Companiile americane, încurajate de un deceniu de costuri extraordinar de mici ale împrumuturilor, stau astăzi pe datorii de 6.300 de miliarde de dolari, arată S&P Global Ratings. Această sumă, care include şi băncile, este mai mare decât nivelul dinaintea Marii Recesiuni, potrivit Cnn.
Companiile au utilizat datoriile ca instrument de investiţii în viitor, realizând achiziţii majore şi recompensând acţionarii cu dividende mari.
Cu toate acestea, publicaţia americană scrie că nu este un moment prielnic pentru a avea datorii masive.
După mai mulţi ani cu dobânzi extrem de scăzute, costurile de împrumut sunt în creştere. Astfel, pentru companii ajunge să fie mai scumpă o posibiliă refinanţare a datoriei. Aceste creşteri vor creşte mai mult în continuare dacă inflaţia se va încălzi, forţând mâna Fed-ului să crească dobânzile mai rapid.
Dezvoltarea economică a americanilor este în al doilea cel mai lung ciclu din istoria ţării. Însă o nouă recesiune ar putea veni oricând. În celelalte perioade de frână a creşterii economice, companiile cu datorii prea mari s-au confruntat cu dificultăţi majore, multe dintre ele fiind forţate să declare falimentul.
Nivelul „masiv al datoriilor” acumulate de companiile americane „ar trebui să îi îngrijoreze pe investitori încât intrăm în ultimul stadiu al ciclului de creditare şi ne îndreptăm spre un mediu cu dobânzi ridicate”, spune Andrew Cheng, analist în cadrul S&P.
Cu toate acestea, corporaţiile Americii ar trebui să fie mai pregătite ca niciodată să îşi plătească datoriile. Stadiul economic actual şi reducerile de taxe aplicate de republicani au deblocat sume masive din banii companiilor.
Într-adevăr, S&P a descoperit că până la sfârşitul lui 2017, cele 1.900 de companii pe care le analizează, excluzând băncile, au acumulat 2,1 trilioane de dolari în capital – în creştere cu 9% de la anul precedent şi dublu faţă de 2009. Cu toate acestea, banii nu sunt împărţiţi în mod egal. De fapt, cele mai bogate 1% dintre companiile americane deţin mai mult de jumătate din acest cash, potrivit S&P.
La sfârşitul lui 2017 doar şapte companii au anunţat că au 800 de miliarde de dolari: Apple, Microsoft, Alphabet, Cisco, Oracle, AT&T şi Amgen.
Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.
Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.
Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
“La propunerea Primarului General şi prin votul consilierilor generali, doamna Angela Gheorghiu a primit titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti în data de 11 septembrie 2017, în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru promovarea Bucureştiului şi a României în lume. Doamna Gheorghiu nu doar că a acceptat această înaltă distincţie, dar a şi mulţumit Primarului General şi Consiliului General pentru aceasta. În data de 15 septembrie 2017, cu ocazia Zilelor Bucureştiului, soprana Angela Gheorghiu a concertat în Piaţa Constituţiei din Capitală. Onorariul plătit de Primăria Municipiului Bucureşti prin Arcub, pentru concertul susţinut de soprana Angela Gheorghiu a fost de 144.906 euro, inclusiv TVA”, transmite Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă, remis marţi MEDIAFAX.
Instituţia condusă de Gabriela Firea mai arată, referitor la ceremonia de acordare a titltului de cetăţean de onoare şi a Cheii Oraşului Bucureşti, că, la solicitarea expresă a artistei, s-a convenit ca evenimentul să aibă loc pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României.
Reprezentanţii Primăriei Capitalei au făcut toate demersurile pentru organizarea acestui eveniment la Palatul Regal, la data solicitată de Angela Gheorghiu, însă, cu o seară înainte de eveniment, soprana a anunţat prin e-mail că nu mai poate participa la ceremonie „din motive personale”, condiţionând participarea de soluţionarea unor probleme fiscale, transmite Primăria Capitalei.
Ann Marie Reinhart Smith a lucrat la Toys R Us pentru 29 de ani. Acum, femeia din Durham, Carolina de Nord, este o bunică şomeră după ce a fost concedidată în cadrul falimentului şi lichidării brandului simbol de jucării, potrivit NBC.
Smith este doar unul din cei 30.000 de angajaţi americani care au ajuns şomeri după ce lanţul de retail, cu o istorie de peste 70 de ani, a început să închidă businessul.
Prăbuşirea lanţuui de magazine este rezultatul unui deceniu de managament dezastruos gestionat de firmele de pe Wall Street care au cumpărat compania şi au îngropat-o în datorii de miliarde de dolari.
Într-un final lanţul s-a prăbuşit primăvara aceasta sub greutatea datoriilor, marcând al treilea cel mai mare faliment din retailul american.
Publicaţia americană scrie că povestea bunicii Smith serveşte ca dovadă a ceea ce se întâmplă cu angajaţii când Wall Street-ul îi neglijează în cursa nesfârşită după profit.
Între timp, baronii fondurilor de investiţii care au cumpărat compania în 2005 au obţinut sute de milioane de dolari în profituri, iar executivii de top din companie pleacă cu pachete compensatorii de 16 milioane de dolari.
„Angajaţii din retail sunt deja prost plătiţi”, i-a spus Smith senatorului Bernie Sanders în data de 13 mai când acesta s-a întâlnit cu viitorii şomeri de la Toys R US în Washington. „Acum să fim daţi afară fără pachete compensatorii este devastator. Să nu ştii cum îţi vei plăti chiria, cum îţi vei hrăni familia şi cum îţi vei plăti facturile este absolut umilitor”.
Acest fenomen nu este o problemă doar pentru Toys R Us. De-a lungul ţării fondurile de investiţii profită de muncitorii prost plătiţi din retail pentru a-şi spori profiturile şi închid magazine când profiturile nu mai sunt ce au fost, zdruncinând comunităţi întregi.
Potrivit Fortune, retailerul a înregistrat vânzări de 11,5 miliarde de dolari în 2016, dar cu toate acestea Toys R Us pierdea bani, îngreunat de datoriile de peste 5,2 miliarde de doalri.
Datoriile sunt rezultatul achiziţionării retailerului de către fondurile Bain Capital, KKR şi Vornado Realty Trust, într-o tranzacţie de 6,6 miliarde de dolari, din care fondurile au pus pe masă doar 20%, iar restula fost plătit printr-o datorie care a fost trecută în contul retailerului.
Publicaţia americană scrie că aceste fonduri de investiţii sunt „prădători” şi „vulturi capitalişti”. Acum, mai mult ca niciodată, aşa cum spune şi senatorul Sanders, este o problemă sistemică cu fondurile care intră într-o companie pe care o încarcă de datorii şi apoi o aruncă într-un tribunal declarând falimentul înainte de a trece la următoarea victimă.
„Politicienii trebuie să iasă în faţă şi să ne ajute”, i-a spus Smith lui Sanders. „Nu este corect ca executivii, care deja au salarii frumuşele, să ia milioane de dolari în bonusuri iar noi, car le-am construit brandul, să nu luăm nimic”.
Cifra de afaceri a combinatului chimic a crescut la 297,5 milioane de lei (faţă de 221,7 milioane de lei în trimestrul I 2017), pe fondul creşterii vânzărilor atât pe piaţa internă (66,1 milioane de lei, faţă de 54,7 milioane de lei), cât şi la export (231,4 milioane de lei, faţă de 167 milioane de lei).
Numărul mediu de salariaţi a crescut uşor, de la 1.944 de persoane în trimestrul I 2018 la 1.954 de persoane în trimestrul I 2018.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt faţă de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor.
De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată şi de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe de-o parte, CFR Marfă este somată să plătească o serie de facturi şi are conturile blocate, iar de cealaltă parte are de încasat sume consistente de la clienţi care se află ori în insolvenţă, ori în faliment, astfel că şi conturile acestora sunt blocate.
„Din această cauză, a blocării conturilor inclusiv la clienţii de la care trebuie să încaseze bani, societatea CFR Marfă riscă să nu poată plăti salariile celor 7.500 de angajaţi tocmai acum, în pragul Sărbătorilor de Paşte”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Federaţiei sindicale a Mecanicilor de Locomotivă (FML), Iulică Măntescu. El a precizat că a transmis, zilele trecute, o serie de Scrisori Deschise către preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, dar şi către Preşedinţia României, solicitând adoptarea urgentă a unor soluţii de redresare a situaţiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Mă preocupă într-un mod foarte serios faptul că CFR Marfă a acumulat o datorie prea mare, mult prea mare, la CFR (Infrastructură). Eu cred că dacă ar fi fost vorba de un agent privat, acesta nu ar fi putut să ajungă în această situaţie. Sunt preocupat de faptul că o astfel de datorie, de fapt, poate fi tratată şi ca o distorsiune în piaţă, ca un element de concurenţă neloială în raport cu alţi operatori”, a spus Lucian Şova, menţionând ulterior că datoria CFR Marfă către CFR SA „este de 100 de milioane de euro”.
„Am cerut celor de la CFR Marfă să lichideze datoria pe care o are către CFR (Infrastructură), astfel că ne pregătim pentru ce e mai rău în ceea ce priveşte o decizie de la Bruxelles privind un eventual ajutor de stat”, a mai spus Lucian Şova, în deschiderea unei conferinţe pe teme de infrastructură.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro