BusinessMagazin

Tag: dolar

  • Euro a coborât la un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, înaintea alegerilor din Grecia

    Moneda unică europeană s-a depreciat cu 1,2% faţă de dolar, la 1,1234 dolari pe unitate, la ora 10:00 la Londra (12:00 ora României), marcând cel mai scăzut nivel din luna septembrie 2003 până în prezent, relatează Bloomberg.

    “Alegerile din Grecia reprezintă un alt motiv pentru a vinde euro, în caz că decizia BCE nu a fost suficientă”, a afirmat Sean Callow, analist al Westpac Banking din Sydney.

    Duminică, în Grecia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, ca urmare a eşecului votării unui nou preşedinte, fapt care a crescut îngrijorările referitoare la posibilitatea ca partidul de extremă stângă Syriza să preia conducerea Greciei.

    La începutul lunii ianuarie, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze restructurarea datoriei publice.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat joi că instituţia va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 urcând cu până la 1,5% vineri. Indicele CAC al bursei de la Paris a avansat cu până la 1,4% în timpul şedinţei, iar indicele DAX al bursei din Frankfurt a crescut cu 1,3%.

    Pieţele emergente au fost şi ele animate de anunţul lui Draghi, achiziţiile de obligaţiuni suverane fiind “masive” în ţări ca România, Ungaria, Ponia şi Turcia, potrivit lui Viktor Szabo, analist la firma de investiţii Aberdeen în Londra.

    Economiştii de la Morgan Stanley au redus vineri prognoza privind cursul euro/dolar şi apreciază că moneda europeană se va deprecia la 1,05 dolari pe unitate până la finalul acestui an. Anterior, analiştii Morgan Stanley estimau că euro va scădea la 1,12 dolari pe unitate la sfîrşitul lui 2015.

  • Investitorii se vor orienta către investiţii în dolari şi aur, după aprecierea record a francului

    “Vor fi itrări mari pe dolar şi aur pentru că investitorii caută în acest moment plasamente sigure”, a declarat Richard Yetsenga, director de cercetare al Australia&New Zealand Banking Group.

    De asemenea, UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, a arătat că cei mai bogaţi clienţi ai săi se vor orienta către dolarul american, pe fondul temerilor legate de faptul că aprecierea puternică a francului va afecta atât economia elveţiană, cât şi afacerile pe care investitorii le deţin.

    “În general, reorientarea clienţilor către dolar şi active din Statele Unite au crescut în ultimele două-trei trimestre. Nesiguranţa asociată cu această mişcare din Elveţia face ca preferinţa pentru activele din SUA să crească“, a afirmat Simon Smiles, director al UBS, consilier de investiţii pentru clienţii care deţin minimum 50 de milioane de franci la UBS.

    Smiles a explicat că orientarea investitorilor către dolar se datorează faptului că SUA rămân “cea mai stabilă şi sigură” opţiune în ceea ce priveşte creşterea economică şi o eventuală apreciere a monedei naţionale.

    Francul eleveţian a scăzut cu aproximativ 4% vineri faţă de dolar şi euro, după ce joi s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro. La 12:21, ora României, francul se tranzacţiona la 1,0208 unităţi pentru un euro.

    Dolarul se tranzacţiona la 1,1626 unităţi/euro la 12:22, ora României, după ce pe parcursul şedinţei de joi s-a apreciat cu 1,3% şi a ajuns la 1,1568 unităţi/euro, cel mai puternic nivel din noiembrie 2003 până în prezent.

    De altfel, analiştii contactaţi de Bloomberg estimează că moneda euro se va deprecia până la 1,15 dolari până la finalul acestui an.

    Banca Naţională a Elveţiei a decis joi să renunţe la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci pe euro, măsură pe care instituţia a adoptat-o în luna septembrie 2011. În urma anunţului, francul s-a apreciat puternic faţă de dolar şi euro, fiind tranzacţionat la 92 de centime pentru un euro şi 81 de centime pentru un dolar.

  • Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani faţă de dolar

    Euro s-a depreciat cu 0,5%, la 1,1945 de dolari, la 6:58 în Londra, după ce a coborât la 1,1864 dolari pe unitate, marcând cel mai jos nivel din martie 2006 până în prezent.

    “Motivele pentru a vinde euro au fost destul de clare în acest sfârşit de săptămână: Draghi este cu un pas mai aproape de adoptarea măsurilor de relaxare cantitativă, iar situaţia politică din Grecia este din ce în ce mai îngrijorătoare”, a afirmat Sean Callow, analist la Westpac Banking.

    Moneda europeană a scăzut cu până la 1,2% luni, după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat săptămâna trecută că achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale se află printre intrumentele care ar putea fi utilizate de instituţie pentru a-şi îndeplini mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor.

    Tipărirea de bani pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, operaţiune cunoscută sub numele de relaxare cantitativă, este văzută ca unul dintre ultimele instrumente aflate la dispoziţia BCE pentru revigorarea inflaţiei, în condiţiile în care dobânda de politică monetară este de numai 0,05%, iar neîncrederea privind efectul măsurilor deja adoptate de instituţie este în creştere.

    Inflaţia din zona euro este de numai 0,3%, cu mult sub ţinta BCE de aproape 2%, provocând temeri că aşteptările de preţuri mici ar putea afecta salariile şi investiţiile, respectiv perspectivele de creştere economică.

    Următoarea şedinţă BCE va avea loc în 22 ianuarie.

    De asemenea, evoluţia monedei euro a fost influenţată şi de începerea campaniei electorale în Grecia în vederea alegerilor parlamentare care vor avea loc în 25 ianuarie. Alexis Tsipras, liderul partidului de extremă stângă Syriza, cotat cu cele mai mari şanse de a câştiga alegerile, a declarat că, în cazul în care partidul său va prelua conducerea ţării la finalul lunii ianurie, va pune capăt politicii de austeritate.

    În schimb, cancelarul german Angela Merkel a anunţat sâmbătă că este gata să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite din această ţară, potrivit ediţiei online a publicaţiei Spiegel.

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • Lucruri neştiute despre dolar, simbolul capitalismului

    Imprimeria americană produce 35 de milioane de bancnote zilnic, cu o valoare de circa 635 de milioane de dolari. 95% din bancnotele produse sunt folosite pentru înlocuirea celor aflate deja în circulaţie. 45% din bancnote sunt de un dolar.

    Dolarii sunt imprimaţi pe un material compus din 25% in şi 75% bumbac şi nu pe hârtie, aşa cum s-ar crede. În plus, imprimarea se face prin presare şi nu prin tipărire. Fiecare bancnotă are exact un gram.

    În aprilie 2004 în jur de 700 de miliarde de dolari se aflau în circulaţie. Între jumătate şi două treimi din aceştia, în cea mai mare parte în bancnote de 100 de dolari, nu se aflau pe teritoriul SUA.

    Bancnota de un dolar are o durată de viaţă de 22 de luni, în timp ce 10 dolari trăiesc numai 18 luni. Banconta de 100 de dolari are o durată de viaţă de cinci ani. Monede por circula până la 30 de ani.

    Costurile de producţie a unei bancnote sunt de 5,7 cenţi, indiferent de valoarea acesteia.

    Un teanc de bancnote de un dolar ar cântări exact o tonă şi ar avea înălţimea de 110 metri. În bancnote de 100 de dolari, milionul ar cântări numai 10 kilograme. În monede de un cent, un milion de dolari cântăreşte 246 de tone.

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Cel mai silenţios război mondial: ieftinirea petrolului

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut în sfârşit să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Agenţia Internaţională a Energiei apreciază că preţul petrolului ar trebui să scadă sub 80 dolari/baril pentru ca Arabia Saudită să poată câştiga războiul preţurilor cu furnizorii americani care exploatează zăcăminte de şist.

    Aceeaşi agenţie a redus cu 200.000 barili/zi estimarea privind cererea de petrol în acest an şi cu 300.000 pentru 2015 şi a apreciat că OPEC nu va mai putea fi capabilă să oprească ieftinirea globală aşa cum o făcea de obicei până acum. Miliardarul prinţ saudit Alwaleed bin Talal a protestat însă faţă de decizia ministrului saudit al petrolului de a accepta o cădere globală a preţurilor, avertizând că 90% din bugetul ţării provine din vânzarea de petrol, iar dacă încasările continuă să scadă, aceasta ar putea fi o catastrofă economică.

    Ţara care pierde însă cel mai mult din ieftinirea petrolului este Rusia. Rubla rusească a scăzut în ultima săptămână la niveluri minime record faţă de euro (51,97) şi dolar (41,04), din cauza ieftinirii petrolului, în ciuda faptului că banca centrală a Rusiei a intervenit şi a vândut cca 7 mld. dolari de la începutul lui octombrie spre a susţine cursul. Dependenţa ţării de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estimează Reuters, ceea ce ar însemna că ieftinirea cu 25 de dolari a petrolului din ultimele trei luni ar putea costa Rusia 65-75 mld. dolari.

    De la începutul anului, în contextul sancţiunilor economice contra Rusiei, rubla a pierdut deja aproape 20% în valoare faţă de dolar, din care 6,5% numai în ultima lună. Reuters comentează că vulnerabilitatea rublei reflectă dependenţa Rusiei de capitalul străin, în condiţiile în care exodul de capital din ţară continuă: prognozele citate de Reuters pentru ieşirile de capital din 2015 oscilează între 35 mld. dolari (banca centrală rusească) şi 150 mld. dolari (Morgan Stanley).

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Preţul aurului scade la cel mai redus nivel din ultimele două luni, în timp ce dolarul câştigă teren

    Preţul aurului care va fi livrat în decembrie a scăzut cu peste 1,1% la 1.268,50 de dolari. Pe piaţa din Londra, preţul pentru livrare imediată a coborât la 1271,88 de dolari.

    Cotaţiile dolarului în raport cu 10 monede principale au urcat la maximul ultimelor şapte luni, investitorii anticipând semnale pozitive despre industria prelucătoare în august. Economiştii estimează că indicele pentru industria prelucrătoare s-a menţinut luna trecută aproape de cel mai înalt nivel din Aprilie 2011.

    “Preţul aurului a scăzut odată cu întărirea dolarului, iar rapoartele care vor fi publicate pe parcusul zilei de marţi sunt aşteptate să arate că economia SUA continuă să prospere, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe aur”, a declarat David Govett, şeful diviziei metale preţioase la Marex Spectron Group din Londra.

    Preţul argintului cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,2% la 19,25 de dolari pe uncie, în timp ce cotaţiile paladiumului au atins 884 de dolari pe uncie, în coborâre cu 2,8% de la 913 dolari pe uncie luni, cel mai mare preţ din ultimii 13 ani.