„Ne aşteptăm să urmăm aceeaşi tendinţă la nivelul înregului an, şi să ajungem 20 de milioane de lei. În prezent, la jumătatea anului, culegem roadele extinderii în ţară şi creştem pe baza portofoliului actual de clienţi, atingând o cifră de afaceri de 10 milioane de lei ”, afirmă Daniel Mereuţă, director general Optima. El spune că la baza creşterii înregistrate de companie se află eficientizarea proceselor interne şi consolidarea echipei.
Benjamin Smith a venit pe locul lăsat liber în luna mai de Jean-Marc Janaillac. Acesta şi-a dat demisia în urma refuzului personalului companiei de a accepta propunerile lui de măriri salariale.
„Venirea lui Benjamin Smith este o veste excelentă pentru grup”, a precizat Anne-Marie Couderc, membru independent în cadrul Consiliului de Administraţie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform Ziarul de Bacău, sporul este acordat pentru că Savin lucrează la calculator şi se adaugă salariului brut de peste 14.000 de lei şi tichetelor de vacanţă de 1450 de lei.
Ziarul de Bacău mai relatează că de sporul de vătămare beneficiază toţi angajaţii din administraţia publică locală, acesta fiind cuprins între 600 şi 1400 de lei, în funcţie de salariu.
Dan Stoica, purtător de cuvânt al CJAS, susţine că acest spor a fost dat mai mult pentru a compensa scăderea salariilor.
„Aceste sporuri sunt trecute în Legea salarizării. Documentaţia pentru acordarea sporului de condiţii vătămătoare se întocmeşte de către un expert în medicina muncii şi se aprobă ulterior de alte instituţii. Toţi angajaţii caselor beneficiază de 15 la sută spor direct şi 15 la sută spor pentru activitatea la calculator. Şi nu suntem singurii angajaţi care avem aceste sporuri. Toţi cei care lucrează, de exemplu, la calculator au acest spor. Sporurile au venit să rectifice pierderile salariale, pentru că noi am pierdut la salarii cu legea salarizării”, a declarat Stoica.
Sporul se acordă după ce anual o comisie de la Direcţia de Sănătate Publică vine să verifice fiecare birou pentru a vedea dacă există calculatoare, xerox-uri, imprimante sau altă aparatură care emite radiaţii.
În cazul unei situaţii de criză pe plan local, unul dintre cele mai expuse areale este zona Moldovei, deoarece în această regiune alimentarea se face doar din surse de subteran, crede Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO al Veolia România. În perioadele de secetă, nivelul apei din puţuri scade, conducând automat la reducerea cantităţii de apă captată. Reprezentantul Apa Nova spune că este bine să existe o formă de alimentare duală: „În condiţii normale să se funcţioneze cu apă de suprafaţă, iar în situaţiile de criză să se folosească apa de subteran, dar pe o perioadă şi într-o cantitate limitate, deoarece durează foarte mult refacerea acestei surse şi transformarea sa în apă potabilă”.
Una dintre soluţiile propuse de Mihailovici în vederea unei bune gestionări a apei utilizate şi a reducerii procentului de apă irosită este folosirea unor dispozitive moderne, care consumă mai puţină apă şi permit reglarea debitului şi a temperaturii apei. Reprezentantul Apa Nova spune că oamenii au înţeles importanţa adoptării noilor tehnologii în reducerea consumului, dovadă fiind scăderea consumului mediu zilnic pe cap de locuitor, atât la nivel naţional cât şi în Capitală, de la circa 150 litri/zi în 2015 la 145 litri/zi în 2017. Totuşi, el adaugă că 10% din cantitatea de apă de la robinet utilizată zilnic este, în continuare, irosită.
Mihailovici spune că procesul prin care apa ajunge în casele românilor presupune o serie de etape de purificare, începând cu momentul în care aceasta este captată din sursele de suprafaţă (în cazul Bucureştiului, din râurile Argeş sau Dâmboviţa). „La ieşirea din staţiile de tratare, apa este de o calitate bacteriologică deosebită.” Printre cele mai cunoscute substanţe adăugate în apa potabilă se numără clorul, folosit ca agent dezinfectant care distruge eventualele bacterii prezente în apă, fierul şi aluminiul. În ceea ce priveşte riscurile în exploatarea apelor, principalele riscuri sunt, în opinia lui Mihailovici, inundaţiile şi supraexploatarea resurselor. Pe de altă parte, Radu Dumitru, directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM SA), spune că principalii factori care ar putea conduce la o criză a apei sunt managementul deficitar şi lipsa protecţiei.
Conform Registrului Naţional al Barajelor din România (REBAR), întocmit de Ministerul Apelor şi Pădurilor, rezultă că la nivelul anului 2017 sunt în exploatare aproape 2.200 de baraje, dintre care circa 1.900 realizează retenţii permanente de apă (88,5%), iar 250 (11,5%) sunt retenţii nepermanente de apă, cu scopul exclusiv de apărare împotriva inundaţiilor.
Reprezentanţii instituţiilor din domeniu susţin că, momentan, România nu are motive de îngrijorare în ceea ce priveşte o posibilă criză a apei. „Din fericire, România nu are astfel de temeri în acest moment. Suntem în continuare ţara cu cele mai rezerve subterane la nivel european. Nici reţeaua hidrografică de râuri şi lacuri nu este de neglijat. Cu o bună şi diligentă administrare, nu se întrevede în viitor o astfel de problemă generalizată”, spune Radu Dumitru. Ideea este întărită şi de George Ristea, directorul comercial al Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA): „România are un sistem de gospodărire a apelor bun, avem specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă sau menajeră este minim, însă trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse”.
Totuşi, aceştia nu exclud complet riscul ca, în viitor, apa să devină un lux. „Apa poate deveni un lux în urma schimbărilor climatice dramatice, în condiţiile în care creşte nivelul de poluare, sau în urma unei exploatări iresponsabile a resurselor. Soluţia, indiferent de termen, este să fim precauţi în consum”, afirmă Dumitru. El adaugă că la o astfel de situaţie s-ar putea ajunge din „lipsa investiţiilor în domeniu, în sensul că vom fi în situaţia de a avea îndeajuns de multă apă, dar să nu o putem duce unde este nevoie”.
“Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.
“Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.
Directorul general al Porsche România este pasionat, pe lângă vehiculele pe două şi patru roţi, şi de cursele de lungă distanţă, pentru care găseşte numeroase similarităţi cu lumea afacerilor.
Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.
Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.
Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală în perioada 2007 2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.
Care sunt hobbyurile dvs.?
Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.
Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?
În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.
Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?
Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.
Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?
Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.
Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?
Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.
Preferinţe
CUVÂNT: Mergi mai departe
CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
PERSONALITATE: Soţia mea
SPORTIV: Michael Jordan