BusinessMagazin

Tag: economie

  • Opinie Daniel Apostol, FPPG: În loc să cultive o economie care produce bogăţie şi oportunităţi pentru cetăţeni, statul se rezumă la a fi doar un mecanism de extragere a resurselor. Rezultatul? O economie îngheţată

    Într-un precedent articol scriam că “Statul ar trebui să servească economia, nu să o sufoce” şi continui subiectul pentru că guvernul nu priveşte întotdeauna rolul său ca fiind unul de facilitare a prosperităţii economice. În schimb, prea des se comportă de parcă mandatul său principal este doar să-şi susţină propriul buget şi propria structură. Când statul prioritizează capturarea veniturilor în detrimentul vitalităţii economice, creează un cerc vicios în care povara regimului fiscal şi suprataxarea frânează creşterea economică, limitând astfel baza de impozitare viitoare şi forţându-se  astfel să impună şi mai multe taxe pentru a acoperi deficitele tot de el create. Acest ciclu generează nu doar stagnare, ci şi resentimente, pe măsură ce cetăţenii şi agenţii economici productivi resimt povara taxelor crescute, randamentul scăzut al serviciilor guvernamentale şi pierderea autonomiei economice.

    Mai adaug că lăcomia fiscală poate avea consecinţe nefaste asupra marilor proiecte de investiţii (precum proiectul Neptun Deep  de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, sau investiţiile necesare în infrastructura critică) care sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări. Supraimpozitarea, deşi poate părea o soluţie rapidă pentru a acoperi deficitele bugetare, descurajează investiţiile pe termen lung. Investitorii, fie ei locali sau internaţionali, sunt atraşi de stabilitatea fiscală şi de predictibilitatea mediului de afaceri. Atunci când guvernele impun taxe şi impozite excesive, investitorii devin reticenţi să îşi plaseze capitalul în astfel de economii. Iar proiectele esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări pot fi amânate sau chiar abandonate.

    Acest mod lacom de a guverna este fundamental greşit. În loc să cultive o economie care produce bogăţie şi oportunităţi pentru cetăţeni, statul se rezumă la a fi doar un mecanism de extragere a resurselor. Când obiectivul principal al statului este capturarea veniturilor, inovaţia şi productivitatea — elementele esenţiale ale unei economii prospere — sunt sufocate sub povara impozitării excesive şi a reglementărilor. Rezultatul? O economie îngheţată, care nu poate ţine pasul cu cerinţele care îi sunt impuse, o economie deasupra căreia statul îşi asumă doar rolul de autoconservare, renunţând la rolul de serviciu în slujba economiei reale.

    Dar statul nu ar trebui să existe doar pentru a se finanţa pe sine; sensul statului (într-o societate democratică, normală) e să existe pentru a susţine un mediu în care indivizii, afacerile şi comunităţile pot prospera. O societate cu adevărat prosperă este una în care statul serveşte economia, şi nu invers. Asta înseamnă să genereze politici care prioritizează creşterea şi productivitatea în locul colectării de taxe. Prin crearea condiţiilor care permit afacerilor să se extindă, să inoveze şi să creeze locuri de muncă, statul generează în mod natural o bază de impozitare robustă şi în creştere. Cu alte cuvinte, o economie puternică este un val în creştere care ridică toate bărcile ce plutesc pe el — inclusiv finanţele statului.

    Când statul trece de la maximizarea veniturilor la stimularea creşterii şi aplică politici economice ce reduc impozitele, simplifică reglementările şi prioritizează investiţiile în infrastructură, educaţie şi avans tehnologic, abia atunci lasă cetăţenii să prospere şi în plus îşi asigură şi sustenabilitatea pe termen lung, deoarece o economie puternică va genera suficient venit fiscal pentru a susţine serviciile publice esenţiale.

    Când scapă din cercul vicios al lăcomiei fiscale şi concepe politici care încurajează investiţiile, antreprenoriatul şi crearea de locuri de muncă, statul ajunge să guverneze o ţară în care economia devine motorul şi nu pasagerul politicii publice.

    Autor: Daniel Apostol, preşedintele Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze
     

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Razbunarea mediului privat

    Mediul privat, bunul comun pe care se bazeaza economia tarii, a taxat dur principalul candidat de dreapta si partidul care se erija in aparatorul antreprenoriatului si al economiei de piata libere. Dupa ce Nicusor Dan s-a plimbat cu cei trei asa-zisi reprezentanti ”ai dreptei” pe la toate evenimentele electorale posibile, ma intrebam cati angajati din mediului privat mai cred in promisiunile lor. Primarul Capitalei a aliniat in spatele sau cei trei ”jokeri”, intre timp ramasi doi, precum se aliniaza planetele. Cel mai trist moment electoral mi s-a parut atunci cand problemele economice ale romanilor erau abordate de persoane care nu au avut niciodata tangenta cu mediul privat. Jalnic!

    Din tot acest ”tablou” electoral era greu de inteles cine pe cine mai reprezinta. Nicusor Dan, pare ca uraste investitiile private in Capitala, fiind ostil pe fata dezvoltarii orasului dpdv urbanistic. El si-a aparat interesele conform viziunii personale, in favoarea PMB, in detrimentul sectoarelor. Chiar daca rezultatul votului la referendum este strict consultativ si edilul a ramas in continuare dependent de votul Parlamentului, exista sanse ca actualul edil sa-si impuna strategia despre viitorul Bucurestiului, asa cum o vede el. Ramane de vazut cat succes va avea in aceasta privinta.

    Indiferent cine va iesi Presedinte si care va fi componenta viitorului Parlament, povara umplerii bugetului statului (inclusiv al PMB) ramane tot pe mediul privat, cel care alimenteaza sacul fara fund al tarii. In continuare, mii de primarii nefunctionale din localitatile mici, fara sens, toaca banii nostri, inutil. In schimb, in ultimii 4 ani, in urma banilor colectati de primariile de sector a ramas ceva vizibil. Spre comparatie, din cei 2 miliarde de euro din bugatul Capitalei nu se vede mare lucru. Ramane de vazut cum si daca vor fi redistribuiti altfel banii care se aduna in contul Primariei Generale si cat de mult vor conta pentru comunitate.

    In primul tur al alegerilor pentru functie de presedinte, orice declaratie privind viziunea economica a Romaniei a fost facuta cel mult la nivel  declarativ, fara a fi mentionata nicio viziune, niciun plan, nicio echipa pregatita care sa fie capabila sa ofere o perspectiva concreta. Toti cei auto-intitulati ”de dreapta” l-au mentionat uneori pe Ilie Bolojan (pentru care am tot respectul). Din pacate, ”cu o floare nu se face primavara”. Cel care va fi desemnat prim-ministru va avea o misiune aproape imposibila in 2025. Antreprenorii si angajatii din mediul privat sunt constienti de acest fapt si masurile se vad deja in economie.

    De-a lungul timpului, cele mai liberale masuri au fost luate de guvernele de stanga, mai precis cand PSD a fost la putere. Nu imi explic de ce, dar cred ca au fost mai intelepti economic (daca ma pot exprima asa!) decat asa-zisii liberali. Social democratii, de bine de rau, ne-au lasat sa ne descurcam singuri, pentru ca am indraznit sa nu fim sau sa ramanem ”cuplati” pe viata la bugetul statului. Astfel, am ales sa oferim statului o parte din munca si inteligenta noastra, platind taxe si impozite pentru noi si angajatii nostri, etc. Asa cum sunt, pesedistii au inteles sa lase antreprenorii in pace, sa faca bani mai multi, in ideea ca asa se pot colecta mai multi bani la buget. O logica simpla, dar eficienta. Acum, PSD e la pamant si nu se stie daca va participa la formarea noului guvern.

    Lipsa unui reprezentant autentic al mediului privat in fieful principalului partid care ar fi trebuit sa reprezinte mediul privat -PNL- demonstreza cum a fost tratat principalul motor economic al tarii si de ce acesta alegere s-a resimtit din plin la vot. Romanii care nu se alimenteaza din sursele statului sunt bunul de pret al tarii. Au fost tot timpul folositi si chinuiti. De obicei, politicienii se declara multumiti daca umplu la timp ”sacul fara fund”, numit bugatul statului. Au primit promisiuni ciclic sau sistematic. Parca nici nu mai avem nevoie sa fim reprezentati de cineva, fie politician, fie partid, fie primar, fie presedinte de orice. Cei care considera USR un partid de dreapta se inseala amarnic. Spun asta in calitate de fost membru, cunoscand aproape toti liderii acestui partid.

    In aceste conditii, cel putin momentan, personal cred ca suntem pe acelasi drum, al solutiilor individuale. Nu ne putem baza pe nimeni si nimic, in afara de noi si de cei ca noi, care se respecta si respecta munca.  Pana la apropiatele alegeri parlamentare aveti timp sa va mai ganditi cine merita votul vostru. Votul nostru va fi oferit celor care speram sa ne reprezinta interesele. Deocamdata, mediul privat s-a reorientat si s-a razbunat pe ”reprezentatii” politici. Sa fiti inspirati pentru viitorul nostru, ca de viitorul candidatilor care s-au facut de ras au grija propriile partide.

     

    Dragos Dragoteanu, Manager Euroest Invest / Fast Parking
    CIPS – Certified International Property Specialist

     


     

     

  • Euro a scăzut la cel mai jos nivel din 2022 din cauză că pieţele se aşteaptă la o nouă scădere de dobândă. Din păcate şi din economia reală vin veşti proaste: sectorul privat din zona euro a scăzut dintr-o dată şi se duce înspre contracţie

    Euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, pe fondul speculaţiilor că Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pentru a sprijini economia zonei euro, scrie Bloomberg.

    Moneda unică europeană a pierdut peste 1%, ajungând la 1,0335 dolari, cel mai jos nivel înregistrat din noiembrie 2022. Aceasta a urmat publicării unor date care arată o contracţie economică mai severă decât se aştepta în cele mai mari două economii ale Uniunii Europene. Probabilitatea ca BCE să reducă ratele dobânzilor cu jumătate de punct procentual luna viitoare a crescut la peste 50%, faţă de aproximativ 15% cu doar o zi înainte.

    În ultimele trei luni, euro s-a numărat printre cele mai slabe valute din cadrul Grupului celor 10, pe măsură ce perspectivele economice din Europa s-au deteriorat. Pe lângă slăbiciunea economică, comercianţii iau în calcul riscul unor posibile tarife vamale dure impuse de Donald Trump, ceea ce amplifică speculaţiile că euro ar putea scădea până la paritate cu dolarul.

    „Euro se confruntă cu o presiune imensă”, a declarat Kristoffer Kjaer Lomholt, şeful cercetării pe pieţele valutare la Danske Bank. „Rapoartele PMI provoacă îngrijorări majore legate de perspectivele ciclice ale economiei zonei euro şi, implicit, de deciziile BCE privind relaxarea monetară”, a adăugat acesta.

    Datele recente evidenţiază dificultăţile cu care se confruntă oficialii BCE, care trebuie să decidă luna viitoare dacă e necesar să accelereze măsurile de relaxare monetară, în contextul unei economii tot mai fragile. În contrast, economia SUA pare mai robustă, fiind sprijinită de promisiunile lui Trump de reducere a impozitelor, care au determinat pieţele să prognozeze o creştere economică mai puternică în anii următori.

    „Aceste rezultate PMI confirmă diferenţele majore dintre perspectivele de creştere ale SUA şi ale Europei, diferenţe care au fost evidente atât înainte, cât şi după alegeri”, a explicat Jordan Rochester, şeful strategiei macroeconomice la Mizuho International.

    Obligaţiunile germane pe doi ani au înregistrat creşteri semnificative, randamentul acestora scăzând cu 13 puncte de bază, ajungând la 1,98%, cel mai scăzut nivel din 2022. În acelaşi timp, traderii estimează că reducerile ratelor dobânzilor ar putea totaliza aproximativ 150 de puncte de bază până anul viitor.

    Piaţa opţiunilor sugerează că euro îşi va continua pierderile până la sfârşitul anului. În prezent, protejarea împotriva scăderii monedei comune implică cea mai mare primă din ultimele cinci luni.

    Un alt factor care afectează euro este scăderea indicatorilor de activitate economică din zona euro. Indicele compozit PMI al S&P Global a coborât la 48,1 în noiembrie, de la 50 în luna precedentă, indicând o revenire în zona de contracţie economică. Această scădere neaşteptată, mai ales în sectorul serviciilor, marchează prima contracţie din ianuarie şi subliniază gravitatea situaţiei economice a regiunii.

  • Citatul săptămânii. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern

    „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face.“
    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • Germania, într-o avalanşă de probleme: După haosul politic şi criza economică, acum încrederea investitorilor în economie se prăbuşeşte după alegerea lui Trump

    În luna noiembrie, încrederea investitorilor în economia Germaniei a scăzut neaşteptat, pe fondul unor veşti proaste din industrie, căderea guvernului tripartit şi alegerea lui Donald Trump, conform Bloomberg.

    Indicele aşteptărilor economice, calculat de institutul ZEW, a scăzut la 7,4 puncte de la 13,1 în luna precedentă, contrar previziunilor economiştilor, care estimaseră o creştere la 13,2. De asemenea, măsurătoarea condiţiilor economice actuale a înregistrat o scădere neaşteptată în sondajul desfăşurat între 4 şi 11 noiembrie.

    „Aşteptările economice pentru Germania sunt influenţate de alegerea lui Trump şi de destrămarea coaliţiei de guvernare”, a declarat marţi Achim Wambach, preşedintele ZEW. „Totuşi, în ultimele zile ale perioadei de sondaj, au apărut şi opinii mai optimiste privind perspectivele economice, datorită posibilităţii alegerilor anticipate”.

    Perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat recent. Sectorul de producţie se confruntă cu o stagnare prelungită, în timp ce producătorii auto, în special, anticipează noi provocări, inclusiv tarife vamale potenţiale anunţate de preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

    În acest context, Volkswagen AG a semnalat posibilitatea închiderii unor fabrici din Germania, o măsură fără precedent care afectează deja lanţul de aprovizionare. Producătorii de piese auto, precum Schaeffler AG şi ZF Friedrichshafen AG, plănuiesc mii de reduceri de personal.

    Economia germană a reuşit să evite recesiunea, înregistrând o creştere de 0,2% în al treilea trimestru. Totuşi, datele pentru trimestrul anterior au fost revizuite semnificativ în jos, iar o contracţie anuală rămâne probabilă.

    Instabilitatea politică s-a accentuat săptămâna trecută după demiterea neaşteptată a ministrului de finanţe, Christian Lindner, de către cancelarul Olaf Scholz. Social-democraţii şi parlamentarii opoziţiei au convenit organizarea de alegeri federale anticipate pe 23 februarie, potrivit unor oficiali guvernamentali.

    Conform Institutului Ifo, firmele germane se confruntă cu dificultăţi în obţinerea de comenzi. În octombrie, 41,5% dintre companii au raportat această problemă, faţă de 39,4% în iulie, cel mai ridicat nivel de la criza financiară globală din 2009.

    „Deficitul de comenzi continuă să împiedice dezvoltarea economică a Germaniei”, a explicat Klaus Wohlrabe, şef de sondaje la Ifo. „Aproape niciun sector nu a fost scutit”. În industria prelucrătoare, aproape jumătate dintre companii au raportat o cerere insuficientă.

    Banca Centrală Europeană pregăteşte o nouă reducere a costurilor de împrumut la reuniunea de luna viitoare, pentru a susţine economia. Aceasta ar fi a patra reducere din acest an, menită să ofere sprijin suplimentar economiei germane.

  • Avertisment sumbru dat de Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene: „Schimbările climatice şi degradarea naturii reprezintă ameninţări la adresa economiei mondiale”

    Am auzit de atâtea ori: fie acţionăm pentru a combate schimbările climatice şi a proteja natura, fie ne confruntăm cu preţul ridicat al inacţiunii noastre. Iar acest preţ creşte în fiecare zi, spune Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene într-un articol de opinie pentru Financial Times.

    Să luăm în considerare doar câteva exemple recente: inundaţiile din Spania, seceta din bazinul Amazonului sau furtunile din America de Nord. Aceste fenomene sunt devastatoare în sine, dar şi pentru faptul că subminează fundamentele economiilor noastre.

    Combaterea crizei climatice şi a distrugerii naturii necesită investiţii urgente în trei direcţii: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea şi ajutorul în caz de dezastre. Cu alte cuvinte, trebuie să reducem cât mai mult posibil impactul schimbărilor climatice, să ne pregătim pentru ceea ce nu putem evita şi să-i ajutăm pe cei grav afectaţi.

    Toate aceste măsuri sunt vitale — şi toate sunt costisitoare. Dar, până acum, am mobilizat doar o fracţiune din finanţarea necesară.

    Pentru a ne menţine pe drumul către atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, investiţiile globale în combaterea schimbărilor climatice, necesare pentru tranziţia economiilor noastre, trebuie să ajungă la 11.700 de mii miliarde de dolari anual până în 2035, potrivit estimărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Aceasta reprezintă aproximativ 10% din producţia economică globală.

    Tranziţia energetică, de exemplu, necesită triplarea investiţiilor în energie curată până în 2030. Este urgent să folosim toate sursele posibile de capital şi să creăm condiţiile de reglementare necesare pentru a proteja natura şi a ne finanţa viitorul.

    Schimbările climatice şi degradarea naturii vor transforma societăţile noastre, indiferent de acţiunile pe care le întreprindem. Asta înseamnă că trebuie să ne adaptăm şi să devenim mai rezilienţi — şi să facem acest lucru într-un mod echitabil şi just.

    Chiar şi în cele mai optimiste scenarii, guvernele vor trebui să-i sprijine pe cei mai vulnerabili.

    Întârzierea în atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice creşte riscul de dezastre naturale şi, implicit, nevoia de ajutor în caz de dezastre. Este în special responsabilitatea ţărilor puternice să le ajute pe cele mai vulnerabile, din motive umanitare şi economice. Însă şi aici, eforturile noastre sunt departe de a fi suficiente, iar finanţarea este mult sub nivelul necesar.

    Acest lucru se datorează parţial diferenţei tot mai mari între pierderile asigurate şi cele neasigurate. Conform Swiss Re, doar 38% din cele 280 de miliarde de dolari în pierderi economice globale în 2023 au fost asigurate, majoritatea concentrându-se în lumea industrializată.

    Schimbările climatice şi degradarea naturii reprezintă ameninţări la adresa economiei mondiale. De aceea, Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale le iau în considerare atunci când încearcă să menţină stabilitatea preţurilor, soliditatea băncilor şi siguranţa sistemului financiar.

    Sarcina noastră este de a colecta şi analiza date despre cum influenţează schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii băncile şi economia. Aceasta poate contribui la o orientare mai eficientă a finanţării deja angajate şi viitoare, astfel încât economia să fie aliniată cu obiectivele Acordului de la Paris.

    Însă guvernele sunt cele aflate în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice. Ele au mijloacele şi instrumentele pentru a acţiona, dar nu pot face asta singure.

    Companiile, pieţele de capital şi investitorii în inovaţii sunt, de asemenea, esenţiali în finanţarea inovării verzi. În cadrul UE, politicile structurale, stimulentele fiscale (precum preţul carbonului şi eliminarea subvenţiilor pentru combustibili fosili), planurile de tranziţie şi progresul în uniunea pieţelor de capital sunt toate critice pentru eliminarea barierelor de investiţii şi accelerarea tranziţiei verzi.

    Combaterea schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii într-un mod echitabil şi just nu sunt sarcini pe care le putem lăsa generaţiilor viitoare — este datoria noastră să acţionăm acum.

    Pentru a ne asigura supravieţuirea economică trebuie să investim într-un viitor verde.

  • Citatul săptămânii. Florin Ilie, ING Bank România: Dobânzile cred că vor vedea, pe total, în următorul an o reducere de 100 puncte de bază, adică 1%

    „Dobânzile cred că vor vedea, pe total, în următorul an o reducere de 100 puncte de bază, adică 1%. Un trend în con-tinuare de descreştere a dobânzilor, dar nu atât de abrupt şi probabil relativ prudent în raport cu evoluţia inflaţiei şi a riscurilor macroeconomice. La ora aceasta vedem clar un tren descrescător al dobânzilor, în linie cu descreşterea inflaţiei şi în acelaşi timp în linie cu nevoia de a reduce povara de plăţi de dobânzi pentru economie şi pentru fi-nanţarea deficitului bugetar pentru că şi de acest lucru depinde nivelul dobânzilor“ a spus, pentru ZF, Florin Ilie, deputy CEO, ING Bank România.

  • Arabia Saudită îşi redefineşte strategia globală: Fondul Suveran îşi reduce dramatic investiţiile externe pentru a stimula proiectele strategice din ţară

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite îşi propune să reducă cu aproximativ o treime ponderea investiţiilor internaţionale, renunţând astfel la cheltuielile masive din afara ţării din ultimul deceniu şi orientându-se mai intens asupra economiei interne, raportează Financial Times.

    Fondul Public de Investiţii (PIF), care deţine active de aproximativ 930 de miliarde de dolari, a anunţat că intenţionează să scadă proporţia fondurilor investite în străinătate de la 30% la 18-20%.

    În cadrul conferinţei Future Investment Initiative, desfăşurată marţi la Riad, guvernatorul PIF, Yasir al-Rumayyan, a menţionat că, iniţial, cea mai mare parte a investiţiilor fondului se concentra pe proiecte din Arabia Saudită.

    „Ulterior, proporţia investiţiilor internaţionale a crescut de la 2% la 30%”, a adăugat el. „Acum, ne propunem să o reducem la un interval de 18-20%.”

    Pe măsură ce PIF se confruntă cu presiunea de a genera profituri şi de a-şi onora o gamă extinsă de angajamente interne, fondul a impus noi condiţii administratorilor de fonduri, solicitându-le să prioritizeze investiţiile în Arabia Saudită pentru a obţine noi mandate.

    Deja, PIF şi-a vândut participaţia la BlackRock şi a renunţat la acţiunile deţinute în compania de croaziere Carnival şi în grupul de divertisment Live Nation.

    Potrivit documentelor depuse la US Securities and Exchange Commission, valoarea de piaţă a acţiunilor americane deţinute de PIF a scăzut de la aproximativ 35 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2023 la 20,5 miliarde de dolari la 31 martie, stabilizându-se în al doilea trimestru la 20,6 miliarde de dolari.

    PIF joacă un rol central în planul amplu al prinţului moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, de a diversifica economia regatului şi de a reduce dependenţa acesteia de veniturile din petrol.

    Anterior, PIF s-a remarcat prin investiţii semnificative, inclusiv 45 de miliarde de dolari în Fondul Vision al SoftBank în 2016 şi 20 de miliarde de dolari într-un fond de infrastructură al Blackstone în anul următor.

    Fondul a făcut şi achiziţii notabile, precum clubul de fotbal Newcastle United, şi a susţinut iniţiative precum turneul profesionist LIV Golf.

  • Unde o să doară cel mai tare dacă loveşte criza. Microînterprinderile, „coloana vertebrală” a economiei sunt cele mai vulnerabile VIDEO

    Microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de aproape 900.000 de firme, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a  2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului. Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii au realizat un profit net de 163 miliarde lei, adică 61% din total, faţă de doar 103 miliarde lei profitul net al marilor companii de pe plan local. IMM-urile sunt şi cei mai mari angajatori de pe piaţa locală, astfel că plătesc salariile a peste 64% din angajaţii din economie. Liviu Deceanu, profesor la la Universitatea Babeş Bolayi, atrage atenţia că aceste firme ar putea avea de suferit în 2025, pentru că derapajul bugetar trebuie corectat, iar asta se va traduce în majorări de taxe care vor afecta inclusiv pentru IMM-urile.

     „ Aceste potenţiale schimbări de fiscalitate nu vor face bine, vor strânge şi mai mult cureaua şi vor strangula şi mai mult mediul de afaceri. IMM-urile reprezintă în mai toate ţările coloana vertebrală a economiei, dacă nu le sprijinim cred că toată lumea va avea de suferit” a declarat Liviu Deceanu, profesor la Universitatea Babeş Bolayi din Cluj-Napoca, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    O altă ameninţare la „coloana vertebrală” a economiei este contextul geopolitic internaţional, războiul, care aduce cu sine perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi un viitor incert ce lovesc direct în micile afaceri, activitatea economică, în planurile de viitor şi în toate aspectele privind businessul.

    „Dacă IMM-urilor şi antreprenorilor mici aceste noi măsuri le va face rău eu cred că vom avea o problemă. Trebuie să recunoaştem ce se întâmplă la nivel internaţional şi la nivel european. O altă problemă este războiul de la graniţă cu care ne-am obişnuit, deşi nu e normal. Trebuie să înceteze într-o formă convenabilă, astfel încât să avem parte de o linişte absolut necesară pentru derularea unei activităţi economimce în mod normal”, a mai spus Deceanu la ZF Live.

  • Premiul Nobel pentru Economie 2024 a fost acordat luni unui trio de economişti

    Premiul Nobel pentru Economie 2024 a fost acordat luni unui trio de economişti pentru cercetările lor privind impactul instituţiilor asupra prosperităţii naţiunilor. Daron Acemoglu, Simon Johnson şi James Robinson vor împărţi premiul în valoare de 1 milion de dolari.

    Comitetul Nobel a apreciat contribuţia lor la înţelegerea modului în care instituţiile modelează dezvoltarea economică, notează CNN.

    „Laureaţii au arătat că o explicaţie pentru diferenţele în prosperitatea ţărilor o reprezintă instituţiile societale care au fost introduse în timpul colonizării,” a declarat comitetul.

    Acemoglu, profesor turco-american la MIT, şi Robinson, profesor britanic la Universitatea din Chicago, au argumentat în cartea lor „Why Nations Fail” (2012) că bogăţia naţiunilor depinde de instituţiile lor politice şi economice. Ei au comparat nivelul de trai din două oraşe numite Nogales – unul în Arizona şi altul în Mexic – pentru a ilustra acest concept.

    „Ţările care au dezvoltat instituţii incluzive au devenit în timp prospere, în timp ce cele care au dezvoltat instituţii extractive au cunoscut o creştere economică scăzută persistentă”, a explicat comitetul, rezumând concluziile cercetării laureaţilor.

    Anul trecut, premiul a fost câştigat de Claudia Goldin pentru cercetările sale care au scos la iveală motivele diferenţelor de gen în ceea ce priveşte participarea la forţa de muncă şi veniturile.