BusinessMagazin

Tag: contract

  • Facilitec va asigura contractul facility managementului pentru Willbrook Residential

    Facilitec România parte a grupului spaniol Mantor şi lider pe piaţa de facility & property management a preluat managementul facilităţilor pentru proiectele Willbrook Residential: Oxford Gardens, Green Gate, Zodiac, Zenith, Grace Garden, North Star şi Rose Garden, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Facilitec va oferi servicii de mentenanţă tehnică şi curăţenie şi va implementa un seviciu de Concierge, menit să optimizeze experienţa chiriaşilor şi a vizitatorilor complexelor de lux constituite din 306 proprietăţi ce însumează 142.640 mp.

    „Piaţa de property & facility management pentru zona rezidenţială reprezintă unul dintre cele mai înfloritoare segmente din România. Am început anul foarte agresiv, cu 10 noi proiecte rezidenţiale în portofoliu, iar obiectivul nostru este să consolidăm poziţia de lider pe care Facilitec o are pe piaţa de property & facility management în domeniul rezidenţial premium şi de lux. Avem în plan să creştem şi portofoliul pe zona de retail şi industrial, motiv pentru care ne vom mări echipa în următoarele luni”, declară Tomás Manjón, managing partner al Facilitec România.

    De la lansarea pe piaţa din România, Facilitec a ajuns la un portofoliu de mai mult de 1.000 de apartamente, ansambluri rezidenţiale şi apartamente în regim hotelier pentru corporaţii. Dintre proprietăţile de lux pe care le administrează Facilitec, mai fac parte Natura Residence, Rovere Exclusive Concept, Amber Residence, Alia Apartments, Amfiteatru Residence, Lacul Tei 31-33 sau Metropolitan Residence.

    Înfiinţată în anul 2007, compania Facilitec România a fost achiziţionată în anul 2015 de către 3 parteneri spanioli şi integrată în grupul Mantor. Facilitec oferă servicii de property şi facility management pentru segmentul rezidenţial de lux, pentru segmentul comercial şi pentru clădiri de birouri. Din portofoliul companiei fac parte peste 20 de proiecte care însumeaza o cifră de afaceri de aprox. 1.000.000 EUR.

    Mantor este un grup de companii fondat de 3 parteneri spanioli (Tomas Manjon, Diego Stuyck, David Tortosa) în anul 2015. Prezent pe piaţa din România, grupul are 4 divizii: Dezvoltare Imobiliară (www.trastevere.ro), Antreprenor General (www.mantor.ro), Amenajări interioare (www.cador.ro), Property şi Facility Management (www.facilitec.ro).

  • Vulcan SA a semnat cel mai mare contract din istoria companiei

    Produsele vor fi livrate companiei de petrol si gaze a statului Kuwait, fondată în 1934, cu o cifră de afaceri de peste 20 miliarde dolari si un profit net de peste 4 miliarde dolari.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Guvernul vrea introducerea unui nou de CONTRACT DE MUNCĂ. Ce avantaje prezintă acest tip de contract

    Potrivit unui răspuns acordat MEDIAFAX, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale îşi propune să elaboreze proiectul de act normativ având ca obiect reglementarea activităţii de teleworking (telemunca).

    ”Teleworking-ul reprezintă atât un mijloc pentru angajatori de a-şi moderniza organizarea muncii, precum şi un mijloc pentru angajaţi de a-şi reconcilia munca şi viaţa socială, oferindu-le autonomie sporită în realizarea sarcinilor ce le revin. În contextul politicilor sociale europene MMJS îi propune să încurajeze această formă nouă de organizare a muncii, astfel încât flexibilitatea şi securitatea să meargă mână în mână, iar calitatea locurilor de muncă să fie sporită iar şansele de integrare a persoanelor cu dezabilităţi pe piaţa muncii să crească”, se arată în răspunsul oferit de MMJS.

    Potrivit documentului, o persoană care lucrează prin teleworking va fi orice persoană care lucrează de la distanţă conform folosind tehnologia informaţiei, în cadrul unui contract de muncă în care activitatea care ar putea fi efectuată şi la sediul sauspaţiile angajatorului, este efectuată în mod regulat în afara sediului sau spaţiilor respective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea introducerea unui nou de CONTRACT DE MUNCĂ. Ce avantaje prezintă acest tip de contract

    Potrivit unui răspuns acordat MEDIAFAX, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale îşi propune să elaboreze proiectul de act normativ având ca obiect reglementarea activităţii de teleworking (telemunca).

    ”Teleworking-ul reprezintă atât un mijloc pentru angajatori de a-şi moderniza organizarea muncii, precum şi un mijloc pentru angajaţi de a-şi reconcilia munca şi viaţa socială, oferindu-le autonomie sporită în realizarea sarcinilor ce le revin. În contextul politicilor sociale europene MMJS îi propune să încurajeze această formă nouă de organizare a muncii, astfel încât flexibilitatea şi securitatea să meargă mână în mână, iar calitatea locurilor de muncă să fie sporită iar şansele de integrare a persoanelor cu dezabilităţi pe piaţa muncii să crească”, se arată în răspunsul oferit de MMJS.

    Potrivit documentului, o persoană care lucrează prin teleworking va fi orice persoană care lucrează de la distanţă conform folosind tehnologia informaţiei, în cadrul unui contract de muncă în care activitatea care ar putea fi efectuată şi la sediul sauspaţiile angajatorului, este efectuată în mod regulat în afara sediului sau spaţiilor respective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul document pe care toţi şoferii vor trebui să îl aibă asupra lor

    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA va fi schimbat efectiv începând cu data de 23 decembrie.

    Asigurarea RCA este reglementată, începând din data de 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA.
    Concret, modelul noului document cu care se va face dovada încheierii asigurării RCA este inclus în Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 39/2016, ce va intra în vigoare vinery. Asta înseamnă că poliţa RCA mai poate fi emisă până joi, iar apoi va trebui folosit, la încheierea asigurării obligatorii, contractul RCA.

    în principiu, contractul RCA va conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăsesc în prezent în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea. Mai exact, contractul RCA, al cărui model este anexat articolului de faţă, va conţine:

    • numărul şi data încheierii;
    • părţile contractului;
    • perioada de valabilitate;
    • limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA;
    • prima de asigurare;
    • numărul ratelor şi scadenţa acestora;
    • intermediarul, dacă este cazul;
    • clasa bonus-malus;
    • numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului;
    • numărul de identificare al vehiculului;
    • statele în care acest document are valabilitate.

    Bine de ştiut este că poliţele RCA emise până la data de 22 decembrie îşi vor păstra valabilitatea, chiar dacă din 23 decembrie va fi folosit contractul RCA. Cu alte cuvinte, persoanele care deţin acum o poliţă RCA nu vor fi nevoite să o preschimbe în contract RCA. 

  • Noul document pe care toţi şoferii vor trebui să îl aibă asupra lor

    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA va fi schimbat efectiv începând cu data de 23 decembrie.

    Asigurarea RCA este reglementată, începând din data de 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA.
    Concret, modelul noului document cu care se va face dovada încheierii asigurării RCA este inclus în Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 39/2016, ce va intra în vigoare vinery. Asta înseamnă că poliţa RCA mai poate fi emisă până joi, iar apoi va trebui folosit, la încheierea asigurării obligatorii, contractul RCA.

    în principiu, contractul RCA va conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăsesc în prezent în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea. Mai exact, contractul RCA, al cărui model este anexat articolului de faţă, va conţine:

    • numărul şi data încheierii;
    • părţile contractului;
    • perioada de valabilitate;
    • limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA;
    • prima de asigurare;
    • numărul ratelor şi scadenţa acestora;
    • intermediarul, dacă este cazul;
    • clasa bonus-malus;
    • numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului;
    • numărul de identificare al vehiculului;
    • statele în care acest document are valabilitate.

    Bine de ştiut este că poliţele RCA emise până la data de 22 decembrie îşi vor păstra valabilitatea, chiar dacă din 23 decembrie va fi folosit contractul RCA. Cu alte cuvinte, persoanele care deţin acum o poliţă RCA nu vor fi nevoite să o preschimbe în contract RCA. 

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • A participat la crearea uneia dintre cele mai mari companii din lume, dar a renunţat după doar 12 zile. Vezi cât ar fi valorat azi partea lui din companie

    Wayne a lucrat cu Steve Jobs la Atari înainte ca cei trei să înfiinţeze Apple Computer pe 1 aprilie 1976. “M-am pus la computer şi am scris contractul, am făcut trei copii pe care toţi le-am semnat, apoi a doua zi m-am dus şi am înregistrat compania. 12 zile mai târziu mi-am scos numele de pe contract”, povesteşte Wayne pentru Business Insider.

    “Cred că Steve Jobs era puţin fascinat de mine la început deoarece eu aveam 40 si ceva de ani, aveam experienţă, în timp ce el avea doar 20 şi ceva”, spune el.

    Într-o zi Jobs a venit în biroul meu şi i-a povestit lui Wayne despre posibilitatea de a înfiinţa o companie cu Wozniak. “Avem o problemă minoră pe care vrem ca tu să o rezolvi”, i-a spus Jobs.

    Problema era că Wozniak ţinea foarte mult la circuitul dezvoltat de el şi a vrut să rezerve dreptul de a folosi circuitul şi în alte proiecte şi Jobs i-a spus că nu poate face asta. Wayne l-a convins pe Wozniak şi problema a dispărut.

    Jobs a revenit şi a spus “o să înfiinţăm o companie”. “El şi Wozniak deţineau 45% fiecare şi eu urma să deţin 10%”, spune Wayne. Azi 10% din acţiunile Apple valoreză 67 miliarde de dolari (3 feb 2017).

    Imediat după semnarea contractelor Jobs s-a dus la magazinul “The Byte” unde a vândut 50 sau 100 de computere. Apoi el a împrumutat 15,000 de dolari pentru a putea realiza computerele. “The Byte shop avea o reputaţie oribilă când era vorba de plata facturilor. Dacă nu ne plăteau noi cum recuperam 15,000 de dolari? Jobs şi Wozniak nu aveau niciun ban, pe când eu aveam o casă, o maşină, şi un cont în bancă. Dacă nu primeam banii, eu aveam probleme”, explică Wayne.

    “Dar nu ăsta a fost motivul principal pentru care am renunţat. Ştiam că stăteam în umbra a doi giganţi şi că nu o să am propriul meu proiect. Urma să mă ocup de documente, de lucruri care nu mă entuziasmau. Nu era viitorul pe care mi-l imaginam”, povesteşte el.

    Al treilea fondator al Apple spune că nu regretă decizia luată cu mult timp în urmă. “Nu sunt bogat, dar nici nu am făcut foamea. Consider că am avut parte de noroc în viaţă”

    Wayne a realizat şi primul logo al companiei.