Tag: Constanta

  • Puiu Haşotti şi-a dat demisia din PNL

    Membru al Partidului Naţional Liberal din 6 ianuarie 1990, Puiu Haşotti a demisionat, luni, din partid.

    ”Unele atitudini politice ale PNL fie nu le pot înţelege, fie nu sunt de acord cu ele”, a anunţat, miercuri, motivul demisiei Puiu Haşotti.

    Haşotti a spus că PNL-ul de astăzi ”nu mai seamănă cu cel în care m-am înscris eu”.

    El a ţinut să precizeze că nu are de gând să se înscrie în altă formaţiune politică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un miner a descoperit o rocă din smarald care valorează 300 de milioane de dolari. Vezi cum trăieşte după marea descoperire

    Proprietarul, căruia îi sunt cunoscute doar iniţialele –  FG-  a declarat că piatra uriaşă este extrem de rară datorită „dimensiunilor sale considerabile şi a calităţii cristalelor sale gigantice”. Deşi ar fi nevoie de un camion cu stivuitor pentru a transporta această piatră imensă, riscurile sunt foarte ridicate în Brazilia, unde grupările criminale folosesc explozibili pentru a ataca băncile.

    Smaraldul masiv, care cântăreşte 360 ​​de kilograme şi are o înălţime de 1,3 metri, a fost descoperit acum o lună, la 200 de metri adâncime în interiorul minei Carnaiba, o zonă de explorare minerală bogată în bijuterii din Bahia, nord-estul Braziliei. „Nu pot dezvălui nimic despre locul unde se află piatra, modul în care se păstrează şi cât am plătit pentru ea”, a declarat săptămâna aceasta proprietarul extrem de precaut.  „Tot ce pot spune este că piatra este mutată frecvent dintr-o locaţie securizată în alta.  Nu pot să risc viaţa familiei mele, ţinând piatra într-un loc în care ar putea fi găsit”, a mai spus acesta.  Păzitorul secret, care finalizează în prezent actele juridice de proprietate, a descris obiectul ca „un monument maiestuos şi frumos”.

    Experţii declară că  piatra impodobită cu bijuterii, care conţine aproximativ 180.000 de cristale de smarald, ar pute ajunge la o valoare de 238 de milioane de lire sterline. Proprietarul, un bărbat căsătorit, în vârstă de  50 de ani, a dezvăluit: „Am primit deja apeluri de la părţile interesate, inclusiv potenţialii cumpărători din Europa, Emiratele Arabe, America, India şi China, care doresc să deschidă negocierile”.

  • Cofetărie RENUMITĂ, închisă. Foloseau colorant alimentar EXPIRAT de 16 ani

    Comisarii de la Protecţia Consumatorului au verificat laboratorul unei renumite cofetării din Constanţa, unde au găsit produse expirate, care conţin E-uri necomunicate consumatorului, cu potenţial periculos. 

    De asemenea, laboratorul prezenta condiţii de depozitare neconforme, folosindu-se de proceduri nesigure, iar multe din produsele folosite erau cu potenţial periculos.

    Toate produsele au fost retrase, iar unitatea a fost oprită temporar de la prestări de servicii, scrie Replica Online.

    „Toate prăjiturile conţin E-uri, unele care pot distruge capacitatea de concentrare şi atenţie a copiilor”, au precizat comisarii OPC.

    Consumul unor produse alimentare în care se utilizează anumiţi coloranţi artificiali (E102, E104, E110, E122, E124 şi E129) împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu comandat în anul 2007 de agenţia guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency, FSA) şi realizat de către Universitatea Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Ca urmare, părinţii au fost sfătuiţi să îndepărteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conţin aditivii menţionaţi anterior. În anul 2008, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au impus producătorilor din industria alimentară să includă pe etichetele produselor ce conţin oricare dintre cei şase coloranţi informaţii suplimentare sub forma unui avertisment de tipul “poate afecta negativ activitatea copiilor şi atenţia acestora”.

    Comisarii au anunţat că opresc temporar prestarea de servicii şi se va face propunerea ca să fie suspendată activitatea până la 6 luni. 

  • Cofetărie RENUMITĂ, închisă. Foloseau colorant alimentar EXPIRAT de 16 ani

    Comisarii de la Protecţia Consumatorului au verificat laboratorul unei renumite cofetării din Constanţa, unde au găsit produse expirate, care conţin E-uri necomunicate consumatorului, cu potenţial periculos. 

    De asemenea, laboratorul prezenta condiţii de depozitare neconforme, folosindu-se de proceduri nesigure, iar multe din produsele folosite erau cu potenţial periculos.

    Toate produsele au fost retrase, iar unitatea a fost oprită temporar de la prestări de servicii, scrie Replica Online.

    „Toate prăjiturile conţin E-uri, unele care pot distruge capacitatea de concentrare şi atenţie a copiilor”, au precizat comisarii OPC.

    Consumul unor produse alimentare în care se utilizează anumiţi coloranţi artificiali (E102, E104, E110, E122, E124 şi E129) împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu comandat în anul 2007 de agenţia guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency, FSA) şi realizat de către Universitatea Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Ca urmare, părinţii au fost sfătuiţi să îndepărteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conţin aditivii menţionaţi anterior. În anul 2008, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au impus producătorilor din industria alimentară să includă pe etichetele produselor ce conţin oricare dintre cei şase coloranţi informaţii suplimentare sub forma unui avertisment de tipul “poate afecta negativ activitatea copiilor şi atenţia acestora”.

    Comisarii au anunţat că opresc temporar prestarea de servicii şi se va face propunerea ca să fie suspendată activitatea până la 6 luni. 

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.

  • Zborurile interne au luat cotă de piaţă de la CFR Călători şi merg spre 1 mil. pasageri

    Sunt oameni din vestul ţării care îşi doresc să ajungă la Constanţa fără să treacă prin Bucureşti. De asemenea, Constanţa este o destinaţie de vacanţă greu accesibilă prin mijloacele de transport tradiţionale, în special pentru locuitorii din Cluj,Timişoara sau Oradea“, explică Gheorghe Răcaru, directorul general al Blue Air, a doua cea mai mare companie ca număr de pasageri de pe plan local. De altfel, distanţele dintre oraşele din vestul ţării şi Constanţa se parcurg în nouă ore cu maşina (de la Cluj de exemplu) sau chiar în 15 ore cu trenul, aşa cum este cazul distanţei Oradea- Constanţa. CFR Călători, principalul transportator de călători pe calea ferată, a avut în ultimii ani un număr mai mic de pasageri, creşterea opţiunilor de transport fiind una dintre cauze. CFR Călători a avut anul trecut aproape 53 de milioane de pasageri, în scădere cu 4% faţă de anul precedent.

  • Cum arată si cât costă vila de lux a Simonei Halep – FOTO

    De curând sportiva şi-a făcut o vilă de lux în Constanţa şi a început construcţia unui hotel în Mamaia.

    Lucrările pentru vila impresionantă au început încă de acum doi ani. Construcţia trebuia să fie finalizată în luna august a acestui an, însă lucrătorii au reuşit să o termine mai devreme, consemnează un ziar monden. Vila are demisol, parter şi un etaj, plus o curte impresionantă. Un lucru determinant pentru Simona a fost să aibă o casă în apropierea părinţilor. Iar această casă, spun experţii imobiliari, a ar fi costat-o în jur de 500.000 de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cum arată si cât costă vila de lux a Simonei Halep – FOTO

    De curând sportiva şi-a făcut o vilă de lux în Constanţa şi a început construcţia unui hotel în Mamaia.

    Lucrările pentru vila impresionantă au început încă de acum doi ani. Construcţia trebuia să fie finalizată în luna august a acestui an, însă lucrătorii au reuşit să o termine mai devreme, consemnează un ziar monden. Vila are demisol, parter şi un etaj, plus o curte impresionantă. Un lucru determinant pentru Simona a fost să aibă o casă în apropierea părinţilor. Iar această casă, spun experţii imobiliari, a ar fi costat-o în jur de 500.000 de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Simona Halep şi-a deschis o cafenea în Constanţa. Cum arată localul în interior FOTO

    Simona Halep a castigat aproape 20 de milioane de euro din tenis, iar o parte din bani i-a investit in Constanta, orasul in care s-a nascut. Ea si-a ridicat o vila estimata la 600.000 de euro si a investit, se pare, si intr-un complex rezidential ce se ridica in Mamaia.

    Pe langa imobiliare, Simona s-a lansat si intr-o alta afacere, inaugurandu-si recent o cafenea in Constanta. Localul se numeste “SH Cafe”, literele fiind scrise, la intrare, pe o minge de tenis. Interiorul este generos, fiind dotat cu mobilier de ultima generatie. In cafeneaua Simonei, pe langa cafea si sucuri, se pot manca omlete, croissante, dar si pizza.

    GALERIE FOTO