BusinessMagazin

Tag: craiova

  • Două mărci româneşti dezvoltă împreună un produs inedit. Cum arată şi cât costă cămăşile ”Îmbracă-te la patru spiţe”

    Atelierele Pegas şi Braiconf se alătură şi lansează o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclisti, sub numele ”Îmbracă-te la 4 spiţe”. Colecţia este formată din trei modele de cămăşi unisex. Potrivit reprezentanţilor companiilor, acestea sunt create pe baza unei combinaţii între utilitate şi stil. Pentru functionalitate, unele dintre modele au buzunare la spate, plasate în stilul jachetelor profesionale de ciclism, care te ajută să transporţi comod portofelul, cheile, ochelarii de soare sau orice altceva este important pentru tine zi de zi.

     “Special pentru experienţe pe bicicletă şi nu numai, ne-am gândit că benzile reflectorizante te vor ajuta să fii mai vizibil şi mai sigur în jungla urbană. Am pus benzi reflectorizante la îmbinarea mânecii cu umărul şi dacă ridici partea din spate a cămăşii peste zona lombară, vor ieşi la iveală alte două benzi reflectorizante,” explică Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas.

     Cămăşile pentru ciclişti au fost gândite să îmbine perfect aspectul de stil al unei cămăşi cu aspectul funcţional. Cămaşa este deosebit de versatilă, putând fi purtată şi în stilul unui rucsac: pe interior ai două bretele intersectate, putând astfel să transformi cămaşa într-un accesoriu comod şi dichisit, mai ales dacă vremea îţi joacă feste. 

     În fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, urmând ca de anul viitor să transformăm colecţia capsulă într-una de serie, aşteptările fiind să vindem un număr de peste 10. 000 de cămăşi. Preţurile pentru cămăşile colecţiei sunt de 297 de lei şi 327 de lei şi le puteţi găsi în magazinele Pegas şi în magazinele Braiconf din Bucureşti şi din oraşele Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj, Brăila şi Galaţi.

     După patru ani de la relansarea celor mai cunoscute biciclete din anii ‘70-‘80, Atelierele Pegas au adus publicului 15 noi modele special create pentru toată familia. Până în prezent, peste 13.000 de biciclete din noile colecţii Pegas au ajuns la clienţi din ţară şi din Europa.

     În octombrie 2015 proiectul Pegas a trecut la un nivel superior prin atragerea unui investitor de anvergură. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, brandul Pegas îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.

     Producătorul de cămăşi Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR) este o companie românească listată, a cărei istorie a început în urmă cu 66 de ani. Deţine o reţea de 16 magazine în România în oraşe precum: Bucureşti, Brăila, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Oradea şi Timişoara.  În curând, Braiconf va deschide în Bucureşti si un atelier de made to measure – Braiconf  Exclusive Tailoring. În fabrica de la Brăila sunt angajate peste 1000 de persoane, Braiconf fiind cel mai mare angajator autohton în industria textilă.

  • Ce rute noi a pus Wizz Air pe harta zborurilor în 2017?

    Liderul pieţei de transport aerian, low-costul Wizz Air, care are 29 de rute noi pentru 2016 a pus pe harta zborurilor alte trei rute noi pentru anul viitor.

    Din martie anul viitor avioanele companiei Wizz Air vor decola din Craiova spre Paris şi Veneţia iar din Bucureşti va mai pleca un avion spre Lamezia Therme, în sudul Italiei. Low-costul şi-a consolidat în acest an poziţia pe piaţă prin deschiderea de rute noi din Bucureşti, Sibiu, Cluj Napoca, Iaşi, Suceava. Pe rute externe, Wizz Air a legat în acest an România de Lisabona (Portugalia), Tel Aviv (Israel), Larnaca (Cipru) şi alte destinaţii din Europa.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • IT-işti din Craiova, vânzători din Stockholm şi München pentru servicii software. Enea Software deschide un nou birou la Craiova

    În mai 2016 Enea Software a deschis un al doilea birou la Iaşi, apoi în presă se vorbea de posibilitatea inaugurării celui de-al treilea birou al companiei, la Cluj sau la Craiova. Acum, la început de toamnă, Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea, povesteşte pentru Business Magazin de ce a ales Craiova.

