BusinessMagazin

Tag: economii

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii

  • Cât de bogat este noul ministru al Muncii

    Economist de pofesie, noul ministru al Muncii Dragoş Pîslaru are 9 conturi de economii, în diverse valute, cel mai mare fiind de peste 320.000 ron şi cel mai mic de 41 de lire sterline, dispunând astfel, în total, de aproape 500.000 ron, peste 9000 euro şi aproximativ 10.000 de dolari.

    Potrivit declaraţiei de avere, noul ministru deţine o casă de locuit de peste 180 metri pătraţi şi un apartament de 74 metri pătraţi în Bucureşti şi nu are maşină, tractor sau iaht.

    Dragoş Pîslaru a fost manager general al unei companii de consultanţă în afaceri, Gea Strategy&Consulting, fiind şi acţionar al companiei (cu 29,97% din acţiuni în valoare de 339.600 ron).

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Estul Europei începe să muşte mai mult din „mâna care l-a hrănit”

    Economiile est-europene continuă să aibă un trend ascendent într-o lume dominată de pesimismul cauzat de instabilitatea de pe pieţele financiare şi de scăderea preţului materiilor prime, scrie Bloomberg.

    Principalele surse ale creşterii economice din regiune au fost cererea internă şi industria auto, care au alimentat exporturile în ţări precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

    Cu o creştere de 4,2%, Slovacia a înregistrat cel mai mare avans din regiune, cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,9%, urmat de cel al României cu 3,7%. Vecinii României, Ungaria şi Bulgaria, au înregistrat creşteri de 3,2% respectiv 3,1%. Însă Cehia, care va publica datele pe 16 februarie, este estimată de economiştii intervievaţi de Bloomberg, să aibă o creştere de 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Lavinia Raşca: Antreprenoriatul secolului XXI

    Spiritul antreprenorial este important pentru mediul de afaceri în general, nu numai în sectorul IMM, ci şi în corporaţii şi în sectorul nonprofit. Pe lângă contribuţia esenţială la crearea de locuri de muncă, antreprenoriatul aduce acea capacitate de inovare absolut necesară în toate tipurile de companii. Prin urmare, are un impact incontestabil asupra stabilităţii şi puterii economice.

    TENDINŢE GLOBALE ÎN ANTREPRENORIAT

    Aceste idei sunt demonstrate şi de rezultatele Global Entrepreneurship Monitor (GEM), cercetare realizată prin efortul comun al Babson Colledge, London Business School şi Universidad del Desarrollo, Santiago, Chile. În 2014, GEM a studiat antreprenoriatul din 73 de ţări unde trăiesc 72,4% dintre locuitorii lumii şi se creează 90% din produsul intern brut global. Acestea sunt clasificate atât pe zone geografice, cât şi ca stadiu de dezvoltare (economii bazate pe resurse [1], economii bazate pe eficienţă [2] şi economii bazate pe inovare [3]).
    În ţările studiate de GEM, aproximativ: 300 milioane de persoane între 18 şi 64 de ani intenţionează să înfiinţeze sau au înfiinţat de curând aproximativ 150 milioane de companii. La aceştia se adaugă în jur de 57 milioane de proprietari, manageri ai aproximativ 37 milioane de companii aflate în plin proces de dezvoltare şi inovare. Iată câteva dintre concluziile studiului:

    ANTREPRENORIATUL ESTE INFLUENŢAT DE CARACTERISTICI INDIVIDUALE:
    (1) OBSERVAREA DE OPORTUNITĂŢI
    (2) ÎNCREDEREA ÎN PROPRIUL TALENT ANTREPRENORIAL
    (3) TEAMA DE EŞEC ŞI
    (4) ÎNCLINAŢIILE ANTREPRENORIALE

    Aceste caracteristici se manifestă diferit, atât în funcţie de stadiul de dezvoltare al economiei, cât şi de zona geografică. Astfel, înclinaţiile antreprenoriale sunt cele mai pronunţate şi teama de eşec este cea mai mică în economiile bazate pe resurse şi în Africa. În schimb, situaţia este exact opusă în economiile bazate pe inovare şi în America de Nord şi Uniunea Europeană. În unele ţări ale Uniunii Europene care au parcurs în trecut lungi perioade dificile (Slovenia, Croaţia, Grecia, Spania, Portugalia) oportunităţile sunt mai greu observate.

    Antreprenoriatul este influenţat şi de valorile sociale. În Africa, antreprenoriatul este considerat cea mai bună variantă de carieră. Aici, la fel ca şi în America de Nord, antreprenorii de succes sunt foarte respectaţi, iar media îi tratează cu multă atenţie. În schimb, în Uniunea Europeană, antreprenoriatul nu este opţiunea preferată de carieră, nu conferă un statut special celor care-l practică, iar mass-media nu-i acordă o atenţie deosebită.

    Afacerile antreprenoriale iau naştere fie ca urmare a observării unei oportunităţi, fie în lipsa unei posibilităţi mai bune de câştig.
    Observarea de oportunităţi se află la baza lansării celor mai multe afaceri antreprenoriale în economiile bazate pe inovare (54,9%) şi în zone geografice ca Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Olanda, Trinidad şi Tobago, SUA, Taiwan (66%), sau în Singapore, Norvegia, Franţa şi Japonia (70%).

    În schimb, în Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Grecia, Spania, peste 65% dintre afaceri se nasc din nevoia de câştig şi nu ca urmare a dorinţei de a valorifica o oportunitate sesizată.

    La nivel global, antreprenorii aflaţi în stadiul timpuriu al afacerii sunt preponderent bărbaţi între 25 şi 35 de ani. Se pare că acest profil este o consecinţă a condiţiilor de finanţare şi a reglementărilor care îi favorizează. Situaţia este mai echilibrată în Australia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Austria, Kazahstan, Africa de Sud, Singapore, Thailanda. Cercetarea arată că femeile devin antreprenoare mai degrabă de nevoie decât ca urmare a sesizării de oportunităţi.

    ANTREPRENORIATUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA

    Raportul din 2015 al Fundaţiei Post-Privatizare arată că, la nivelul Uniunii Europene, în IMM-uri lucrează 88,8 milioane de oameni, adică peste 66% din totalul forţei de muncă. Întreprinderile mici, în special start-up-urile, asigură 85% din locurile de muncă create în perioada de după criză.

    Conform rezultatelor recensământului realizat de Registrul Comerţului şi publicate de Ziarul Financiar, companiile antreprenorilor români au fost în 2014 de unsprezece ori mai numeroase decât multinaţionalele, dar au deţinut 46% din capital, iar 48% din afaceri au adus peste 55% din profitul net, creând 67% dintre locurile de muncă. Cifra de afaceri medie este de 1,2 mil. lei/companie românească şi de 14 mil. lei/companie multinaţională. Doar 35 (15%) dintre firmele antreprenorilor au depăşit în România nivelul de 500 de milioane de lei. În 2014, primele 100 de companii antreprenoriale au avut o cifră de afaceri cumulată de 60 de miliarde de lei, adică 5% din cifra de afaceri totală din economie, comparabilă cu rulajul cumulat realizat de primele trei multinaţionale (Dacia şi două companii din grupul OMV). În schimb, în perioada 2008-2014 companiile antreprenoriale româneşti au raportat an de an un sold pozitiv al profitului net, în timp ce multinaţionalele au avut pierderi nete mai mari ca profitul net, în patru din cei şapte ani. O explicaţie poate fi restructurarea drastică: în perioada crizei, au fost disponibilizaţi 720.000 de angajaţi din companiile cu capital românesc.

    Conform Fundaţiei Post-Privatizare, România ocupa în 2014 locul 17 din Uniunea Europeană după valoarea adăugată totală a firmelor mici şi mijlocii şi ultimul loc după numărul de IMM-uri active. Numărul de IMM la o mie de locuitori a fost de 21,3, faţă de 42,7 în UE. IMM-urile din România au 2,71 milioane de angajaţi, ţara noastră ocupând astfel locul opt în Uniunea Europeană ca pondere a angajaţilor din IMM în totalul angajaţilor din ţară.

    Criza globală a afectat sectorul IMM din România. Între 2008 şi 2013, numărul de companii mici şi mijlocii a scăzut cu 15,5%, numărul de angajaţi cu 6,6%, iar valoarea adăugată cu 16,6%. În acelaşi interval, evoluţia în UE a fost mult mai bună: a crescut cu 0,10% numărul de IMM şi cu 1% valoarea adăugată; doar numărul de angajaţi a scăzut cu 2,6%. Sectorul IMM din România este mai puţin competitiv, inovator şi dotat cu tehnologie de vârf în comparaţie cu cel de la nivelul Uniunii Europene, dar şi cu cel al întreprinderilor mari din ţară.
    Global Entrepreneurship Monitor 2014 oferă o perspectivă destul de optimistă asupra viitorului antreprenoriatului românesc. Conform acestuia, antreprenoriatul timpuriu s-a stabilizat în Europa Centrală şi de Est.

    În ultimii trei ani, în România a crescut procentul celor implicaţi în activităţi antreprenoriale şi interesaţi să-şi înfiinţeze propria afacere. Mai întâi sesizarea oportunităţii şi de abia pe locul doi lipsa altor variante de câştig îi motivează pe oameni să-şi înfiinţeze propria afacere. Procentul celor care intenţionează să-şi lanseze afacerea în următorii trei ani este cel mai ridicat din regiune. Conform GEM 2014, profilul tipic al antreprenorului roman care şi-a lansat de curând afacerea este bărbatul cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani, cu studii superioare şi cu venituri în treimea de sus a veniturilor populaţiei.

     

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Un neamţ câştigă în Kaufland minimum 10 € pe oră. Un român ia atât într-o zi

    Salariul minim al unui angajat Kaufland Germania a ajuns la 10 euro pe oră, sumă pe care un român o câştigă abia într-o zi, potrivit datelor ZF. Astfel, în timp ce un neamţ câştigă minimum 1.600 de euro pe lună în cadrul Kaufland, pe o poziţie similară un român câştigă de 7-8 ori mai puţin. Salariile minime sunt acordate de regulă lucrătorilor comerciali aflaţi la început de drum.

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre salariul minim din Kaufland România şi Germania, acestea sunt similare şi la nivelul întregii economii. Astfel, salariul mediu net în România, de 380 de euro, este de circa 6-7 ori mai mic decât salariul mediu net din Germania. În ceea ce priveşte preţul la alimente spre exemplu, diferenţa nu se mai menţine însă. Astfel, diferenţa este de doar 40%, situaţie ce poate explica în parte diferenţa între nivelul de trai din cele două ţări.

  • Opinie Lavinia Raşca: Mult doritele oportunităţi

    Nimeni nu poate răspunde cu precizie la toate aceste întrebări. Dar este indicat ca antreprenorul să verifice, când se gândeşte ce oportunităţi să aleagă, dacă afacerile înfiinţate prin exploatarea lor vor îndeplini două condiţii:

    • Condiţia de fezabilitate – necesitate imediată pe piaţă şi venituri, profit, notorietate, reputaţie, pe o durată mai mare de timp;

    • Condiţia de compatibilitate – faţă de situaţia proprie din acel moment şi faţă de planurile lui de viaţă – personală, de familie, socială şi profesională.

    În general, antreprenorii verifică prima condiţie, dar o neglijează adesea pe a doua, ceea ce nu e bine. Testul de compatibilitate presupune introspecţie şi răspunsuri la câteva întrebări:

    • Ce fel de om sunt – ce valori, planuri de viaţă şi constrângeri personale am, ce îmi place, ce caracteristici şi ce abilităţi am? Voi fi pasionat şi încrezător?

    • Ce ştiu – ce educaţie, expertiză şi experienţă am? Am capabilităţile manageriale, financiare, tehnice necesare?

    • Pe cine cunosc – cine are încredere în mine, pe cine mă pot baza?

    Antreprenorii care analizează oportunităţile din aceste două perspective au şanse mari de succes şi de împlinire personală, pentru că:

    • Vor stăpâni detaliile afacerii şi vor şti ce alegeri să facă;

    •  Se vor implica cu pasiune în afacerea lor, indiferent cât le va fi de greu;

    • Vor avea încredere în ei şi în afacerea lor şi, de aceea, vor avea încrederea celor cu care interacţionează (clienţi, furnizori, angajaţi, parteneri, investitori, familie, prieteni, comunitate).

    Doresc să precizez un lucru important. Antreprenorii scanează continuu mediul, fiind de multe ori mai atraşi de ce s-ar putea întâmpla decât de ceea ce există. Acest lucru nu este rău, aşa au loc dezvoltarea şi progresul. Numai că este bine să fie conştienţi că nu orice idee de afaceri este şi o oportunitate. Oportunitatea este o stare viitoare necesară şi posibil de atins, adică o idee observată şi analizată, care trece de cele două teste prezentate anterior: cel de fezabilitate şi cel de compatibilitate. Anumite întrebări îl pot ajuta pe antreprenor să se decidă dacă o anumită idee este şi o oportunitate care merită valorificată prin înfiinţarea unei afaceri sau nu (vezi tabelul).

    ECONOMIA OPORTUNITĂŢII – DESPRE VALOARE, COSTURI ŞI PROFIT.

    Clienţii plătesc pentru a-şi procura produse şi servicii doar atunci când consideră că valoarea lor este mai mare decât preţul cerut. Unii apreciază livrarea extrem de rapidă, alţii amplasarea favorabilă, sau expertiza deosebită a furnizorului, iar alţii caută experienţe memorabile. Au de câştigat antreprenorii care îi cunosc cel mai bine pe clienţi, înţeleg ce beneficii caută şi cât le consideră de valoroase. 
    Aşa cum clienţii percep în mod diferit beneficiile produselor/serviciilor, la fel şi antreprenorii au opinii diferite despre profit. Unii doresc doar atât cât să poată duce un trai îmbelşugat şi să le lase o moştenire copiilor, alţii vor profituri mari, cu creştere rapidă. În orice caz, nu trebuie neglijat un lucru. Indiferent cât de mare ar fi bucuria înfiinţării afacerii proprii, aceasta trebuie să aducă profit economic. De obicei, când înfiinţează firma, antreprenorul renunţă la un loc de muncă şi la salariu şi investeşte economiile personale. Mai poate pierde şi alte oportunităţi de câştig, pe care le-ar fi avut dacă nu ar fi lansat afacerea. De exemplu, dacă sediul social se află într-un spaţiu aflat în proprietate, dar care ar fi putut fi închiriat, chiria devine la rândul ei un cost de oportunitate al afacerii, alături de salariu şi de dobânda bancară pierdută ca urmare a investirii economiilor. Costurile de oportunitate fac ca o companie cu profit contabil să poată fi neprofitabilă din punct de vedere economic.

    Pe termen scurt, un an sau doi, pasiunea pentru activitatea respectivă poate compensa pierderea economică. Dar apoi lucrurile se schimbă. Mă gândesc la o antreprenoare care acum cinci ani a părăsit un post foarte bine plătit, pentru a transforma un hobby într-o afacere de succes. A reuşit să creeze notorietate şi reputaţie de business ireproşabile, dar profitul net anual este şi acum sub salariul anual la care a renunţat. Mai mult, şi acum finanţează dezvoltarea din economiile proprii. A început să fie neliniştită. A decis să ia măsuri radicale de redresare şi, daca nu vor funcţiona, să lichideze afacerea.

    UNDE SUNT OPORTUNITĂŢILE?

    Se spune despre antreprenori că au talentul să descopere oportunităţi acolo unde ceilalţi văd doar haos, fiind derutaţi de schimbări; sau atunci când ceilalţi consideră că acestea vor aduce câştiguri prea mici, deci nu merită să depună eforturi în acea direcţie. Prin urmare, schimbările tehnologice sau de legislaţie creează medii propice afacerilor antreprenoriale. La fel şi situaţiile în care instituţiile publice (şcoli, spitale) nu-i mai satisfac pe oameni. Sau cele când companiile mari, cu un produs care a avut mare succes, nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că s-au schimbat gusturile clienţilor.

    Îmi amintesc de o femeie inventivă, care a identificat o oportunitate pe baza căreia compania unde lucra ar fi putut deschide o nouă linie de business, profitabilă. Spre dezamăgirea ei, directorul companiei i-a spus că afacerea nu-l interesează. Femeia a părăsit compania, deşi nu-şi închipuise că o va face vreodată, şi a înfiinţat o firmă care a avut succes.

    Astfel de lucruri se întâmplă adesea, în întreaga lume. Mulţi manageri sau ingineri înfiinţează companii pentru că la locul lor de muncă nu le este permis să-şi pună ideile în aplicare. Nu este întotdeauna vorba despre aroganţa angajatorului, ci despre faptul că a organizat resursele doar pentru proiecte de anvergură. Uneori, după ce micile întreprinderi se dezvoltă, companiile mari le achiziţionează, poate tocmai cele din care au plecat antreprenorii dezamăgiţi.

    CONCLUZII.

    Oportunităţile le oferă clienţilor o valoare importantă, iar antreprenorilor satisfacţia unui raport atractiv profit/risc.; au o existenţă suficient de îndelungată; corespund capabilităţilor şi profilului antreprenorului şi al echipei sale; sunt atractive pentru investitori.
    Antreprenorii descoperă oportunităţile în mediile unde se schimbă cunoştinţele, tehnologia, reglementările, gusturile, nevoile, dar şi acolo unde companiile publice nu mai fac faţă, iar corporaţiile nu sunt interesate de dimensiunea prea mică a afacerilor.
    Selecţia oportunităţilor care vor fi valorificate prin înfiinţarea de afaceri se face pe baza unor criterii care iau în considerare piaţa, competiţia existentă şi viitoare, precum şi aspectele economice – venit, costuri, profit, resurse necesare.

    ÎNTREBĂRI UTILE ÎN ANALIZA OPORTUNITĂŢII:

    PIAŢA

    •  Produsul/serviciul va avea o valoare atractivă pentru clienţii ţintă, mai mare ca preţul pe care-l va cere antreprenorul, astfel încât să fie dispuşi să-l plătească?

    •  Ce beneficii vor avea clienţii care vor utiliza produsul/serviciul?

    • Care este utilitatea lui, comparativ cu cea a produselor substituibile?

    • Clienţii sunt conştienţi de utilitatea produsului/serviciului sau nevoia lor este latentă?

    • Cum îşi satisfac clienţii nevoia respectivă la ora actuală, dacă ea a fost conştientizată?

    • Câţi clienţi vor aprecia valoarea produsului/serviciului – care va fi dimensiunea pieţei?

    • Care sunt caracteristicile socio-demografice ale clienţilor?

    SITUAŢIA COMPETITIVĂ

    • Ce puncte forte şi ce puncte slabe au concurenţii? Sunt alerţi la nevoile clienţilor şi modificarea tehnologiei?

    • Cum vor reacţiona concurenţii la o nouă intrare pe piaţă?

    • Cât de înalte sunt barierele de intrare?

    • Cum va evolua piaţa în viitor? Este stabilă sau în creştere? Cât de mare va fi rata de creştere anuală şi care este cota  de piaţă posibil de atins?

    VENITURI,COST, PROFIT

    • Cum arată cererea pentru produsul care va fi vândut?

    • Clienţii sunt sensibili la modificările de preţ sau nu?

    • Antreprenorul va stabili preţul pieţei sau se va alinia la cel existent?

    • Ce costuri vor predomina: cele variabile sau cele fixe?

    • Cât de mult vor influenţa furnizorii şi angajaţii creşterea costurilor?

    • Antreprenorul va considera atractiv raportul profit/risc?

    • Antreprenorul şi echipa sa au competenţele, relaţiile şi profilul cerute de oportunitatea respectivă?

    • Oportunitatea va fi atractivă suficient timp? Nu se va intensifica prea mult şi prea rapid concurenţa?

    • Va fi atractivă afacerea pentru investitori?

    DOUĂ |NTREBĂRIFUNDAMENTALE

    • Raportul rezultate/riscuri este favorabil?

    • Întreprinzătorul consideră oportunitatea analizată mai atractivă sau mai puţin atractivă decât altele?
     

  • Cuplu care a hotărât să cheltuiască doar 6% din veniturile lor pentru a putea dona 100.000 de dolari oamenilor care chiar au nevoie

    Un cuplu din Statele Unite a hotărând să cheltuiască doar 6% din veniturile totale pentru a putea dona 100.000 de dolari în fiecare an organizaţiilor de caritate.

    Julia Wise şi soţul ei Jeff Kaufmann au donat din 2008 până acum un procent considerabil din venitul acestora. Julia Wise este asistent social, iar Jeff Kaufmann este inginer de software în cadrul Google. În 2013, venitul cumulat a fost aproximativ 245.000 de dolari.
    În acel an, cuplul a trăit doar cu 15.280 de dolari, excluzând taxele şi economiile, adică doar cu 6% din venitul din 2013.

    “Fiecare dolar pe care-l cheltuiesc este un dolar de care altcineva ar avea nevoie. Tot timpul am gândit aşa şi am fost norocoasă să găsesc pe cineva care gândeşte la fel.” a spus Julia Wise. “Şi eu şi Jeff ne pasă şi vrem să ajutăm lumea. Încă din timpul facultăţii am început să donăm o parte din venituri. Anul acesta vrem să donă 45%”, a adăugat ea.

    “Vrem să facem lumea mai bună şi credem că unul dintre cele mai bune moduri de a face acest lucru este prin donare către organizaţiile de caritate eficiente”, a spus Kaufmann.

    Cuplul a donat 49.000 de dolari în 2012, anul următor 98.000 de dolari, în 2014 suma s-a mărit la 128.000 de dolari, iar în 2015, până acum, cuplul a dat 55.000 de dolari.