BusinessMagazin

Tag: electronice

  • Flanco a investit 350.000 de euro în modernizarea a opt magazine

    În prezent, reţeaua Flanco cuprinde 78 de spaţii comerciale, amplasate atât stradal cât şi în centre comerciale. Lanţul se va extinde anul acesta prin deschiderea de noi spaţii, aşa cum este Flanco Promenada Mall Bucureşti. Concomitent se lucrează la modernizarea magazinelor din ţară.

    Compania şi-a propus ca pe termen mediu cât mai multe magazine să permită clienţilor testarea produselor expuse, conectând aparatura electronică şi electrocasnică la reţeaua de curent electric din magazin, un concept introdus de Flanco în 2011 în magazinul din Bucureşti Unirea Shopping.

    “În 2013 aproape un sfert din totalul de magazine, adică peste 20 de spaţii comerciale din reţeaua Flanco, vor fi reamenajate. De la inceputul anului opt magazine au fost modernizate cu un buget de peste 350 000 euro. De asemenea, suntem în negocieri pentru o serie de spaţii noi pentru a extinde reţeaua şi pentru a fi aproape de cât mai mulţi clienţi Flanco, din Bucureşti şi din ţară”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. Cele opt magazine cu care s-a început planul de modernizare al reţelei sunt Slobozia, Arad Kaufland, Bacău, Petroşani, Suceava Carrefour, Târgu Jiu Kaufland, Piteşti Auchan şi Buzău Kaufland.

    În 2012, Flanco a raportat vânzări de peste 3.000 de euro pe metru pătrat. În total, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu 25% comparativ cu anul anterior, şi o cotă de piaţă de 13%. Pentru 2013 compania estimează un avans al afacerilor de 15%.

  • Bunurile de folosinţă îndelungată, o piaţă de 349 mil. euro în T1 2013

    Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă de 105 milioane de euro după o creştere de 0,9% faţă de primul trimestru din 2012. Cea mai mare creştere din punct de vedere valoric, de 18,2% a fost înregistrată în sectorul Telecom. Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut.

    Valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru al lui 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.  Noile modele de smartphone-uri lansate în ultimele perioade au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Piaţa foto a atins o valoare totală de 9 milioane de euro în T1 2013, o performanţă cu 11% mai bună faţă de primele trei luni din 2012. În timp ce camerele foto compacte au crescut cu 2% în valoare, segmentul de DSLR-uri a avut rate de creştere de două cifre şi a salvat sectorul. Aparatele compacte au înregistrat o apreciere a preţului de două cifre, deşi numărul de unităţi vândute a fost mai mic, preţul mai mare al produselor vândute a dus la creşterea în valoare a segmentului. Când vine vorba de camere cu caracteristici mai bune, există o cerere tot mai mare pentru DSLR-uri, în special cele entry level şi pentru compacte de top.

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale a înregistrat o uşoară creştere de 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 8 milioane de euro. Segmentul care a generat creşterea a fost acela al imprimantelor şi multifuncţionalelor laser care a depăşit nivelul echilibrat la care s-a aflat în ultimele trimestre. întregul segment al tehnologiei ink continuă trendul descendent.

    În primul trimestru al anului piaţa de IT a înregistrat o uşoară creştere de 0,9% faţă de T1 2012, ajungând la o valoare de 105 milioane de euro. Segmentul cu cea mai mare creştere a fost cel al tabletelor media, o piaţă tânără aflată în plină expansiune. în acest context, piaţa de computere portabile a înregistrat o uşoară descreştere. Perifericele (tastaturi, mouse-i) sunt de asemenea pe un trend crescător, dar calculatoarele desk şi monitoarele au scăzut mult şi continuă să piardă teren pe piaţa de IT.

    Din punct de vedere al valorii, piaţa de electrocasnice mici a crescut în T1 2013 cu 0,9% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Totuşi, comparând cele două trimestre, cererea de electrocasnice mici s-a redus. Consumatorii au ales produse mai scumpe, fapt ce a dus la creşterea în valoare a întregului sector.

    Cererea pentru aparate de îndepărtat părul a crescut în acest trimestru cu ocazia celor două sărbători: Valentine’s Day şi Ziua Femeii. Categorii de produse precum aparate de ras, trusele complete de îngrijire pentru îndepărtarea părului corporal şi facial, aparate pentru femei de îndepărtare a părului care folosesc tehnologia laser/IPL au înregistrat creşteri.

    Concentrarea pe produse mai scumpe precum expresoarele fullautomate şi roboţii de bucătărie cu motoare puternice au adus valoare adăugată pe piaţă. Totodată preferinţa consumatorilor pentru dispozitive cu caracteristici mai bune, precum blenderele de mână metalice, blenderele de mână cu accesorii incluse, aspiratoarele cu motoare mai puternice şi expresoarele fullautomate care au carcasă de metal au adus modelele cu preţuri mai mari în centrul atenţiei.

    Electrocasnice mari: Debut lent pentru piaţa de electrocasnice mari

    Sectorul de electrocasnice mari a înregistrat o scădere a valorii vânzărilor de -2,1% în primul trimestru al lui 2013 faţă de T1 2012, ajungând la o valoare totală de 58 milioane de euro. Acest început de an lent a fost cauzat în principal de continuarea trendului din 2012: pieţele de aragazuri, frigidere şi maşini de spălat rufe au scăzut uşor, în timp ce pieţele de cuptoare, plite şi hote au înregistrat creşteri importante.

    Piaţa de frigidere este marcată de o tendinţă clară spre frigiderele cu sistem No Frost incorporat care reprezintă 19% din totalul de unităţi vândute şi spre dispozitivele cu o eficienţă energetică mai mare. Totuşi această categorie se dezvoltă într-un ritm lent. în timp ce maşinile de spălat rufe cu încarcare frontală au suferit o scădere uşoară, vânzările din segmentul de semiautomate au scăzut puternic, fapt ce a dus la o scădere totală a pieţei de maşini de spălat rufe cu 3% în T1 2013 faţă de T1 2012.

    Privind la tendinţele din sectorul de electrocasnice mari, este vizibilă o preferinţă în creştere pentru aparatele incorporabile, ce au crescut cu 13% în T1 2013 faţă de acelaşi trimestru din 2012. Totodată în această categorie tot mai mulţi consumatori au ales produsele cu caracteristici mai bune precum plitele cu inducţie şi cuptoarele cu autocurăţare catalitică, produse ale căror vânzări au crescut cu mai mult de 20%.

    Primul trimestru al lui 2013 a adus o scădere de 2,3% pentru sectorul de electronice, valoarea totală a vânzărilor ajungând la 57 de milioane de euro. Majoritatea segmentelor din cadrul sectorului de electronice au înregistrat rate de creştere negative de două cifre, mai puţin piaţa de televizoare cu ecran plat care a încheiat primul trimestru la o valoare a vânzărilor foarte apropiată de cea din T1 2012. Scăderea cererii vine după un ultim trimestru foarte bun al lui 2012, susţinut de numeroase activităţi promoţionale care au impulsionat cererea şi au scăzut nevoia de achiziţii pentru următoarele luni.

    Faptul că performanţa de pe piaţa televizoarelor, una dintre cele mai mari pieţe din cadrul sectorului de electronice, a depins mult de diferite activităţi promoţionale, toate având în vedere reducerea preţurilor, a avut consecinţe atât pozitive cât şi negative asupra producătorilor şi retailerilor. Un rezultat pozitiv a fost acela că au influenţat dorinţa de a cumpăra într-o perioadă de criză, când tendinţa consumatorilor este de a amâna achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Părţile negative sunt eroziunea preţului, scăderea valorii adăugate şi a profitabilităţii promoţiilor şi apariţia unei rezistenţe a consumatorilor în faţa promoţiilor tradiţionale. Este de aşteptat ca în 2013 să crească cererea pentru televizoare cu ecrane mari şi pentru cele ce permit conexiune la internet, televizoarele „smart”.

     

  • Majoritatea produselor periculoase importate în Uniunea Europeană provin din China

     Jucării şi articole vestimentare care conţin componenţi chimici cancerigeni şi interzişi, produse electronice ce prezintă defecţiuni, în total, 2.278 de produse fac obiectul unor alerte în UE în 2012 şi mai mult de unul din două (58%) provin din China, dezvăluie un raport anual al RAPEX, sistemul rapid de alertă al UE pentru alte produse periculoase decât cele alimentare.

    “China este unul dintre primii exportatori către UE”, a amintit Tonio Borg, comisarul european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, subliniind că majoritatea produselor care provin din China sunt sigure.

    El a precizat că “93% dintre jucăriile importate în UE provin din China, inclusiv Hong Kong”. Din cele 2.278 de produse considerate periculoase şi retrase de pe piaţă anul trecut, 19% au fost jucării, 34% articole vestimentare şi 11% produse electronice, indică raportul. “Majoritatea jucăriilor fabricate în China sunt bune, altfel nu ar fi importate în UE”, a precizat Tonio Borg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung: Când banii prea mulţi devin o problemă

    Rezervele de lichidităţi ale Samsung au atins aproape 40 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie, după un prim trimestru în care profitul a urcat cu 41%. După scăderea datoriei, Samsung are o poziţie financiară netă de 28,5 miliarde de dolari. Lichidităţile Samsung, deja printre cele mai mari din Asia, cresc într-un ritm ameţitor, iar în ultimul an aproape s-au triplat.

    Grupul sud-coreean mai are, însă, până să ajungă din urmă Apple. Apple avea lichidităţi, bani şi instrumente financiare lichide de 144,7 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie. La presiunea investitorilor de a transfera o parte mai mare a fondurilor către acţionari, Apple a anunţat în aprilie că a crescut dividendele şi achiziţiile de titluri proprii, parte a unui program de beneficii pentru acţionari în valoare de 100 de miliarde de dolari până în 2015.

    Samsung Electronics România a consemnat anul trecut un profit net de 63,2 milioane de lei, dublu faţă de 2011, şi va acorda asociaţilor dividende de 61,1 milioane de lei, de aproape şase ori mai mult decât în anul precedent La nivelul anului 2011, dividendele încasate de asociaţi s-au ridicat la 10,48 milioane de lei. Samsung Electronics România are ca asociaţi Samsung Electronics Europe Holding Cooperatief UA (Olanda) şi Young Lak Jung, cetăţean sud-coreean.

    Grupul sud-coreean Samsung este cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel mondial, după vânzări. În 2012, vânzările consolidate ale grupului au însumat 187,2 miliarde de dolari. Analiştii se aşteaptă ca Samsung să folosească banii acumulaţi pentru achiziţii în domenii precum software şi echipamente medicale.  De asemenea, acţionarii vor căuta să obţină beneficii mai mari prin majorarea dividendelor sau răscumpărarea de titluri.

    Chiar dacă nu există încă o presiune precum cea care a determinat Apple să anunţe programul de 100 de miliarde de dolari, investitorii au început să urmărească poziţia financiară a Samsung, notează WSJ. Divizia producătoare de smartphone-uri a generat 74% din profitul operaţional al Samsung în primul trimestru al acestui an, în timp ce electronicele de consum şi componentele au asigurat diferenţa. În urmă cu trei ani, divizia de telefonie mobilă asigura doar un sfert din câştigul operaţional din primul trimestru.

  • Cum profită e-reader-ul, tableta şi smartphone-ul de problemele cărţilor tradiţionale

    Ce puteţi găsi pe tot felul de site-uri de specialitate. Multe dintre titluri vor fi gratuite, altele le puteţi achiziţiona foarte rapid, plătind cu cardul şi aşteptând apoi doar câteva minute pentru ca volumul să se descarce pe propriul dispozitiv. În plus, apelând la cărţile electronice, aveţi access la o colecţie mult mai largă de titluri, în toate limbile pământului.

    Aşadar, avantajele cărţilor în format digital sunt greu de contestat. Însă rămâne o altă întrebare, care reprezintă de fapt subiectul acestui articol: ce folosim pentru a citi aceste cărţi. Iar în 2013, opţiunile cele mai potrivite şi cele mai comod de utilizat sunt eReaderele, tabletele, sau telefoanele mobile inteligente. Să le luăm pe rând.

    eReaderul sau, pe larg, Electronic Book Reader este un dispozitiv creat tocmai pentru a citi cărţi digitale, eBooks. El are la bază un ecran special, bazat pe tehnologia eInk (cerneală electronică), ce oferă cititorului o experienţă apropiată de cea a cititului unei pagini tipărite. În majoritatea cazurilor aceste ecrane nu sunt iluminate intern, aşadar nu obosesc ochii atunci când le priviţi ore în şir, însă pentru a le folosi în întuneric, va trebui să folosiţi o sursă de lumină alternativă, exact ca în cazul cărţilor clasice. Există însă şi soluţii cu iluminare internă şi totuşi „prietenoase„ ochilor. În plus, ecranenele eInk pot fi folosite fără probleme şi afară, chiar şi în lumina puternică a soarelui.

    PE LÂNGĂ ACEASTA, EBOOK READERELE NU CONSUMĂ BATERIE DECÂT ÎN MOMENTUL ÎN CARE SCHIMBAŢI O PAGINĂ (CELE FĂRĂ ILUMINARE INTERNĂ, DESIGUR), oferind autonomie ce se măsoară în mii de redesenări ale conţinutului sau, cu alte cuvinte, săptămâni de utilizare acerbă. Modelele moderne oferă ecrane tactile şi funcţii extra precum conexiune 3G, player audio sau browser încorporat.

    Pe lângă aceasta, eReaderele sunt compacte şi cântăresc doar câteva sute de grame, dar pot stoca sute de cărţi diferite, aşadar sunt ideale pentru cei ce călătoresc foarte mult.
    Aceste dispozitive au însă şi dezavantaje. De cele mai multe ori ele pot afişa doar imagini alb-negru (texte, fotografii, grafice) şi conţinut static. Însă dacă doriţi un dispozitiv primordial pentru citit, eReaderele sunt probabil cea mai bună soluţie pe care o aveţi la dispoziţie. Cu atât mai mult cu cât preţurile lor sunt acceptabile, începând de la 200-300 lei şi urcând spre 700-900 de lei pentru modelele cele mai performante şi mai bine dotate, precum Nook Reader sau Kindle PaperWhite.

    Tabletele, pe de altă parte, sunt dispozitive multivalente. Cititul cărţilor electronice este doar unul dintre modurile în care le puteţi utiliza, ele putând face faţă cu brio şi altor activităţi uzuale, precum navigatul pe internet sau rularea de conţinut multimedia (muzică, jocuri, filme). Strict pentru cei interesaţi să citească însă, ele au trei mari impedimente: ecranul, autonomia şi preţul.

    Tabletele utilizează ecrane iluminate, de diverse tipuri şi calităţi, iar acestea obosesc ochii, mai ales când sunt utilizate în lumina slabă. Pe de altă parte, sunt aproape imposibil de folosit în condiţii de lumină foarte puternică din cauza luminozităţii relativ scăzute şi a sticlei reflexive ce acoperă ecranele tactile. Autonomia unei tablete ţine, desigur, de modul de utilizare, însă chiar şi în cazul celor mai bune modele de pe piaţă aceasta cu greu trece de 15 ore de folosire continuă, chiar şi atunci când dispozitivele sunt folosite exclusiv pentru citit.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Economia subterană din România a scăzut în ultimii cinci ani la 39,6 miliarde de euro

     Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în România în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice.

    Începând din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din România a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Visa Europe.

    Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de directori Sony renunţă la bonusuri totalizând 10 milioane de dolari, pentru că nu au obţinut profit

     Şefii Sony au mai renunţat şi în trecut la bonusuri, dar ultimul “act de pocăinţă” este cel mai amplu de până acum, notează publicaţia britanică, potrivit Financial Times.

    Consiliul director a aprobat o propunere a directorului general, Kazuo Hirai, ca directorii să renunţe la bonusuri reprezentând 30-50% din pachetele salariale pentru anul fiscal încheiat în martie, a declarat un purtător de cuvânt al Sony pentru Bloomberg.

    Reprezentantul grupului a refuzat să precizeze valoarea bonusurilor la care renunţă directorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Apple a scăzut pentru prima dată în ultimii 10 ani

     Estimările prezentate de companie pentru următoarele trei luni se plasează sub proiecţiile analiştilor de pe Wall Street, potrivit datelor Bloomberg.

    Apple a anunţat, odată cu raportul financiar prezentat miercuri, că va transfera către acţionari 55 miliarde de dolari în cash, pentru a compensa scăderea abruptă înregistrată de preţul acţiunilor în ultimele şapte luni pe fondul semnalelor privind frânarea vânzărilor.

    Acţionarii vor fi răsplătiţi atât prin creşterea dividendelor, cât şi prin răscumpărarea de acţiuni. Compania a arătat că va contracta împrumuturi pentru a finanţa cel mai amplu program de răscumpărare de acţiuni din istorie, în urma căruia acţionarii vor fi câştigat, până în anul 2015, incluzând iniţiative similare din trecut, un total de 100 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Regele păcănelelor” controlează o piaţă de 350 de milioane de euro: “Jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls”

    Extravaganţa şi luxul unei industrii în plină ascensiune, care nu părea să mai poată fi atinsă de ceva, a pălit în ultimii ani. Acum mai există 456 de organizatori de jocuri de noroc de orice fel, dintre care 422 de jocuri tip slot machine, 16 case de pariuri, 7 cazinouri şi 14 săli de bingo, conform datelor oficiale, cei mai mulţi grupaţi într-o serie de asociaţii (două pentru cazinouri, două a operatorilor de aparate de joc şi una a pariorilor). Chiar şi aşa, jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls, după cum spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Asta pentru că în acest moment, doar 3-4% din populaţia ţării joacă vreun soi de joc de noroc, pe când în alte ţări ponderea e mai mare

    După jocurile de noroc pe internet, maşinile cu câştiguri electronice cunoscute mai degrabă drept slot machines, sloturi sau aparate de joc şi denumite popular păcănele, un termen acceptat deocamdată doar în dicţionarele de argou, sunt cea mai mare afacere din această industrie. Ba chiar depăşeşte jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entităţi – Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri şi Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piaţă.

    „Ca şi la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reaşezare a pieţei, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului”, spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câţi erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate„, punctează Pascu. Structura pieţei este şi acum dominată tot de cei mici şi mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piaţă. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine deţineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

    În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    „Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie”.

    „Piaţa este cumva saturată„, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.