    „În cele două oraşe ne‑am dus după mediile universitare. Bazinul de potenţial angajaţi în cele două locuri este foarte bun. Iaşiul este probabil polul IT numărul trei din România, iar în Craiova este o industrie aeronautică extrem de dezvoltată care pe noi ne avantajează, deoarece avem o componentă destul de competentă pe aeronautice. Am găsit oameni foarte bine pregătiţi, cu un background foarte bun, tehnologic şi educaţional“, spune Putinică în cadrul unei discuţii la sediul din Bucureşti.

    De 16 ani compania funcţiona cu un singur birou în România, dar 2016 a adus nu unul, ci două noi centre. „Este vorba despre o dezvoltare a companiei care nu mai putea fi executată într-o singură piaţă (Bucureşti) din punct de vedere al resurselor de muncă“, argumentează Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea, o afacere suedeză, cu afaceri de 50 de milioane de euro. Hubul principal al companiei este subsidiara din România, unde lucrează în jur de 300 de oameni, iar veniturile companiei au crescut la 41 de milioane de lei în 2015, faţă de 39,6 în 2014, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Bogdan Putinică a intrat în afaceri la 23 de ani, în 2000, când a înfiinţat IP Devel, o firmă de servicii software alături de un asociat. Compania a crescut, iar în 2006 Adecco, gigantul elveţian, a cumpărat pachetul de control (76%); doi ani mai târziu, compania a fost achiziţionată de Enea, într-o tranzacţie evaluată la 6-7 milioane de euro. Deşi Clujul ocupă o poziţie o poziţie fruntaşă în industria IT din România, după Bucureşti, în opinia Enea este o piaţă prea aglomerată „companii mari au birouri acolo şi din punct de vedere al concurenţei şi competitivităţii parcă nu aş deschide acolo“, mărturiseşte Putinică. El nu exclude însă posibilitatea de a deschide un birou la Cluj şi menţionează că „suntem bine cu Iaşi şi Craiova deocamdată, ne acoperă nevoile pe termen scurt şi mediu“.

    Furnizorul global de software pentru domeniile telecomunicaţii, aviatic, servicii financiare şi pentru sectorul medical a anunţat la inaugurarea centrului din Iaşi că plănuieşte să angajeze peste 100 de oameni, potrivit informaţiilor din presă, dar în prezent lucrează 10‑12 oameni, iar la Craiova 6-8. „În industria de IT companiile care au o vechime lucrează cu un backlog de poziţii, nu se pune problema să nu recrutăm. Noi avem peste 35-40 de poziţii disponibile şi recrutăm la nivel naţional, nu mai căutăm doar în Bucureşti“, spune Bogdan Putinică.

    Pentru biroul din Moldova, Enea a trimis un office manager din Bucureşti, dar pentru Craiova a angajat local. Astfel prin aceste deschideri compania are acces la un număr mai mare de specialişti IT pe o piaţă de muncă acerbă unde procesul de angajare a IT-iştilor a devenit unul de headhunting. „Nu găsesc uşor oameni. Acum câţiva ani ţi-aş fi spus că da. Procesul de recrutare pentru companiile din domeniu, care nu sunt foarte cunoscute precum IBM, Microsoft sau Oracle, este mai degrabă un proces de headhunting“, punctează Putinică. Mai ales prin prisma faptului că Enea nu şi-a făcut un obicei din a angaja studenţi (cărora le oferă internshipuri pe perioada de vară) şi caută oameni cu experienţă, capabili să lucreze în domenii specializate precum aeronautica.

    Bogdan Putinică argumentează că preferă să nu angajeze studenţi, pentru că sunt dinamici, „nu stau mult într-un loc“, dar şi pentru că preferă candidaţi cu studii absolvite, care au dobândit deja cunoştinţe şi pot înţelege diverse arii de expertiză din domeniul IT mai uşor. „Dacă treci peste facultate şi te ratezi educaţional, dacă-mi permiţi, nu cred că te ajută pe termen lung deoarece cred că pleci la drum cu un picior rupt, tot timpul vei fi codaş.“ Putinică explică şi că strategia pe care mizează este de a atrage specialişti cu pachete salariale atractive, bonusuri de relocare, traininguri, pachete educaţionale, de sănătate, asigurări, cu „tot ce poţi, tot ce-ţi permiţi“.

    Filiala locală a Enea produce şi oferă servicii software pentru industrii specializate precum aerospaţială – de pildă dezvoltă pentru Agentia Spaţială Europeană aplicaţii software de compresie a imaginilor –, industria medicală sau echipamente financiare, însă cei mai mulţi şi cei mai importanţi din punct de vedere al afacerii sunt clienţii din telecom, cu o pondere de 50% în cifra de afaceri. Anul trecut, în timp ce cifra de afaceri a crescut la 41 de milioane de lei, profitul s-a redus faţă de 2014 de la 5,2 milioane de lei la 4,4 milioane de lei. „În acest business de servicii software, ai contracte cu clienţi care încep şi se termină în funcţie de nevoile lor; anul trecut am pus capăt unor contracte profitabile şi am început altele mai puţin“, spune Putinică.

    Pentru anul în curs, Enea a decis să investească în divizia de vânzători a companiei şi a angajat oameni în Stockholm şi München, pentru a impulsiona afacerea în teritoriul european; clienţii de pe bătrânul continent reprezintă cea mai însemnată pondere în businessului Enea România. Din cei 33-34 de clienţi, doar „o mână sunt din ţară“. „Businessul preponderent pentru Enea România este la nivel european. Pentru aceşti clienţi lucram cu oameni de vânzări din Bucureşti cu care ne plimbam peste tot, iar acum ne-am hotărât să angajam în Suedia şi Germania.“

    Bogdan Putinică a lasă să se înţeleagă că anul acesta afacerile merg bine şi prevede o evoluţie în linie cu cea de anul trecut, dar nu dă niciun alt detaliu.
     

  • O tranzacţie de peste 50 de milioane de euro: Un antreprenor francez, la un pas să preia mallul Electroputere din Craiova

    Mallul din Craiova, aflat în insolvenţă încă din 2013 la doi ani de la deschidere, va fi vândut de belgienii de la BelRom către francezii de la Catinvest, care deţin pe piaţa românească trei galerii comerciale.

    Grupul francez Catinvest, care deţine pe piaţa locală trei galerii comer­cia­le, repectiv Cora Pan­teli­mon, Carrefour Orhi­de­ea şi Tom Constanţa, este pe ulti­ma sută de metri să preia mallul Electro­pu­tere din Craiova într-o tran­zac­ţie de pes­te 50 mil. euro, potrivit surselor din piaţă.

    Cele două părţi nu au răspuns soli­ci­tării ZF până la închiderea ediţiei. Bel­gienii de la BelRom, care deţin cen­trul comercial Electroputere din Cra­iova, l-au scos la vânzare încă de acum mai bine de un an. Belgienii au vândut de-a lungul timpului mai multe dintre proiectele pe care le-au dezvoltat în România.

    La polul opus, decizia gru­pului Cat­in­vest de a face o astfel de achizitie vine după o lungă perioadă, de circa un de­ce­niu, în care francezii nu au făcut nicio mutare strategică pe piaţa locală. Firma Catinvest este controlată de antre­prenorul francez Bertrand Catteau.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Starbucks se extinde într-un alt oraş din ţară – GALERIE FOTO

    Prima cafenea Starbucks din Craiova se va deschide pe 20 septembrie în Mercur Center, în parteneriat cu AmRest. Cafeneaua se află la parterul centrului comercial laintrarea principala şi va dispune şi de o terasă exterioară.

    „Starbucks este un brand foarte popular în România, un loc de întâlnire preferat pentru iubitorii de cafea. Vom continua să construim în ţară mai multe cafenele frumoase pentru a aduce experienţa Starbucks cât mai aproape de toţi clienţii”, a declarat directorul regional Amrest, Mateusz Sielecki.

    Starbucks a intrat pe piaţa românească în 2007, când a deschis prima cafenea în centrul de retail din Bucureşti – Plaza România.

    În prezent, există 21 de cafenele Starbucks în ţară: 13 în Bucureşti, una în Cluj – Napoca, două în Timişoara, două în Constanţa, una în Braşov şi două în Iaşi. Brand-ul este operat de AmRest în baza unui contract de licenţă cu Starbucks începând din luna iunie 2015, când AmRest a achiziţionat anteriorul operator Starbucks din România

  • Starbucks se extinde într-un alt oraş din ţară – GALERIE FOTO

    Prima cafenea Starbucks din Craiova se va deschide pe 20 septembrie în Mercur Center, în parteneriat cu AmRest. Cafeneaua se află la parterul centrului comercial laintrarea principala şi va dispune şi de o terasă exterioară.

    „Starbucks este un brand foarte popular în România, un loc de întâlnire preferat pentru iubitorii de cafea. Vom continua să construim în ţară mai multe cafenele frumoase pentru a aduce experienţa Starbucks cât mai aproape de toţi clienţii”, a declarat directorul regional Amrest, Mateusz Sielecki.

    Starbucks a intrat pe piaţa românească în 2007, când a deschis prima cafenea în centrul de retail din Bucureşti – Plaza România.

    În prezent, există 21 de cafenele Starbucks în ţară: 13 în Bucureşti, una în Cluj – Napoca, două în Timişoara, două în Constanţa, una în Braşov şi două în Iaşi. Brand-ul este operat de AmRest în baza unui contract de licenţă cu Starbucks începând din luna iunie 2015, când AmRest a achiziţionat anteriorul operator Starbucks din România

  • Huawei oferă studenţilor români cursuri de specializare în China

    Huawei, unul dintre principalii furnizori globali de soluţii îndomeniul IT&C, continuă sprijinul acordat studenţilor români prin programe educaţionale, realizate în parteneriat cu Guvernul României.Huawei va trimite la specializare în China şi anul acesta, începând cu data de 26 august, zece studenţi de la universităţi tehnice din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca, în cadrul programului “Telecom Seeds for the Future 2016”.

    Vlad Doicaru, Director Enterprise Huawei România: “Huawei continuă programul Telecom Seeds for the Future, ca urmare aangajamentului pe termen lung pe care l-a făcut pentru sprijinirea studenţilor români. Scopul companiei este acela de a pune la dispoziţia lor cele mai recente soluţii de tehnologie. Totodată, dorim să le oferim studenţilor care mergîn China o experienţă multiculturală. Această experienţă va cuprinde şi posibilitatea de a testa un mediu de lucru real, în mijlocul unei echipe internaţionale, departe de casă.”

    Pe durata programului, studenţii români beneficiază decursuri de limbă şi cultură chineză, alături de cursurile de formare profesională.  Studenţii vor vizita sediul central Huawei Technologies din Shenzen şi vor avea acces la cele mai noi tehnologii. De asemenea, vor avea ocazia de a vizita şi câteva oraşe din China, beneficiind de o experienţă multiculturală.
    Proiectul este susţinut atât de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cât şi de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi reprezintă o oportunitate pentru studenţii români de a înţelege tendinţele actuale din domeniul IT&C.

    De asemenea, este un angajament pe termen lung pe care Huawei şi l-a asumat, acela de a investi în viitoarele talente locale. Principalul obiectiv al acestui program îl reprezintă vizita la sediul central al Huawei din Shenzhen. Aici, tinerii vor beneficia de sfaturile şi consultanţa specialiştilor Huawei şi vor avea acces la tehnologie de ultimă generaţie.

    Cei zece studenţi români care participă la acest program sunt Adina-Cristina Moc, Marian Leica, Cristian Gabriel Bucuroiu, Raoul Alin Jurubiţă şi Andrei Haiducu de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Robert Văcăruşi de la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice din Bucureşti, Adrian Tăut de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Andra Irina Vasile de la Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică din cadrul Universităţii Craiova, Narcisa Nicoleta Adiaconiţei şi Theodor Adrian Ivan din cadrul Universităţii Tehnice din Iaşi.

    Toţi cei zece studenţi au efectuat un stagiu de practică în cadrul Huawei România, fiind aleşi în urma rezultatelor bune pe care le-au înregistrat pe parcursul desfăşurării proiectelor interne din companie.

    Huawei a devenit un partener strategic pentru principalii operatori de comunicaţii din România, prin dezvoltarea de soluţii de înaltă tehnologie şi furnizarea de servicii personalizate pentru clienţii săi. La nivel local, compania intenţionează să continue creşterea numărului de angajaţi şi a resurselor locale, valorificând centrele regionale (GSC şi ASSC).

    Prin parteneriate cu universităţile din România şi prin crearea de programe de internship cu perspective pe termen lung, Huawei România continuă investiţiile în comunităţile locale.
     

  • Producţia de maşini a scăzut cu 5,2% în primele şase luni ale anului

    Uzinele auto ale Dacia şi Ford au produs puţin peste 201.000 de autoturisme în primele şase luni ale anului, în scădere cu 5,2% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importa­to­rilor de Automobile (APIA).

    În această perioadă, la Craiova singura noutate a fost o ediţie specială a lui B-Max, în timp ce la Mio­veni luna iunie a adus lansarea în Ro­mânia a modelelor Sandero şi Logan cu transmisie robotizată, fără pedală de ambreiaj.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro