Tag: confrunta

  • Istoria banilor: dezvoltarea sistemului financiar mondial

    Pe măsură ce timpul a trecut, sistemul financiar mondial, pentru că putem vorbi deja de aşa ceva, se dezvoltă: egiptenii pun bazele unui sistem bursier, romanii se confruntă, în timpul celui de-al doilea război punic, dintre Roma şi Cartagina, cu inflaţia generată de enorma cerere de bani pentru plata trupelor iar insula greacă Delos devine un important centru bancar. Spiritul novator chinez se manifestă şi el: apar banii din piele (de cerb), cu o valoare de 40.000 de monede de bază.

    Romanii au reacţionat cu o relativă întârziere la baterea de monedă, dar au adoptat, pe lângă aur şi argint, şi metalele mai puţin preţioase, cum ar fi arama. Împăratul Augustuts a reformat atât sistemul monetar cât şi pe cel al taxelor, impozitând tranzacţiile comerciale, deţinerea de terenuri şi câştigurile.

    În toată această perioadă, cele mai folosite unităţi monetare de către greci erau halcousul (din aramă, echivala cu o treime de obol), obolul (o şesime de drahmă), drahma (din argint), staterul (din aur, echivala cu 4 drahme) şi talantul (600 de drahme). Romanii foloseau libra şi uncia, din aramă, denarii din argint şi aureusii din aur.

    Alungarea cămătarilor din templul Ierusalimului de către Isus nu a fost decât un episod minor al dezvoltării sistemului monetar, cu bunele şi relele sale: în anul 250 conţinutul de argint al monedelor romane scade la 40% iar în 270 la numai 4%, consecinţe ale inflaţiei accelerate. Aurelian încearcă să combată acest flagel printr-o emisiune de noi monede de aur pur, cărora le ridică valoarea de două ori şi jumătate. Fără prea mare succes, pentru că inflaţia rămâne o problemă şi pentru Diocleţian. Acesta este învins de forţele pieţei, chiar dacă a introdus controlul preţurilor şi al dobânzilor, şi abdică. Pe de altă parte, Diocleţian este cel ce a introdus primul sistem de buget anual, cu succes.

    Inflaţia nu s-a lăsat învinsă nici de trecerea la creştinism a Imperiului Roman, chiar dacă, cu această ocazie, împăratul Constantin cel Mare a confiscat enormele comori acumulate în templele “păgâne”.

    Mai trebuie remarcat şi faptul că împăratul Constantin a emis o monedă de aur, solidus, în anul 306, care a fost produsă, fără a i se schimba greutatea sau puritatea timp de 700 de ani. O măsură a inflaţiei acelori timpuri este evoluţia valorii aurului: în anul 307 preţul era dublu faţă de cel stabilit de Diocleţian cu şase ani mai devreme iar în 324 preţul era de şase ori mai mare. Ceva mai târziu, în Egipt, o măsură de aur care valora 300.000 de denari ajunge să coste 2.120.000.000 de denari.

    Invaziile barbare au frânat evoluţiile monetare, activităţile bancare sunt abandonate, iar monedele emise de episcopul Mellitus în Londra sunt folosite mai mult drept bijuterii decât pentru scopuri comerciale.

  • Malaysia Airlines pierde două milioane de dolari pe zi din cauza avioanelor care zboară aproape goale

    Compania Malaysia Airlines se confruntă cu grave probleme financiare, datorită în mare măsură celor două tragedii aviatice în care a fost implicată. În ultimele săptămâni, mai mulţi pasageri au postat fotografii cu aeronavele zburând cu mai puţin de jumătate din locuri ocupate.

    În martie, zborul 370 de la Kuala Lumpur la Beijing a dispărut, iar soarta celor 227 de pasageri rămâne un mister. În iulie, zborul 17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur a fost doborât deasupra Ucrainei, iar cei 283 de pasageri au murit. Aceste două accidente au fost suficiente pentru ca tot mai mulţi călători să aleagă alte companii aeriene, în ciuda campaniilor de marketing desfăşurate de malaezieni.

    Compania a înregistrat pierderi în ultimii cinci ani, însă a continuat să opereze în ciuda acestui fapt. Începând cu luna august, Malaysia Airlines a mărit comisionul oferit agenţiilor de turism de la 6 la 11% şi a redus considerabil preţul biletelor, însă rezultatele nu sunt încurajatoare. Un zbor cu Malaysia Airlines între Kuala Lumpur şi Beijing costă 238 de dolari, faţă de un preţ mediu de 500 de dolari oferit de celelalte linii.

    La începutul lunii august, compania de stat Khazanah Nasional a anunţat că va achiziţiona pachetul de 31% pe care nu îl deţine încă din acţiunile companiei, devenind astfel unic acţionar.  Fondul de investiţii deţinut de statul malaezian va cheltui aproape 450 de milioane de dolari pentru a răscumpăra acţiunile operatorului aerian în vederea delistării de pe bursă. Preţul oferit de fondul Khazanah Nasional este cu 12,5% mai mare decât cea mai recentă cotaţie bursieră a companiei MAS.

    Specialiştii estimează că, până la sfârşitul acestui an, Malaysia Airlines va trece printr-un amplu complex de rebranding.

  • Guvernul David Cameron, confruntat cu cea mai mare grevă de la începerea mandatului

     Profesori, pompieri, angajaţi la metrou şi funcţionari municipali sunt chemaţi joi să participe la mişcarea de protest, care se pare că nu va genera perturbări majore.

    O serie de manifestaţii sunt programate la Londra, în Piaţa Trafalgar şi în faţa Parlamentului britanic.

    Sute de şcoli erau închise joi dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federer – Djokovic şi Wawrinka – Ferrer, semifinalele turneului de la Monte Carlo

    Federer conduce întâlnirile directe 17-16, însă sârbul a câştigat cel mai recent meci, în finala de anul acesta de la Indian Wells. 

    Cealalt semifinală îi pune faţă în faţă pe Stanislas Wawrinka, câştigătorul turneului de Grand Slam Australian Open, şi David Ferrer, numărul 5 mondial. 

    Turneul de la Monte Carlo este dotat cu premii totale în valoare de 2.9 milioane euro.

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri pe care proprietarii trebuie să le ia pentru a-şi păstra chiriaşii

    Un studiu al Jones Lang LaSalle România prezintă o serie de măsuri ce trebuie luate de către proprietari pentru a asigura cele mai bune servicii chiriaşilor şi, prin urmare, pentru a-i păstra drept clienţi.

    Un aspect care merită menţionat este balanţa dintre costul serviciilor de administrare şi calitatea acestora. Identificarea de furnizori cu experienţă, care să ofere servicii de calitate la preţuri competitive trebuie să fie unul din elementele cheie al managementului administrativ.

    Corectitudinea calculului cheltuielilor comune şi transparenţa cu care acestea sunt prezentate chiriaşilor reprezintă un alt aspect de care trebuie să ia seama proprietarii. Cheltuielile comune au o pondere mare în totalul cheltuielilor chiriaşilor legate de spaţiul închiriat, iar corectitudinea stabilirii acestora şi transparenţa cu care proprietarii le prezintă chiriaşilor reprezintă un factor major în nivelul de satisfacţie al acestora din urmă.

    De asemenea, comunicarea şi soluţionarea problemelor între chiriaşi şi proprietari  reprezintă un factor vital pentru care chiriaşii pot decide să părăsească clădirea la expirarea contractului sau mai devreme. Stabilirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc bazată pe înţelegere şi respectarea regulilor interne, precum şi rezolvarea în timp util a problemelor şi venirea cu soluţii în întâmpinarea nevoilor chiriaşilor sunt elemente ce trebuie să guverneze zilnic relaţia chiriaş-proprietar.

    Personalul administrativ trebuie să fie permanent implicat şi să aibă o atitudine proactivă, incluzând în acţiunile întreprinse cât mai multe din sugestiile chiriaşilor.

  • Site-ul Băncii centrale a Rusiei, atacat de hackeri

     Serviciul de presă al preşedinţiei ruse a declarat, însă, că este vorba despre o “problemă tehnică” şi că urmează să fie soluţionată “în curând”, relatează Reuters în pagina electronică.

    “Site-ul Băncii centrale se confruntă cu probleme din cauza atacului unor hackeri”, a anunţat Banca într-un comunicat.

    Site-ul cbr.ru era blocat vineri dimineaţa, iar instituţia a anunţat că încearcă să soluţioneze problema.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soros: Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare economică de tip japonez

     Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor ’90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare.

    PIB-ul Japoniei a revenit recent pe creştere, ca urmare a unor măsuri agresive de stimulare a economiei.

    Criza financiară care a afectat regiunea începând din 2010 s-a încheiat, însă Europa are de rezolvat “o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare şi state datoare”, a spus Soros, într-un interviu acordat Bloomberg.

    În acelaşi timp, băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa de calificare a forţei de muncă în noile tehnologii, o problemă serioasă pentru Europa

     După cinci ani de criză economică, această neconcordanţă între pregătirea forţei de muncă şi tipul de calificare necesară reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă ţările europene, relatează New York Times.

    Sutele de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care intră pe piaţa muncii descoperă că pregătirea lor nu se potriveşte cu posturile bazate pe inovaţie care apar pe continent.

    “În toate ţările se anticipează că multe dintre noile locuri de muncă vor fi în domeniul economiei cunoaşterii. Dar asistăm la o nepotrivire îngrijorătoare a competenţelor, ceea ce înseamnă că un mare număr de şomeri nu sunt pregătiţi pentru posturile care se oferă”, a arătat Glenda Quintini, economist la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • RISC RIDICAT de izbucnire a unor tensiuni sociale în România, în 2014. RAPORTUL Economist Intelligence Unit

     Economist Intelligence Unit a alcătuit un clasament privind riscurile izbucnirii unor tensiuni sociale.

    În categoria ţărilor în care există un “risc foarte mic” de izbucnire a tensiunilor sociale sunt incluse Austria, Danemarca, Japonia, Luxemburg, Norvegia şi Elveţia.

    În categoria statelor cu “risc mediu” sunt ţări precum Belgia, Marea Britanie, Columbia, Cuba, Franţa, Georgia, Ungaria, Israel, Italia, Olanda, Rusia sau Serbia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro