petrom şi-a intensificat pe final de an activitatea de comerţ de gaze şi producţie de energie, ambele intrând în cifra de afaceri, dar niciuna dintre aceste activităţi nefiind vizate de noua taxare, arată datele publice.

    Astfel, OMV Petrom ar putea evita în mod legal noua taxă pe profitul istoric din 2022, arată datele publice din Trading Statementul publicat de companie săptă­mâna trecută.

    Din datele companiei reiese că vân­ză­rile de gaze către terţi au fost de 9,56 TWh în ultimul trimestru al anului, mult peste nivelul de 6,92 TWh din al treilea trimestru al anului trecut. De altfel, ascensiunea segmentului de gaze şi energie a fost vizibilă încă din rapoartarea pentru primele trei trimestre din 2022 publicată de OMV Petrom. OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, a înregistrat în primele nouă luni ale anului un rezultat de exploatare pe segmentul de gaze şi energie de 2,9 mld. lei, de aproape 7 ori mai mare faţă de cel în perioada similară a anului trecut. „Creşterea se datorează în special sezonalităţii şi volumelor vândute ca FUI (furnizor de ultimă instanţă)“, a explicat OMV Petrom pentru ZF. Numai pe al treilea trimestru al anului, rezultatul din această divizie a fost de 1,3 mld. lei, de 10 ori mai mare faţă de perioada similară din 2021. Ce s-a întâmplat?

    „Rezultatele reflectă mediul de piaţă fără precedent, cu preţuri ridicate ale măr­fu­rilor determinate de contextul geopolitic. Segmentul de gaze naturale a avut o contribuţie solidă, în principal, datorită acti­vităţilor comerciale din regiune. Acestea au vizat tranzacţii cu volume de gaze achiziţio­nate şi comercializate în afara României“, au comentat al acel moment reprezentanţii OMV Petrom. De data aceasta compania nu a mai explicat ce a dus la creşterea cu aproape 40% a cantităţilor de gaze vândute către terţi în ultimele trei luni ale anului faţă de al treilea trimestru din 2022.

    Mai departe, producţia de energie a companiei prin centrala de la Brazi a atins un maxim de 5 TWh, care reprezintă circa 10% din toată producţia de energie a României din 2022, potrivit estimarilor ZF. Pe baza datelor din piaţă, preţul mediu pentru energia livrată spot în bandă pe OPCOM a fost de circa 1.238 lei/MWh în 2022, de 2,3 ori mult faţă de media din 2021 şi de peste 10 ori peste media din 2020. Pe de altă parte, compania a avut o producţie de gaze naturale de numai 3,4 miliarde de metri cubi, cu 8% mai mică faţă de cea din 2021, inclusiv producţia de petrol fiind în scădere.

    Faţă de privatizarea din 2004, când OMV Petrom avea o producţie de gaze de 6,4 miliarde de metri cubi, cantităţile de anul trecut sunt de aproape două ori mai mici.

    Aceste evoluţii sunt importante în contextul în care săptămâna trecută a debutat cu un scandal între companie şi Ministerul Finanţelor privind aplicarea unei noi taxe pe profiturile excepţionale din 2022 ale companiilor energetice.

    La finalul anului trecut, pe 29 de­cembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%.

    Dar care sunt companiile care trebuie să plătească noua taxă?

    „Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori investiţiile, societăţile din Uniune şi sediile permanente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor au înregistrat o creştere a profiturilor datorită circumstan­ţelor bruşte şi imprevizibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii aprovizionării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate“, se arată în textul Regulamentului publicat încă din octombrie anul trecut. Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament. Practic, încă din octombrie, anul trecut, companiile din zona de petrol şi gaze ştiau că vor fi taxate.

    Tot în Trading Statement, OMV Petrom a spus că nu va plăti taxa pentru că extracţia hidrocarburilor nu generează 75% din business. „În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului“, a precizat OMV Petrom.

    În România, OMV Petrom SA este activă în extracţia ţiţieiului, în timp ce OMV Petrom Marketing este activă pe domeniul comerţului cu carburanţi în magazine specializate. Însă potrivit informaţiilor disponibile, tot pe OMV Petrom SA se desfăşoară tranzacţiile cu gaze sau cele cu energie, care nu fac subiectul noii taxări. Practic, în timp ce extracţia de petrol şi gaze, activitate vizată de noua taxare, a scăzut, OMV Petrom şi-a intensificat pe final de an activitatea de comerţ de gaze şi producţie de energie, ambele intrând în cifra de afaceri, dar niciuna dintre aceste activităţi nefiind vizate de noua taxare.


     

     

  • Iarna istoric de caldă se transformă în salvarea Europei în alimentarea cu gaze. Depozitele sunt pline-ochi. România bifează cea mai dramatică scădere a cererii din industrie, deşi este al doilea mare producător de gaze din Uniunea Europeană

    ♦ Pe 9 ianuarie, gradul de umplere pentru depozitele cu gaze la nivel european era de 83%, nivel istoric în contextul în care în aceeaşi zi a anului trecut gradul de umplere era de numai 50%. ♦ Cu o iarnă neobişnuit de caldă şi cu scăderea masivă a consumului în unele cazuri, cum este şi cel al industriei din România, Europa pare acum salvată de ceea ce putea fi o iarnă foarte complicată în absenţa gazului rusesc.

    „Europa a evitat la limită o apocalipsă energetică în iarna aceasta, spun economiştii şi oficialii, datorită unei ierni neobişnuit de calde şi eforturilor de a găsi surse alternative de gaze după ce Rusia a tăiat cea mai mare parte a livrărilor sale către continent“, scriu jurnaliştii de la AP News.

    Recordurile de tempe­ratură au fost spulberate anul acesta în cel puţin 11 sta­te printre care se nu­mă­ră Cehia, Franţa, Olanda, Polonia şi Elveţia.

    Mai departe, statisti­cile europene arată scăde­rea puternică a cererii în perioada august-noiem­brie, 2022. „Consumul de gaze la nivelul UE a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie 2022 faţă de media din perioada similară a anilor 2017-2021“, se arată într-un arti­col publicat de Eurostat, unde este amin­tit faptul că la nivelul UE ţinta de reducere a consumului de gaze a fost stabilită la 15% pentru perioada august 2022-martie 2023. „În perioada august-no­iem­brie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre. În 18 state, scăderea consumu­lui a fost peste ţinta de 15% stabilită la nivelul UE. Cel mai mult s-a redus consumul în Finlanda (circa 53%), Letonia (43%) şi Lituania (42%). Pentru România, procentul din această perioa­dă este de circa 35%.

    Dar dincolo de vremea care a fost cel mai puternic aliat al Europei în reducerea dependenţei faţă de gazul rusesc, scăderea puternică a consumului pe fondul preţurilor istorice a jucat la rândul său un rol uriaş.

    Analiştii de la Bruegel arată că în perioada ianuarie-noiembrie 2022, la nivelul UE 27, scăderea cererii de gaze a fost de 11% în total. În România, datele arată o reducere a consumului de 13%, cea mai mare parte a acestei scăderi fiind generată de zona in­dustrială. Aici, România a înregistrat o scădere a cererii de gaze la nivel industrial de 64%, cea mai mare din UE, deşi, para­doxal, România este al doilea mare pro­ducător de gaze din Uniune. Cu toate acestea, consumatorii industriali nu au fost în niciun fel protejaţi de scumpirea gazului, cei mai afectaţi fiind producătorii de îngră­şăminte chimice, pentru care gazul este materie primă.

    Aceşti doi factori, vremea neobişnuit de caldă şi reducerea consumului, au făcut ca la acest moment depozitele de gaze europene să fie aproape pline.

    De exemplu, datele disponibile pe platforma Gas Infrastructure Europe arată că pe data de 9 ianuarie, la nivelul UE, gradul de umplere a depozitelor era de 83%. Nivelul este semnificativ mai mare faţă de procentul de 50% din aceeaşi zi a anului trecut. Mai departe, şi cantităţile înmagazinate au fost cu peste 64% mai mari. România, de exemplu, avea un grad de umplere a depozitelor de 77% faţă de procentul de 51% din 2022. „Nivelul de 83% este extraordinar. De obicei, gradul de umplere din depozitele de înmagazinare începea să scadă din octombrie, iar reumplerea acestora începea în primăvară“, mai sscriu jurnaliştii de la AP News.

    Mai departe, experţii din de la Bruegel, un think tank din Bruxelles, sunt de părere că vârful urgenţei a fost depăşit, chiar dacă nu se poate spune că acum criza energtică s-a terminat.


     

     

  • Cine sunt românii care vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru energia electrică din luna decembrie

    Românii care deţin mai mult de o locuinţă vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru energia electrică din luna decembrie, pentru că perioada 16-31 decembrie 2022 nu este acoperită de ordonanţa de urgenţă dată pe final de an, arată liderii USR.

    „Românii care deţin mai mult de o locuinţă vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru energia electrică din luna decembrie, pentru că perioada 16-31 decembrie 2022 nu este acoperită de ordonanţa de urgenţă dată pe final de an. Cu alte cuvinte, pentru ultimele două săptămâni din anul trecut plafonarea preţurilor la energie ar urma să se facă doar pentru un loc de consum. În plus, din cauza aberaţiei legislative PSD-PNL, vor fi, din nou, facturi emise cu întârziere, ceea ce îi va afecta tot pe români. O nouă dovadă de incompetenţă din partea coaliţiei PSD-PNL. După ce a pus mii de români pe drumuri pentru a depune declaraţii ca să beneficieze de plafonarea preţurilor la energie, Guvernul Ciucă nici măcar nu a reuşit să corecteze nedreptatea în timp util”, potrivit unui comunicat de presă al USR.

    Liderii USR arată că Ordonanţa de Urgenţă 192 din 28 decembrie 2022, care a eliminat declaraţia pe proprie răspundere pentru românii care au mai mult de o locuinţă şi care a extins plafonarea la toate locurile de consum, se aplică de la 1 ianuarie 2023, dar pânăatunci a produs efecte Legea 357/2022 privind plafonarea preţurilor la energie, intrată în vigoare în 16 decembrie 2022: „Cu alte cuvinte, în perioada 16-31 decembrie 2022, plafonarea se aplică doar pentru un loc de consum (domiciliu/reşedinţă)”.

    „Dacă românii ar fi primit 100 de lei de fiecare dată când PSD şi PNL modifică legea privind plafonarea/reglementarea preţurilor la energie probabil că ar fi avut suficienţi bani să plătească fără probleme majorările de preţuri. Din păcate, consumatorii români trebuie să suporte incompetenţa «specialiştilor» din PNL şi PSD fără să fie despăgubiţi. Practic, deşi au eliminat declaraţia pe proprie răspundere pentru cei care deţin mai multe locuri de consum, pe care de altfel noi am semnalat-o încă din timpul dezbaterilor în Parlament, au făcut-o cu întârziere de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cei cu mai multe locuri de consum vor suporta un preţ majorat pentru perioada 16 decembrie – 31 decembrie 2022, din cauză că ministrul Energiei a dormit în papuci. Atunci când nu ştii ce vrei să faci şi modifici o lege de şase ori în mai puţin de un an înseamnă că fie nu îţi pasă de oameni, fie eşti incompetent, fie te numeşti Virgil Popescu”, declară Cristina Prună, deputat USR şi vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

    „Aberaţia legislativă PSD-PNL va determina probleme şi furnizorilor în emiterea facturilor, astfel că românii care deţin mai mult de o locuinţă se vor trezi cu facturi şi mărite, şi venite cu întârziere”, se menţionează în finalul comunicatului..

  • Pieţele de energie încep anul 2023 cu cea mai mare cădere săptămânală din ultimii ani

    Contractele futures din energie pentru ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale s-au prăbuşit în noul an, în condiţiile în care traderii şi-au reconsiderat îngrijorările pe termen scurt legate de vremea rece şi temerile legate de lipsa de aprovizionare şi au renunţat la contracte, scrie Reuters.

    Preţurile au crescut anul trecut din cauza îngrijorărilor legate de situaţia din Europa în urma pierderii combustibilului rusesc, pe măsură ce OPEC+ a redus obiectivele de producţie şi pe măsură ce stocurile critice de distilate din SUA au ridicat perspectiva reducerii exporturilor de combustibil.

    Aceste temeri s-au dovedit exagerate, determinând scăderea preţurilor. Stocurile europene de gaz sunt mult peste normele sezoniere, Saudi Aramco a redus săptămâna aceasta preţurile pentru petrolul livrat în Asia, iar producţia membrilor OPEC a crescut în mod neaşteptat luna trecută, potrivit unui sondaj Reuters.

    De asemenea, temperaturile mai ridicate decât de obicei în Statele Unite şi Europa au redus nevoia de gaze şi petrol pentru încălzire.

    Gazele naturale din SUA s-au prăbuşit cu aproximativ 18% în prima săptămână din ianuarie, cea mai mare scădere înregistrată la începutul anului, potrivit datelor Refinitiv Eikon. Scăderea de 12% a contractelor futures pentru distilate a fost cea mai mare cădere pentru începutul unui an din 1991. Consumul de distilate creşte de obicei pe fondul cererii din sezonul de iarnă.

    Contractele futures pe piaţa americană West Texas Intermediate, Brent şi benzina americană au înregistrat cel mai mare declin săptămânal de la începutul anului din 2016 încoace, WTI scăzând cu 7,4%, Brent cu 7,3% şi benzina americană cu 7,3%.

    “Unele dintre cele mai mari temeri ale noastre din 2022 nu s-au realizat niciodată”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York. În timp ce capacitatea de rezervă a OPEC este limitată, traaderii văd livrări suplimentare venind din Guyana, Brazilia şi Canada, a spus el.

    Spectrul recesiunii a ridicat noi întrebări cu privire la cerere. Datele dezamăgitoare privind ocuparea forţei de muncă şi producţia din SUA, precum şi creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China au alimentat temerile legate de recesiunea globală, care ar reduce cererea de combustibil.

    Săptămâna trecută, China a ridicat cotele de export de produse rafinate, semnalând o cerere internă mai slabă în viitor.

    În ceea ce priveşte gazele naturale, contractele futures din SUA au scăzut şi mai mult vineri, coborând cu 5% până la 3,52 dolari pe milion de unităţi termice britanice în timpul şedinţei, cel mai scăzut nivel din iulie 2021.

    “Ianuarie 2023 este cel mai cald început de an din ultimii 15”, au declarat într-o notă analiştii de la firma de consultanţă în domeniul energiei EBW Analytics pentru clienţi.

  • Pieţele de energie încep anul 2023 cu cea mai mare cădere săptămânală din ultimii ani

    Contractele futures din energie pentru ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale s-au prăbuşit în noul an, în condiţiile în care traderii şi-au reconsiderat îngrijorările pe termen scurt legate de vremea rece şi temerile legate de lipsa de aprovizionare şi au renunţat la contracte, scrie Reuters.

    Preţurile au crescut anul trecut din cauza îngrijorărilor legate de situaţia din Europa în urma pierderii combustibilului rusesc, pe măsură ce OPEC+ a redus obiectivele de producţie şi pe măsură ce stocurile critice de distilate din SUA au ridicat perspectiva reducerii exporturilor de combustibil.

    Aceste temeri s-au dovedit exagerate, determinând scăderea preţurilor. Stocurile europene de gaz sunt mult peste normele sezoniere, Saudi Aramco a redus săptămâna aceasta preţurile pentru petrolul livrat în Asia, iar producţia membrilor OPEC a crescut în mod neaşteptat luna trecută, potrivit unui sondaj Reuters.

    De asemenea, temperaturile mai ridicate decât de obicei în Statele Unite şi Europa au redus nevoia de gaze şi petrol pentru încălzire.

    Gazele naturale din SUA s-au prăbuşit cu aproximativ 18% în prima săptămână din ianuarie, cea mai mare scădere înregistrată la începutul anului, potrivit datelor Refinitiv Eikon. Scăderea de 12% a contractelor futures pentru distilate a fost cea mai mare cădere pentru începutul unui an din 1991. Consumul de distilate creşte de obicei pe fondul cererii din sezonul de iarnă.

    Contractele futures pe piaţa americană West Texas Intermediate, Brent şi benzina americană au înregistrat cel mai mare declin săptămânal de la începutul anului din 2016 încoace, WTI scăzând cu 7,4%, Brent cu 7,3% şi benzina americană cu 7,3%.

    “Unele dintre cele mai mari temeri ale noastre din 2022 nu s-au realizat niciodată”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York. În timp ce capacitatea de rezervă a OPEC este limitată, traaderii văd livrări suplimentare venind din Guyana, Brazilia şi Canada, a spus el.

    Spectrul recesiunii a ridicat noi întrebări cu privire la cerere. Datele dezamăgitoare privind ocuparea forţei de muncă şi producţia din SUA, precum şi creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China au alimentat temerile legate de recesiunea globală, care ar reduce cererea de combustibil.

    Săptămâna trecută, China a ridicat cotele de export de produse rafinate, semnalând o cerere internă mai slabă în viitor.

    În ceea ce priveşte gazele naturale, contractele futures din SUA au scăzut şi mai mult vineri, coborând cu 5% până la 3,52 dolari pe milion de unităţi termice britanice în timpul şedinţei, cel mai scăzut nivel din iulie 2021.

    “Ianuarie 2023 este cel mai cald început de an din ultimii 15”, au declarat într-o notă analiştii de la firma de consultanţă în domeniul energiei EBW Analytics pentru clienţi.

  • Lumea a traversat trei mari crize economice şi geopolitice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ce poate aplica din învăţămintele de atunci pentru a depăşi criza actuală?

    ♦ Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală.

    Lumea a mai trecut de trei ori, în istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală, mai exact a trecut prin trei mari crize economice şi geopolitice. Analiştii spun că trebuie studiate aceste situaţii şi trebuie extrase o serie de învăţăminte care pot fi aplicate astăzi, dat fiind că mapamondul întreg traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

    Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Unii o compară cu criza petrolului din anii ’70, care şi ea a avut mai multe elemente.

    Atunci, preţul petrolului a crescut puternic şi a provocat o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, s-a rupt „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi s-a instalat stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi şomaj ridicat).

    „La momentul acela, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată de trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director la McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci despre alte surse de energie. Cristina Roşca

    Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi.

    Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace.

    Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului.

    Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice.

    De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal.

    În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

    „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung”, spune Sven Smit.

    Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul.

    Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică şi se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piaţa energiei. Astfel, preţurile urcă accelerat.

    „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.

  • Lumea a traversat trei mari crize economice şi geopolitice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ce poate aplica din învăţămintele de atunci pentru a depăşi criza actuală?

    ♦ Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală.

    Lumea a mai trecut de trei ori, în istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală, mai exact a trecut prin trei mari crize economice şi geopolitice. Analiştii spun că trebuie studiate aceste situaţii şi trebuie extrase o serie de învăţăminte care pot fi aplicate astăzi, dat fiind că mapamondul întreg traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

    Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Unii o compară cu criza petrolului din anii ’70, care şi ea a avut mai multe elemente.

    Atunci, preţul petrolului a crescut puternic şi a provocat o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, s-a rupt „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi s-a instalat stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi şomaj ridicat).

    „La momentul acela, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată de trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director la McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci despre alte surse de energie. Cristina Roşca

    Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi.

    Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace.

    Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului.

    Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice.

    De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal.

    În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

    „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung”, spune Sven Smit.

    Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul.

    Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică şi se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piaţa energiei. Astfel, preţurile urcă accelerat.

    „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.

  • Europa îşi trage sufletul: Continentul va trece prin cea mai caldă lună ianuarie din ultimii ani, pe măsură ce criza energetică se atenuează

    Europa va avea cea mai caldă lună ianuarie din ultimii ani, ceea ce va atenua criza de energie care a afectat regiunea timp de mai multe luni, scrie Bloomberg.

    Condiţiile blânde vor persista probabil în întreaga regiune până la sfârşitul lunii, un front atmosferic puternic blocând aerul rece polar, potrivit companiei de prognoză Maxar Technologies Inc. Deşi a stârnit îngrijorări legate de climă, căldura din ultimele două săptămâni a fost un avantaj pentru naţiunile UE, care se luptă cu o criză apăsătoare a costului vieţii, care a dus la creşterea facturilor la energie şi a inflaţiei în gospodării.

    Temperaturile sunt prognozate să se situeze între 2 şi 5 grade celsius peste normal în Franţa şi Germania până la 17 ianuarie, ceea ce va face ca cererea de încălzire în Europa să se situeze sub media pe 10 ani, potrivit Maxar şi Weather Company. În Marea Britanie, care a avut cel mai cald an înregistrat în 2022, este probabil ca temperaturile blânde să persiste în această lună, potrivit Met Office.

    Pentru Europa, „prima jumătate a lunii s-ar putea număra printre cele mai călduroase înregistrate în ultimele decenii, dacă lucrurile se desfăşoară aşa cum se aşteaptă”, a declarat Matthew Dross, meteorolog la Maxar.

    Este o schimbare bruscă faţă de temperaturile scăzute de la începutul lunii decembrie, care au generat îngrijorări cu privire la epuizarea prea rapidă a rezervelor de gaze naturale. Guvernele şi consumatorii au petrecut o mare parte din vară îngrijoraţi că se vor confrunta cu pene de curent după tăierile bruşte ale furnizării de gaze de către Rusia în urma războiului din Ucraina.

    Cu toate acestea, criza energetică este departe de a se fi încheiat. Reducerile profunde ale aprovizionării Rusiei continuă să fie o sursă de îngrijorare, deoarece înlocuirea volumelor uriaşe este dificilă. Fluxurile zilnice către Uniunea Europeană au scăzut cu aproximativ 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi există un risc real ca livrările rămase să fie oprite, potrivit unui raport al băncii ING.

    Acesta este un motiv pentru care guvernele încă îi îndeamnă pe cetăţeni să continue să economisească energia. De asemenea, vremea s-ar putea schimba rapid. O rafală de frig în următoarele zile ar putea împinge temperaturile din Finlanda, nordul Suediei şi Norvegia, Belarus şi statele baltice cu 3 până la 5 grade celsius sub nivelurile medii, potrivit Oliviei Birch, meteorolog la The Weather Company. Marea Britanie ar putea avea parte, de asemenea, de „câteva intervale mai reci”, a declarat Nicola Maxey, meteorolog la Met Office.

     

  • 2023 va fi “anul energiei” pentru Turcia, marcat de megaproiecte

    Turcia are multiple proiecte majore în domeniul energiei programate pentru 2023, de la livrarea primelor gaze din vasta sa rezervă de la Marea Neagră, la lansarea producţiei de energie la prima sa centrală nucleară, potrivit Daily Sabah.

    Proiectele se încadrează în eforturile accelerate ale Turciei de a scăpa de dependenţa externă şi de diminuare a efectelor crizei energetice mondiale. Ankara caută căi de a se aproviziona cu gaze şi de a-şi diversifica sursele de energie cu regenerabile şi proiecte nucleare.

    Ţara dispune în prezent de şapte gazoducte internaţionale, patru centrale GNL şi două facilităţi subterane de depozitare a gazelor naturale.

    În încercarea de a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a face faţă scumpirii dramatice a energiei, Turcia şi-a crescut capacitatea primei facilităţi subterane de depozitare a gazelor. Facilitatea este aşteptată să acopere 25% din necesarul zilnic de gaze al Turciei în timpul zilelor de iarnă. Se lucrează de asemenea la creşterea capacităţii celei de-a doua unităţi de depozitare a ţării.

    Între timp, în ceea ce va marca cea de-a 100a aniversare a creării Republicii Turcia, ţara intenţionează să înceapă livrările de gaze din câmpul gazeifer Sakarya până la finalul primului trimestru. Volumul total al gazelor descoperite gradual de Turcia în câmpurile offshore din 2020 se ridică acum la 710 miliarde de metri cubi.

    Noul an va aduce o altă realizare majoră, Ankara intenţionând să înceapă operarea primului reactor al primei sale centrale nucleare, de la Akkuyu, până la mijlocul anului 2023.

    Celelalte trei reactoare ar urma să devină funcţionale până la finalul anului 2026, capacitatea totală instalată a acestora ridicându-se la 4.800 MW. Odată finalizată, centrala este aşteptată să producă până la 10% din necesarul intern de electricitate. Ţara are planuri pentru cel puţin alte două centrale nucleare mari.

    Turcia intră în noul an cu discoperirea unor rezerve de 150 milioane de barili de petrol în Muntele Gabar. Rezervele sunt evaluate la 12 miliarde $. Turcia a anunţat de asemenea descoperirea de rezerve petroliere de 1 miliard de dolari în câmpul Cukurova din provincia Adana.

    Consumul de petrol din Turcia se ridică la aproximativ 950.000 de barili pe zi, în timp ce producţia se situează la aproximativ 65.000 de barili. Cu descoperirea, ţara intenţionează să producă 100.000 de barili de ţiţei zilnic în 2023.

    Între timp, prima centrală mareomotrică a Turciei, şi cea mai mare din lume, va fi creată în Ordu. Proiectul ar urma să aibă o capacitate instalată de 77 MW.

    În plus, cel puţin 1.000 MW de capacitate de energie eoliană şi solară este aşteptată a fi adăugată portofoliului de energie regenerabilă al ţării în 2023.

     

     

  • Avertisment: Criza energiei s-ar putea repeta în iarna anului 2023

    Gândurile experţilor încep să se îndrepte către Crăciunul anului 2023, după ce Europa a reuşit să-şi ţină luminile aprinse în timpul perioadei festive din 2022 în pofida unei crize a energiei care ţine continentul în gheare de peste un an, relatează Bloomberg.

    Experţii se tem deja că provocările din 2022 s-ar putea repeta în iarna viitoare, poate la o scară chiar mai mare.

    Iar efectele actualei crize a gazelor ar putea dura şi mai mult. În decembrie, una dintre cele mai respectate companii de consultanţă în domeniul energiei avertiza că preţurile gazelor s-ar putea menţine ridicate până la finalul deceniului.

    Situaţia continentului în iarna viitoare va depinde nu în mică măsură de cât de reci vor fi lunile ianuarie, februarie şi martie, spun experţii.

    Martin Young, analist la Investec, arată că producţia de energie eoliană va creşte înainte de iarna viitoare, însă există în continuare nesiguranţă cu privire la producţia de cărbune şi energie nucleară.

    În 2022, livrările de gaze ruseşti către Europa au continuat, deşi la cote reduse. În vara acestui an, gazoductele care leagă Rusia de Europa ar putea fi închise. Drept urmare, o mare parte din gazele importate pe continent va trebui aduse cu ajutorul navelor din SUA, Qatar şi alte regiuni.

    Totuşi, există un număr limitat de nave transportatoare de GNL în lume, cât şi un număr limitat de locuri unde acestea pot acosta în Europa.

    Marea Britanie şi Spania şi Portugalia dispun de cele mai mari capacităţi de import pentru GNL din Europa. Însă peninsula Iberică nu dispune de multe gazoducte care să o conecteze de restul Europei, astfel că terminalele spaniole sunt mai puţin folositoare pentru ţările vecine.

    Deşi gazele naturale lichefiate pot oferi o soluţie parţială pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, acestea nu pot împinge preţurile gazelor înapoi la nivelul la care se situau în trecut.

    Iar pentru că navele transportatoare de GNL pot călători oriunde, pentru a obţine gazele vitale de care are nevoie Europa va trebui să ofere preţuri mai mari decât alţi cumpărători.

    Cornwall Insight, o respectată companie de consultanţă în energie din East Anglia, se aşteaptă că preţurile gazelor să rămână ridicate până la finalul deceniului.