Tag: Donald Trump

  • Trump va face din dolar un tiran care ar putea aduce un război valutar devastator pentru lumea emergentă

    Când dolarul se apreciază, cotaţiile petrolului şi ale materiilor prime tind să scadă. Acest lucru ar fi bun pentru economia mondială în vremuri cu inflaţie. Dar când se apreciază, moneda americană tinde, de ase­menea, să devină sursă de instabilitate finan­ciară mai ales pentru economiile emergente, care-şi văd puterea de cumpărare erodată.

    Preşedintele ales al SUA Donald Trump vrea un curs de schimb mai slab pentru moneda ţării sale, însă politicile pe care insistă, cu su­pra­tarifarea importurilor şi reducerea taxelor in­terne, au efectul opus, împingând în sus dolarul. Dezechilibrele din lumea emergentă au fost mici în primul mandat al lui Trump. De data a­cesta, cu politici protecţioniste a­meri­cane mai agresive, pertur­bă­rile se anunţă a fi mult mai mari.

    Pentru acţiunile com­pa­niilor şi monedele eco­nomiilor emergente, joi a fost a patra zi la rând de scădere în condiţiile în care pieţele evaluează po­liticile comerciale şi economice promise de Trump şi aşteaptă să vadă cine va ocupa poziţiile cheie din noua administraţie a SUA. Printre preferaţii pre­şedintelui figurează personaje ostile Chinei, ceea ce înseamnă că legăturile dintre cele două puteri economice, cele mai mari din lume, s-ar putea înrăutăţi şi mai mult.

    Dacă Trump şi echipa sa vor înteţi tirul tarifar cu care SUA au luat la ţintă China, este posibil ca inflaţia să accelereze. De asemenea, investitorii sunt dezamăgiţi de eforturile fi­nan­ciare ale Beijingului de a stimula creşterea eco­nomiei chineze, notează Bloomberg. Acest lucru este dăunător activelor de pe pieţele emer­gente, în special celor din Asia.

    Un indice Bloomberg al dolarului a sărit la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani din cauza speculaţiilor că ameninţările lui Trump cu supratarifarea importurilor – şi reducerea taxelor – vor crea inflaţie. Yenul Japoniei s-a retras spre o cotă care nu demult i-a forţat pe oficialii ţării să intervină pe piaţa valutară, iar ieşirile de capital au accentuat pre­siunile de depreciere. Pariurile contra yuanului Chinei cresc în timp ce banca centrală chineză acţionează mai agresiv decât se aşteptau observatorii pentru a-l proteja.

    Cele mai vulnerabile sunt monedele econo­miilor dependente puternic de comerţ. Toate acestea sugerează că urmează câteva luni difi­cile pentru băncile centrale care vor căuta să-şi protejeze monedele naţionale de pariurile pe căderea lor. Wall Street Journal scrie că politi­cile lui Trump fac ca exportatori mari cum sunt China şi Mexic să pară riscanţi în ochii investi­torilor. În schimb, India şi Brazilia, alte econo­mii emergente mari, s-ar putea dovedi câştigă­toare. Robin Brooks, colaborator la Brookings Institution şi fost economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale, scrie într-o opinie publicată de Financial Times că alegerile din SUA, unde republicanii au câştigat preşedinţia, Camera Reprezentanţilor şi Senatul, ar putea fi începutul unei ascensiuni în forţă a dolarului de ale cărei dimensiuni pieţele încă nu sunt conştiente pe deplin.

    Deocamdată, pieţele reiau traseul pe care l-au făcut după ce Trump a câştigat primul man­dat, în 2016. Dar, dacă preşedintele ales îşi res­pectă ameninţările cu tarife, urmează schimbări mai ample. În 2018, după ce SUA au suprataxat jumătate din tot ceea ce importau din China cu o rată de 25%, yuanul s-a depreciat cu 10% faţă de dolar. Acţiunea şi efectul au fost echilibrate. Drept urmare, preţurile importurilor în dolari în SUA s-au schimbat doar puţin, iar tarifele nu au afectat prea mult echilibrul inflaţiei scăzute de dinainte de pandemia de COVID-19. Lecţia din acel episod este că moneda ţării supuse tarifelor se depreciază pentru a compensa impactul asupra competitivităţii.

    Dacă SUA impun tarife suplimentare şi posibil mult mai mari, cazul deprecierii yuanu­lui este unul urgent. Acest lucru se datorează faptului că China se chinuie de mult timp să stopeze fuga capitalului atunci când aşteptările ca moneda să se deprecize sunt mari în rândul populaţiei. Aşa s-a întâmplat în 2015 şi 2016, când ieşirile mari de capital au costat China un miliard de dolari în rezerve valutare oficiale.

    Poate că restricţiile asupra fluxurilor de ca­pital au fost înăsprite de atunci, dar principala lecţie din acel episod este să se permită o depre­ciere mare, la vedere, a yuanului, astfel încât gospodăriile să nu poată acţiona în anticiparea deprecierii. Cu cât tarifele SUA sunt mai mari, cu atât acest raţionament devine mai impor­tant. În cazul unui tarif general de 60% pe toate importurile din China, o cotă menţionată de Trump, acesta s-ar adăuga tarifelor deja în vigoare din 2018, împingând yuanul cu 50% în jos faţă de dolar pentru a fi menţinute stabile preţurile importurilor din SUA.

    Chiar dacă China impune tarife ca răspuns, care vor atenua impactul, amploarea depre­cierii necesare a monedei chinezeşti va fi probabil fără precedent. Pentru alte pieţe emergente, o depreciere atât de mare va fi ca un şoc seismic. Monedele din Asia vor cădea în tandem cu yuanul. Acesta, la rândul său, va trage în jos monedele pieţelor emergente de peste tot. De asemenea, preţurile mărfurilor vor scădea din două motive.

    În primul rând, pieţele vor vedea un război tarifar şi toată instabilitatea care vine cu acesta ca pe un factor negativ pentru creşterea globală. În al doilea rând, comerţul global este dominat de dolar, ceea ce înseamnă că pieţele emergente pierd din puterea de cumpărare atunci când dolarul creşte. Condiţiile financiare se vor înăspri, de fapt, ceea ce va afecta şi mărfurile, un alt factor care va contribui la presiunea de depreciere asupra monedelor exportatorilor de mărfuri.

    Într-un astfel de mediu, sistemele în care monedele emergente sunt ancorate de dolar vor fi în pericol. Dacă legătura este ruptă, vor urma devalorizări explozive. Printre economiile emergente care au o astfel de vulneabilitate ridicată pot fi enumerate Turcia, Argentina şi Egipt. Pentru zona euro, aprecierea dolarului poate însemna că euro va ajunge din nou la paritate cu moneda americană, faţă de care în mod tradiţional este mai puternică. Euro în depreciere înseamnă importuri mai scumpe, dar şi exporturi mai competitive ca preţ. Pierd statele cu deficite comerciale mari.

     

     

  • Germania, într-o avalanşă de probleme: După haosul politic şi criza economică, acum încrederea investitorilor în economie se prăbuşeşte după alegerea lui Trump

    În luna noiembrie, încrederea investitorilor în economia Germaniei a scăzut neaşteptat, pe fondul unor veşti proaste din industrie, căderea guvernului tripartit şi alegerea lui Donald Trump, conform Bloomberg.

    Indicele aşteptărilor economice, calculat de institutul ZEW, a scăzut la 7,4 puncte de la 13,1 în luna precedentă, contrar previziunilor economiştilor, care estimaseră o creştere la 13,2. De asemenea, măsurătoarea condiţiilor economice actuale a înregistrat o scădere neaşteptată în sondajul desfăşurat între 4 şi 11 noiembrie.

    „Aşteptările economice pentru Germania sunt influenţate de alegerea lui Trump şi de destrămarea coaliţiei de guvernare”, a declarat marţi Achim Wambach, preşedintele ZEW. „Totuşi, în ultimele zile ale perioadei de sondaj, au apărut şi opinii mai optimiste privind perspectivele economice, datorită posibilităţii alegerilor anticipate”.

    Perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat recent. Sectorul de producţie se confruntă cu o stagnare prelungită, în timp ce producătorii auto, în special, anticipează noi provocări, inclusiv tarife vamale potenţiale anunţate de preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

    În acest context, Volkswagen AG a semnalat posibilitatea închiderii unor fabrici din Germania, o măsură fără precedent care afectează deja lanţul de aprovizionare. Producătorii de piese auto, precum Schaeffler AG şi ZF Friedrichshafen AG, plănuiesc mii de reduceri de personal.

    Economia germană a reuşit să evite recesiunea, înregistrând o creştere de 0,2% în al treilea trimestru. Totuşi, datele pentru trimestrul anterior au fost revizuite semnificativ în jos, iar o contracţie anuală rămâne probabilă.

    Instabilitatea politică s-a accentuat săptămâna trecută după demiterea neaşteptată a ministrului de finanţe, Christian Lindner, de către cancelarul Olaf Scholz. Social-democraţii şi parlamentarii opoziţiei au convenit organizarea de alegeri federale anticipate pe 23 februarie, potrivit unor oficiali guvernamentali.

    Conform Institutului Ifo, firmele germane se confruntă cu dificultăţi în obţinerea de comenzi. În octombrie, 41,5% dintre companii au raportat această problemă, faţă de 39,4% în iulie, cel mai ridicat nivel de la criza financiară globală din 2009.

    „Deficitul de comenzi continuă să împiedice dezvoltarea economică a Germaniei”, a explicat Klaus Wohlrabe, şef de sondaje la Ifo. „Aproape niciun sector nu a fost scutit”. În industria prelucrătoare, aproape jumătate dintre companii au raportat o cerere insuficientă.

    Banca Centrală Europeană pregăteşte o nouă reducere a costurilor de împrumut la reuniunea de luna viitoare, pentru a susţine economia. Aceasta ar fi a patra reducere din acest an, menită să ofere sprijin suplimentar economiei germane.

  • Donald Trump confirmă că Elon Musk va conduce un departament important al SUA

    Conform declaraţiilor lui Trump, noul departament va avea ca scop reducerea birocraţiei şi restructurarea agenţiilor federale, dispunând de o abordare în spirit antreprenorial fără precedent pentru guvern.

    Acesta va colabora cu Biroul de Management şi Buget pentru a pune în aplicare reforme structurale de amploare, fără a fi considerat o agenţie guvernamentală. Musk şi Ramaswamy vor putea, astfel, să continue activitatea în sectorul privat, fără nevoia aprobării Senatului.

    Trump a stabilit ca termen limită 4 iulie 2026 pentru finalizarea reformelor vrând să marcheze astfel aniversarea de 250 de ani a Declaraţiei de Independenţă a SUA.

    Musk a spus că noul departament va avea un impact major asupra sistemului guvernamental, vizând cheltuielile nejustificate. Ramaswamy, cunoscut, de altfel, pentru poziţia sale împotriva birocraţiei federale, a susţinut ideea unor reduceri semnificative de personal.

    Totuşi, uniunea muncitorilor federali a reacţionat negativ, avertizând că aplicarea acestor măsuri ar duce la reduceri masive în mai multe departamente guvernamentale.

  • Cine este adevăratul câştigător al alegerilor din SUA, omul care a acaparat şi mai multă putere, iar averea sa a atins cote inimaginiabile după alegerea lui Donald Trump

    Elon Musk, şeful Tesla, a pariat pe Donald Trump şi a câştigat. Averea antreprenorului a cunoscut o creştere fulminantă după ce Donald Trump a fost declarat câştigătorul incontestabil al cursei pentru SUA. După victorie, acţiunile Tesla s-au apreciat pe bursă cu 28%, ceea ce i-a adus şefului Tesla încă 50 mld. dolari  în plus la averea sa, care acum totalizează 300 mld. dolari. Pe fondul rezultatelor, Musk este totodată şeful unei companii, care a ajuns să valoreze 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Trump a sugerat în mod deschis că ar putea adopta măsuri şi politici economice pentru mediul de business, măsuri de care fără excepţia va beneficia şi compania lui Elon Musk. El a declarat că îşi va reconsidera planurile de a încetini trecerea la vehiculele electrice datorită susţinerii co-fondatorului Tesla. Trump şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru SpaceX, compania lui Elon Musk, responsabilă de 82 mld. din averea sa totală, cu care antreprenorul vrea să ajungă pe Marte.

    Pe lângă acest sprijin, Donald Trump chiar a lansat idea că Elon Musk ar urma să ocupe un nou rol creat special pentru el în viitoarea administraţie care se va instala din ianuarie la Casa Albă.

    Şeful Tesla şi-a făcut loc târziu printre susţinătorii lui Trump, făcând campanie alături de acesta în săptămânile premergătoare alegerilor şi finanţând tot felul de cascadorii menite să atragă susţinerea oamenilor. În timp, el a devenit parte din cercul intim a lui Donald Trump, petrecând noaptea alegerilor la Mar-a-Lago, celebra reşedintă a preşedintelui ales.

    Musk, în vârstă de 53 de ani, este printre singurii miliardari care au spart vreodată borna de 300 mld. dolari. Chiar şi înainte de alegeril, muntele de bani a lui Musk creştea constant, numai în octombrie în buzunarele şefului Tesla intrând 34 mld. dolari într-o singură zi.

    Chiar şi înainte de alegeri, averea netă a lui Musk a fost în creştere, câştigurile puternice ale Tesla de la mijlocul lunii octombrie adăugând 34 de miliarde de dolari la averea sa într-o singură zi.

    Cea mai mare parte a averii acestuia vine din participaţia sa la Tesla, cel mai mare producător de automobile electrice din lume.

     

     

  • Cine este adevăratul câştigător al alegerilor din SUA, omul care a acaparat şi mai multă putere, iar averea sa a atins cote inimaginiabile după alegerea lui Donald Trump

    Elon Musk, şeful Tesla, a pariat pe Donald Trump şi a câştigat. Averea antreprenorului a cunoscut o creştere fulminantă după ce Donald Trump a fost declarat câştigătorul incontestabil al cursei pentru SUA. După victorie, acţiunile Tesla s-au apreciat pe bursă cu 28%, ceea ce i-a adus şefului Tesla încă 50 mld. dolari  în plus la averea sa, care acum totalizează 300 mld. dolari. Pe fondul rezultatelor, Musk este totodată şeful unei companii, care a ajuns să valoreze 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Trump a sugerat în mod deschis că ar putea adopta măsuri şi politici economice pentru mediul de business, măsuri de care fără excepţia va beneficia şi compania lui Elon Musk. El a declarat că îşi va reconsidera planurile de a încetini trecerea la vehiculele electrice datorită susţinerii co-fondatorului Tesla. Trump şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru SpaceX, compania lui Elon Musk, responsabilă de 82 mld. din averea sa totală, cu care antreprenorul vrea să ajungă pe Marte.

    Pe lângă acest sprijin, Donald Trump chiar a lansat idea că Elon Musk ar urma să ocupe un nou rol creat special pentru el în viitoarea administraţie care se va instala din ianuarie la Casa Albă.

    Şeful Tesla şi-a făcut loc târziu printre susţinătorii lui Trump, făcând campanie alături de acesta în săptămânile premergătoare alegerilor şi finanţând tot felul de cascadorii menite să atragă susţinerea oamenilor. În timp, el a devenit parte din cercul intim a lui Donald Trump, petrecând noaptea alegerilor la Mar-a-Lago, celebra reşedintă a preşedintelui ales.

    Musk, în vârstă de 53 de ani, este printre singurii miliardari care au spart vreodată borna de 300 mld. dolari. Chiar şi înainte de alegeril, muntele de bani a lui Musk creştea constant, numai în octombrie în buzunarele şefului Tesla intrând 34 mld. dolari într-o singură zi.

    Chiar şi înainte de alegeri, averea netă a lui Musk a fost în creştere, câştigurile puternice ale Tesla de la mijlocul lunii octombrie adăugând 34 de miliarde de dolari la averea sa într-o singură zi.

    Cea mai mare parte a averii acestuia vine din participaţia sa la Tesla, cel mai mare producător de automobile electrice din lume.

     

     

  • Adevăratul câştigător al cursei pentru SUA? Un cunoscut miliardar este mai bogat ca niciodată după ce a pariat totul pe Donald Trump şi a câştigat. Acum el este singurul om din lume cu o avere ce depăşeşte 300 mld. dolari şi o companie gigant ce valorează 1.000 mld. dolari

    Elon Musk, şeful Tesla, a pariat pe Donald Trump şi a câştigat. Averea antreprenorului a cunoscut o creştere fulminantă după ce Donald Trump a fost declarat câştigătorul incontestabil al cursei pentru SUA. După victorie, acţiunile Tesla s-au apreciat pe bursă cu 28%, ceea ce i-a adus şefului Tesla încă 50 mld. dolari  în plus la averea sa, care acum totalizează 300 mld. dolari. Pe fondul rezultatelor, Musk este totodată şeful unei companii, care a ajuns să valoreze 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Trump a sugerat în mod deschis că ar putea adopta măsuri şi politici economice pentru mediul de business, măsuri de care fără excepţia va beneficia şi compania lui Elon Musk. El a declarat că îşi va reconsidera planurile de a încetini trecerea la vehiculele electrice datorită susţinerii co-fondatorului Tesla. Trump şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru SpaceX, compania lui Elon Musk, responsabilă de 82 mld. din averea sa totală, cu care antreprenorul vrea să ajungă pe Marte.

    Pe lângă acest sprijin, Donald Trump chiar a lansat idea că Elon Musk ar urma să ocupe un nou rol creat special pentru el în viitoarea administraţie care se va instala din ianuarie la Casa Albă.

    Şeful Tesla şi-a făcut loc târziu printre susţinătorii lui Trump, făcând campanie alături de acesta în săptămânile premergătoare alegerilor şi finanţând tot felul de cascadorii menite să atragă susţinerea oamenilor. În timp, el a devenit parte din cercul intim a lui Donald Trump, petrecând noaptea alegerilor la Mar-a-Lago, celebra reşedintă a preşedintelui ales.

    Musk, în vârstă de 53 de ani, este printre singurii miliardari care au spart vreodată borna de 300 mld. dolari. Chiar şi înainte de alegeril, muntele de bani a lui Musk creştea constant, numai în octombrie în buzunarele şefului Tesla intrând 34 mld. dolari într-o singură zi.

    Chiar şi înainte de alegeri, averea netă a lui Musk a fost în creştere, câştigurile puternice ale Tesla de la mijlocul lunii octombrie adăugând 34 de miliarde de dolari la averea sa într-o singură zi.

    Cea mai mare parte a averii acestuia vine din participaţia sa la Tesla, cel mai mare producător de automobile electrice din lume.

     

     

  • Victoria lui Donald Trump duce la creşterea numărului de studenţi americani care doresc să urmeze cursuri în străinătate

    Victoria lui Donald Trump a declanşat o creştere a numărului de studenţi americani care analizează posibilitatea de a-şi continua studiile universitare în străinătate.

    Studyportals, un important furnizor de informaţii privind învăţământul superior, a declarat că numărul de căutări efectuate de studenţii americani pentru cursuri de licenţă şi master în străinătate a crescut de peste cinci ori după alegerile de marţi, de la o medie zilnică de aproximativ 2.000 la aproape 11.000 miercuri, când victoria lui Trump a fost confirmată, notează Financial Times.

    Cel mai mare interes a fost pentru cursuri în Regatul Unit, Canada, Germania şi Irlanda, oferind noi speranţe universităţilor din aceste ţări, care caută mai mulţi candidaţi străini, care plătesc de obicei taxe mai mari, pentru a compensa presiunile bugetare în creştere.

    Reacţia vine pe fondul scăderii entuziasmului pentru studiile universitare în SUA, unde sondajele au arătat o scădere a încrederii în învăţământul superior începând din 2015.

    Trump şi alţi republicani de rang înalt au atacat universităţile de elită din cauza costurilor ridicate ale şcolarizării, a preocupărilor legate de restricţiile privind libertatea de exprimare şi a protestelor antisemite şi antimusulmane.

    Studenţii sunt în mod tradiţional mai liberali decât alegătorul american mediu, deşi conservatorii au câştigat ceva teren în campusuri în ultimii ani.

    Edwin van Rest, director executiv al Studyportals, a declarat: „Este fără precedent să asistăm la o schimbare rapidă a interesului de această amploare. Am văzut tendinţe similare în timpul primei preşedinţii Trump, dar nu la această scală”.

    Aproximativ 190.000 de studenţi americani, mai puţin de 6% din total, studiau în universităţi străine în 2022.

  • Donald Trump câştigă şi Arizona. Victoria republicanului, zdrobitoare în cursa pentru Casa Albă

    Donald Trump îşi consolidează victoria în alegerile prezidenţiale din SUA cu o nouă reuşită importantă. Postul NBC News anunţă că fostul preşedinte a câştigat şi Arizona, ultimul stat rămas neconfirmat până acum.

    Succesul din Arizona îi aduce lui Trump încă 11 voturi în colegiul electoral, ridicându-i scorul final la 312 voturi, faţă de cele 226 obţinute de contracandidata democrată Kamala Harris. Pentru a deveni preşedinte, un candidat are nevoie de 270 de voturi electorale.

    Victoria este cu atât mai semnificativă cu cât Trump reuşeşte să recâştige un stat pe care îl pierduse în favoarea lui Joe Biden la alegerile din 2020. Arizona, un stat care în trecut era fief republican, devenise în ultimii ani tot mai favorabil democraţilor, alegând chiar un guvernator şi doi senatori din acest partid.

    Acest ultim rezultat confirmă dominaţia lui Trump în statele-cheie din această campanie prezidenţială, fostul preşedinte câştigând toate cele şapte state considerate decisive pentru victorie.

  • Ursula von der Leyen i-ar fi propus lui Trump înlocuirea gazului rusesc cu cel din SUA

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, despre posibilitatea înlocuirii gazului natural lichefiat (LNG) provenit din Rusia cu cel american. Convorbirea telefonică a avut loc vineri, la trei zile după victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale de marţi.

    „Încă primim o cantitate considerabilă de LNG din Rusia. Şi de ce să nu-l înlocuim cu gaz american, care este mai ieftin şi ar reduce preţurile la energie?”, a declarat von der Leyen reporterilor, la Budapesta.

    Uniunea Europeană a impus restricţii semnificative asupra importurilor de gaz rusesc, inclusiv LNG, prin cel de-al 14-lea pachet de sancţiuni din iunie. Totuşi, Rusia rămâne al doilea cel mai mare furnizor de LNG al Europei, după SUA.

    Von der Leyen a spus că discuţia nu a inclus detalii concrete privind viitoarele importuri de LNG şi a precizat că va urma „o discuţie profundă” pe această temă. Ea a discutat, de asemenea, despre relaţiile UE-SUA, apărare şi războiul din Ucraina.

    Victoria lui Trump a ridicat îngrijorări în Europa, UE temându-se că noua administraţie ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina în favoarea unui acord un pic mai prietenos cu Moscova.

  • „Doamna de gheaţă” ajunge la Casa Albă. Susie Wiles, arhitectul campaniei lui Donald Trump din 2024 şi unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai acestuia a fost aleasă de viitorul preşedinte american pentru funcţia de şef de cabinet în noua administraţie ce se va instala din ianuarie

    Donald Trump, viitorul preşedinte al SUA, ales-o pe Susie Willes, şefa sa de campanie din 2024, să ocupe funcţia de şefă de cabinet la Casa Albă, o poziţie de mare influenţă şi putere. Willes supranumită şi „doamna  de gheaţă” pe fondul caracterului şi temperamentului său, este prima dintr-o serie de nume din noua administraţie, scrie Financial Times.

    „Susie este dură, inteligentă, inovatoare şi universal admirată şi respectată. Susie va continua să lucreze neobosită pentru a face America din nou măreaţă”, a declarat Donald Trump.

    Wiles şi strategul republican Chris LaCivita au condus împreună campania Trump din 2024. Wiles a fost o prezenţă modestă, dar impunătoare în cercul intim al fostului preşedinte.

    În seara alegerilor, Trump a îndemnat-o să vorbească, dar ea i-a lăsat lumina reflectoarelor lui şi lui LaCivita, care a vorbit în numele echipei de campanie a lui Trump.

    Wiles, în vârstă de 67 de ani, este fiica regretatului prezentator de ştiri sportive şi jucător de fotbal american Pat Summerall. Ea a fost un pilon important al politicii republicane timp de decenii, lucrând mai întâi pentru membrul Camerei Reprezentanţilor Jack Kemp, un fost coleg de echipă al lui Summerall, înainte de a lucra la campania prezidenţială a lui Ronald Reagan din 1980.