BusinessMagazin

Tag: dispunere

  • Ce sumă este dispus să cheltuie un român de Black Friday

    Suma medie pe care o vor cheltui românii anul acesta pe produsele pregătite de comercianţii români, cu ocazia Black Friday, se va ridica la circa 340 de lei, de aproape două ori mai mare faţă de suma medie tranzacţionată online cu cardul în restul anului, în valoare de circa 180 lei, potrivit estimărilor procesatorului de plăţi online cu cardul NETOPIA mobilPay.

    În cadrul ediţiei Black Friday 2013, suma medie plătită online cu cardul s-a ridicat la circa 260 de lei, în timp ce tranzacţia medie procesată online s-a ridicat la circa 150 de lei.

    Numărul tranzacţiilor procesate online cu cardul de Black Friday 2014 va creşte cu peste 50% faţă de media anuală, iar suma medie procesată online cu cardul pentru cumpărăturile online din „Vinerea Neagră” se va dubla. Vârful de vânzări înregistrat de comercianţii online care pregătesc oferte speciale de Black Friday se va resimţi şi la nivelul numărului de plăţi online realizate de români, care va creşte cu până la 55% faţă de media anuală procesată în România.

    „Chiar dacă plata online cu cardul este, realmente, cea mai sigură metodă şi cea mai simplă cale de a proteja clientul de eventuale fraude, livrări greşite sau produse deteriorate, recomandăm să se urmărească îndeaproape şi filtrul suplimentar 3D Secure. Existenţa acestuia demonstrează implicarea comercianţilor în asigurarea unor tranzacţii transparente, sigure şi corecte”, atrage atenţia Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay. 

    Majoritatea retailerilor online din România au setat ziua de 21 noiembrie pentru ediţia Black Friday 2014, iar conform informaţiilor NETOPIA mobilPay, în continuare, cele mai multe plăţi din ziua respectivă se vor îndrepta, tradiţional, către produsele electro IT, fashion şi beauty. Potrivit Garanti Bank, partener cu tradiţie al NETOPIA mobilPay, volumele tranzacţionate la ediţia de anul acesta se vor dubla comparativ cu cele de anul trecut, iar traficul va creşte de cinci ori faţă de o zi normală.

  • Noua mobilitate urbană. Trotineta, scuterul, skateboardul şi segway-ul au devenit cool


    Sorin Kertesz, fondatorul Biciclop, a venit la interviu pe o bicicletă atipică: verde, în formă de triunghi, pliabilă. Îmi spune că se numeşte Strida şi costă cam 500 de euro. Există şi modele mai scumpe, de la 600-800 de euro. „Din cauza designului şi a formei mai ciudate, sunt alese de oameni cât mai avangardişti, mai progresivi, oameni mai înclinaţi mai mult spre design sau pur şi simplu sunt cei care vor să aducă ceva nou, diferit.“ Sorin Kertesz a început afacerea cu biciclete chiar odată cu debutul crizei, în 2008, după ce a lucrat în domeniul consultanţei de business şi management, mai întâi la Banca Mondială, apoi în cadrul companiei de consultanţă Accenture.

    A ales să lanseze businessul după ce, în căutarea unei biciclete pe care să o dăruiască unei prietene, a observat că nu existau magazine specializate pe astfel de produse. Biciclop este importator şi distribuitor al unor branduri vestice şi realizează cea mai mare parte a afacerilor din magazinul plasat pe Calea Dorobanţilor. De un an, are  marca proprie, Deoras, „un mix între bicicletele de şosea şi cele de oraş“. A ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 400.000 de euro şi speră să atingă milionul în doi ani. Modelul acesta atipic oferă, potrivit lui, o poziţie mai corectă decât pe alte biciclete pentru deplasarea în oraş. „Pliabilele oferă cea mai corectă poziţie, cu spatele drept, care te avantajează în oraş nu doar din cauze biologice, ci şi pentru că eşti mai sus, vezi mai bine peste maşini în trafic şi eşti şi tu mai bine văzut, îţi creşte siguranţa faţă de o cursieră, de pildă, unde nu eşti văzut foarte bine“, observă Sorin Kertesz.

    Poziţia este una din diferenţele esenţiale dintre o bicicletă de oraş, o cursieră sau una de munte şi e diferenţa cel mai mult sesizabilă pentru utilizatori, aspect mai greu de înţeles de majoritatea bicicliştilor români care, din cauza infrastructurii, îşi cumpără biciclete tip mountain bike pentru a merge prin oraş. „Dacă ne uităm la străzile din Amsterdam, Copenhaga, Germania, vedem că aproape toate bicicletele de pe stradă sunt citybike-uri, la noi sunt predominant mountain bike-uri“, spune antreprenorul. Pe piaţa autohtonă intervine şi slaba putere de cumpărare: în 10% din cazuri utilizatorul vrea să iasă şi off-road în timpul liber, iar majoritatea nu îşi permit o a doua bicicletă. Astfel, dacă la începutul firmei s-a concentrat exclusiv pe vânzarea de biciclete de oraş, după modelele vestice, acum în magazinele sale se găsesc şi modele mountain bike. El încearcă totuşi să le explice clienţilor diferenţele în momentul cumpărării.

    Trendul mersului cu bicicleta în oraş a căpătat avânt odată cu criza, pe fondul problemelor financiare, al creşterii preţului carburantului, dar şi al modei. În 2010, o copertă a Business Magazin analiza „România pe bicicletă“, moment în care un sfert dintre gospodăriile româneşti aveau bicicletă. Lipsa unor date ale Institutului Naţional de Statistică ne îndeamnă să ne uităm spre studiul realizat la nivel european în 2012 de Asociaţia Europeană a Producătorilor de componente pentru biciclete Coliped, din care aflăm că în România s-au vândut în 2012 circa 380.000 de biciclete noi, număr ce întrece de departe înmatriculările de maşini, aflate la 66.435 de unităţi, în cel de al cincilea an de scădere consecutivă a vânzărilor auto.

    România este în continuare întrecută de ţări precum Austria (410.000 de biciclete vândute), Belgia (450.000 de biciclete vândute), Olanda (1,03 milioane de biciclete vândute) sau Germania (aflată în fruntea clasamentului cu 3,966 milioane biciclete vândute). Totuşi, afacerile din domeniul bicicletelor au mers bine şi în România: firmele specializate pe velo au înregistrat vânzări în creştere şi şi-au diversificat oferta de produse şi servicii, de la accesorii până la biciclete care costă cât o maşină. Totuşi, chiar dacă bicicliştii de pe străzile oraşelor par mulţi, procentul lor ne plasează printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la capitolul vânzări. Stăm mult mai bine cu producţia: în 2012, în România au fost produse 450.000 de biciclete, echivalentul a 3,9% din producţia totală a UE.

    Statisticile mai arată că România stă mai bine la producţia de componente şi accesorii pentru biciclete, capitol care o situează pe locul al treilea în UE, după Italia şi Germania, cu vânzări de 200 milioane de euro, aproximativ 10% din vânzările UE. Iar trendul este ascendent: compania NextCity, care asamblează zilnic 2.000 de biciclete la Reşiţa pentru grupul francez Decathlon, va începe anul viitor construcţia celei de-a doua fabrici din România, în Haţeg, judeţul Hunedoara, urmând să angajeze 950 de oameni. Fabrica actuală din Reşiţa a avut anul trecut afaceri de 21 mil. lei (plus 22% faţă de 2012) şi are 350 de salariaţi. Rezultatele financiare poziţionează unitatea de producţie din Reşiţa pe locul patru în topul celor mai importanţi producători de biciclete din România, după Mechrom Industry (parte a grupului italian Campagnolo), Madirom Prod (compania prin care Decathlon asamblează în România biciclete în parteneriat cu NextCity) şi Eurosport DHS.

  • Statele europene acuză vânzarea de arme către Rusia, însă nu sunt dispuse să renunţe la propriile contracte

    Contractul dintre Franţa şi Rusia, prin care cei din Hexagon se angajează să vândă două portavioane Rusiei, a fost aspru criticat în ultima vreme mai ales datorită situaţiei din Ucraina. În luna iunie, preşedintele american Barack Obama a sugerat că statul francez ar trebui să oprească, cel puţin temporar, orice contract de acest gen cu Rusia. “Mi-am exprimat îngrijorarea faţă de acest subiect, şi nu cred că e normală continuarea unei înţelegeri de această natură într-o perioadă în care Rusia a încălcat legile internaţionale şi suveranitatea vecinilor săi”, a subliniat Obama. Preşedintele francez Francois Hollande nu a părut însă deranjat de aceste declaraţii şi a spus că primul portavion va fi livrat ruşilor în octombrie, aşa cum era prevăzut.

    O reacţie importantă a venit din partea preşedintelui Lituaniei, Dalia Grybauskaite, care a spus că “Franţa îşi compromite valorile”. Declaraţia a venit în momentul în care miniştrii afacerilor externe din Uniunea Europeană caută să decidă înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei ca urmare a prăbuşirii avionului Malaysia Airlines.

    Britanicii au reacţionat şi ei prin vocea prim-ministrului David Cameron, care a declarat că i s-ar părea inimaginabil ca Marea Britanie să ducă la capăt un astfel de contract în acest moment.

    La două zile după declaraţie lui Cameron, însă, au ieşit însă la iveală documente care arată că Marea Britanie vinde arme de zeci de milioane de lire sterline Rusiei, deşi guvernul anunţase încă din luna martie că va suspenda licenţele de export. Din cele 285 de licenţe, în valoare de 131 de milioane de lire sterline, doar 34 au fost anulate. Purtătorul de cuvânt al primului ministru a spus că exporturile de natură militară au fost suspendate, iar cele care sunt încă valabile sunt de altă natură, precum cele pentru vânători.

  • Tragedia din Ucraina: Rebelii proruşi cer un ARMISTIŢIU în schimbul garantării securităţii la locul prăbuşirii avionului

     “Noi garantăm securitatea experţilor internaţionali dacă Administraţia de la Kiev acceptă încetarea focului”, a declarat Andrei Purghin, “vicepremierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”.

    “Invităm Kievul să accepte imediat un astfel de acord, cel puţin pe durata anchetei la locul prăbuşirii avionului”, a subliniat liderul separatist.

    Statele Unite au exprimat preocupare, sâmbătă, în legătură cu lipsa de securitate la locul prăbuşirii avionului malaysian, în timp ce premierul Olandei, Mark Rutte, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să asume “responsabilitatea pentru insurgenţii susţinuţi de Moscova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Cionca, CITR Group: România trebuie să ofere facilităţi speciale celor care aduc fresh money

    1. Stabilirea unor axe de dezvoltare şi crearea de facilităţi fiscale pentru investiţiile în cadrul lor. O politică fiscală care să încurajeze investiţiile şi să ofere facilităţi speciale celor care sunt dispuşi să aducă fresh money în economia naţionala ar face cu siguranţă diferenţa.

    2. Stimularea investiţiilor în agricultură în vederea creşterii productivităţii.

    3. Predictibilitate în legislaţia fiscală. Un investitor care cumpără sau începe azi o afacere în România are nevoie de o viziune clară pe minimum 3-5 ani pentru a îşi putea contura un business plan solid.

    4. Reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei aparatului de stat. Trăim într-un secol al vitezei. Abia dacă mai avem timp să ne bucurăm de cei dragi în viteza în care ne desfăşurăm activitatea zi de zi. Ideea de „a sta la coadă“ este de-a dreptul respingătoare pentru că într-adevăr consumă foarte mult timp. În România anului 2014 este încă greu să îţi declari veniturile şi să îţi plăteşti cotizaţiile la stat. Cred că aici s-ar putea interveni fără prea mari eforturi prin eficientizarea acelui www.ghiseul.ro şi prin facilitarea accesului contribuabililor la îndeplinirea sarcinilor lor cetăţeneşti.

    5. Investiţii masive în infrastructura rutieră, aeroportuară, navală.

  • Fosta asistentă maternală Fănica Grădinaru, acuzată că a maltratat copiii pe care îi avea în îngrijire, condamnată definitiv la 14 ani şi 10 luni de închisoare

     Fănica Grădinaru a fost condamnată la 12 ani de închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, la patru ani şi şase luni şi, respectiv, la trei ani pentru rele tratamente aplicate fetiţei şi băieţelului pe care îi avea în grijă, precum şi la un an de închisoare pentru uz de fals.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus contopirea pedepselor şi a adăugat, la pedeapsa cea mai grea, de 12 ani de închisoare, un spor de doi ani şi zece luni închisoare, urmând ca Fănica Grădinaru să execute 14 ani şi zece luni de închisoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Petrescu, City Grill: Românii din provincie merg la restaurant doar la ocazii festive

     “Bucureştiul este un caz special, fericit, în România, unde venitul mediu este de aproximativ 1.500 de euro pe familie. Având în vedere acest venit, oamenii sunt dispuşi, educaţi şi îşi şi permit să iasă la restaurant pentru simplul motiv de a lua masa”, a spus Petrescu.

    El a explicat că, dacă găsesc un meniu de prânz sub 5 euro, bucureştenii sunt dispuşi să facă din acest lucru un obicei, iar restaurantele de tipul acesta pot exista şi se pot dezvolta.

    În provincie, afirmă Petrescu, având în vedere că venitul pe familie este mai puţin de jumătate faţă de Bucureşti, lucrurile stau diferit şi atunci restaurantele de tip “convenience”, având ca scop masa de prânz, cum e City Grill, nu pot rezista.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Separatiştii din Doneţk, dispuşi să iniţieze NEGOCIERI cu autorităţile de la Kiev. Proruşii răspund joi propunerii lui Putin privind amânarea referendumului

     UPDATE 08:58 Separatiştii proruşi răspund joi propunerii lui Putin privind amânarea referendumului

    Separatiştii proruşi urmează să anunţe joi ce decizie au luat cu privire la amânarea referendumului prevăzut la 11 mai privind “declaraţia de independenţă” a “republicii” autoproclamate de la Doneţk, solicitate miercuri de Vladimir Putin pentru “dezescaladarea” crizei ucrainene, relatează AFP.

    După ce l-a primit la Moscova pe preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), elveţianul Didier Burkhalter, preşedintele rus a cerut regiunilor proruse din estul Ucrainei să amâne referendumul prevăzut duminică. În schimb, el a îndemnat “autorităţile de la Kiev să oprească imediat toate operaţiunile militare şi punitive în sud-estul” Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu verifică modul în care s-au cheltuit banii pentru proiectul Tarniţa

     “Analiza va viza în principal activitatea Hidroelectrica. Şeful Corpului de Control are termen ca până la sfârşitul acestei săptămâni să prezinte ministrului concluziile sale”, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Ideea construcţiei hidrocentralei de la Tarniţa datează din timpul regimului comunist, iar investiţia este evaluată la 1,1 miliarde de euro.

    Contactat de MEDIAFAX, Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administartorul judiciar al Hidroelectrica, a afirmat că este vorba de “un război” între ministrul Economiei, Constantin Niţă, şi Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic.

    “Este un război între Niţă şi Nicolescu. Niţa vrea să ia companiile (din sectorul energetic – n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarniţa. Eu mă opun construcţiei Tarniţa, care nu se justifică din niciun punct de vedere”, a spus Borza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile vieneze sunt în prima linie a conflictului dintre Rusia şi Vest, cu de 38 miliarde euro în joc

     În perioada de apogeu a Războiului Rece, poziţia neutră a Austriei a dat mână liberă bancherilor să joace de ambele părţi ale Cortinei de Fier, Viena devenind astfel un centru pentru comerţul pe axa Est-Vest, dar şi o zonă de interes pentru intrigi politice şi o ţintă pentru serviciile de spionaj.

    Ministrul austriac al Finanţelor, Michael Spindelegger, a declarat miercuri că efectul economic al noilor sancţiuni împotriva Rusiei asupra Austriei “nu va fi unul neglijabil”, potrivit Bloomberg.

    “A devenit o problemă. Criza din Ucraina deranjează mai ales pentru că a apărut într-o perioadă în care investitorii începuseră să vadă efecte pozitive în regiune. Acum, incertitudinea este din nou la putere”, comentează pentru Bloomberg Klaus Requat, directorul biroului de investment banking la Meinl Bank, Viena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro