Tag: deficit
-
Surpriză de la Finanţe: Suma colosală care s-a cheltuit în decembrie, faţă de restul anului
Ministrul finanţelor Ionuţ Mişa a susţinut ieri că deficitul bugetar a fost în 2017 de 2,96% din PIB pe cash şi 2,8% din PIB pe ESA.Un deficit pe cash de 2,96% din PIB, la un PIB estimat de 842 de miliarde de lei, înseamnă 25 de miliarde de lei, ceea ce confirmă că Finanţele au cheltuit în decembrie 15 miliarde de lei peste venituri, întrucât, la 11 luni din an, deficitul bugetar era de 1,2% din PIB (10,2 mld. lei).Deficitul cash estimat la începutul anului 2017 era de 24,1 mld. lei, dar cum PIB-ul a crescut peste aşteptări şi suma prevăzută ca deficit a crescut. Mai mult, un deficit cash peste deficitul ESA înseamnă că Finanţele au făcut unele plăţi anticipate. În 2016, deficitul cash a fost de 2,4% din PIB, dar ulterior Comisia Europeană a arătat că deficitul ESA a fost de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că nu fuseseră făcute unele plăţi angajate.Prin urmare, Finanţele au procedat şi în acest an cum au procedat şi în anii trecuţi. Au lăsat unele plăţi în decembrie pentru a se încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB şi au cheltuit în funcţie de acest prag. -
EURO, la a treia zi consecutivă de MAXIM istoric
Vineri 19 ianuarie moneda europeană a depăşit, în premieră, pragul de 4,66 lei.
Pe piaţa valutară interbancară moneda europeană a oscilat marţi între 4,6645 şi 4,6698 lei.
Deprecierea din ultima perioadă a leului faţă de euro vine pe fondul turbulenţelor politice, dar şi în contextul în care balanţa comercială şi cea de plăţi înregistrează deficite tot mai mari.
-
Cel mai slab leu. Euro a depăşit pragul de 4,66 lei şi a ajuns la un nou maxim istoric
Pragul de 4,66 lei/euro mai fusese depăşit doar temporar, în şedinţele interbancare anterioare, dar până acum nu a fost consemnat ca o cotaţie oficială.
Vineri, când şedinţa de tranzacţionare debutase la cotaţii mai mici, euro a trecut pragul de 4,66 lei în jurul orei 10.50, după care s-a stabilizat pe noul palier, la ora 13.00 (când BNR consemnează cotaţia oficială) fiind de 4,6614 lei.
Deprecierea din ultimele zile a leului faţă de euro vine pe fondul turbulenţelor politice, dar şi în contextul în care balanţa comercială şi cea de plăţi înregistrează deficite tot mai mari.
-
Deficitul bugetar a urcat la 10,2 miliarde de lei, 1,2% din PIB, în primele 11 luni din 2017. Cu cât au crescut cheltuielile faţă de anul trecut
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,2 miliarde de lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 11% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+8,5%) şi din veniturile nefiscale (+22,1%).
Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 11,1% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de „eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale”, precizează MFP.
-
Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică
Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.
Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.
Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.
Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.
ATENŢIE LA BUGETE!
Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.
Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.
Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.
Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.
Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).
-
TBI Bank lansează un credit pentru firme acordat exclusiv online. Care este suma maximă pe care o pot lua
TBI Bank a lansat, în premieră în România, un credit pentru întreprinderi acordat exclusiv online, cu o sumă maximă de 67.500 lei. Procesul de obţinere durează doar cinci minute şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online şi într-un timp foarte scurt, fără a fi necesare o vizită la bancă sau un cont curent la TBI Bank.
“Având ca prioritate nevoile clienţilor noştri, vrem să aducem simplitate prin implementarea unor noi sisteme şi linii de produse online, construite inteligent, flexibil şi orientate spre viitor. Cea mai recentă propunere a noastră reprezintă doar unul dintre produsele pe care le lansăm pe piaţa din România, cu scopul de a fi printre cei care produc schimbarea în mediul bancar local. Sunt bucuroasă că echipa mea are curajul de a dezvolta asemenea produse de pionierat şi de a ne susţine viziunea pe termen lung – aceea de a realiza o schimbare profundă, organică în sistem prin digitalizare”, a spus Florentina Mircea, Chief Business Banking Officer la TBI Bank.
-
AmCham Romania: măsurile fiscale anunţate frânează creşterea economică, pun presiune pe deficit
În plus, pachetul de măsuri ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori, precizează instituţia într-un comunicat.
„Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României”, arată AmCham.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Eurostat: România, cel mai mare deficit bugetar din UE – 4,1% din PIB în trimestrul II 2017
Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.
În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Aşa să fie? Tăriceanu a declarat că bugetul de stat pentru 2018 nu va depăşi deficitul de 3%
„Şedinţa s-a axat pe câteva subiecte. În primul rând, bugetul. În momentul de faţă, Guvernul pregăteşte elaborarea bugetului, dar trebuie să plecăm, evident, de la câteva principii, şi anume prioritizarea investiţiilor. Ca atare, toate ministerele care îşi construiesc proiectele de buget – pentru că modalitatea este ca Guvernul, Ministerul de Finanţe, în speţă, să strângă propunerile de buget de la toţi ordonatorii de credit – trebuie să delimiteze cheltuielile de funcţionare, de administrare de cheltuielile de investiţii”, a spus Tăriceanu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
INS: Deficitul comercial a crescut cu 1,7 miliarde de euro în primele opt luni din acest an
În perioada ianuarie-august 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,6%, respectiv cu 12,2%, comparativ cu perioada similară din 2016
Potrivit INS, în perioada ianuarie-august 2017 exporturile au însumat 41,02 miliarde de euro , iar importurile au însumat 48,9 miliarde de euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro