BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Lufthansa va ceda până la 24 de sloturi orare de decolare şi aterizare în Frankfurt şi München ca parte a planului de salvare lansat de Comisia Europeană

    Deutsche Lufthansa AG, una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, a anunţat că va ceda concurenţilor până la 24 de sloturi orare de decolare şi aterizare în München şi Frankfurt, decizia fiind luată în conformitate cu planul de salvare lansat de Comisia Europeană pentru a salva operatorul german, scrie MarketWatch.

    În primele 18 luni, sloturile, care vor fi alocate printr-un proces competitiv de licitaţie, vor fi disponibile unor competitori noi, urmând să fie accesate după această perioadă şi de alţi rivali ai companiei.

    Sloturile vor fi deschise competitorilor la nivel european care nu au beneficiat de măsuri substanţiale de recapitalizare în timpul pandemiei de coronavirus.

    Consiliul de supraveghere din cadrul Lufthansa urmează să aprobe pachetul de salvare în valoare de 9 miliarde de euro, după ce săptămâna trecută, compania a decis să renunţe la suma care ar fi ajutat-o să evite falimentul.

    Pachetul, creat împreună cu guvernul german, are ca scop susţinerea companiei aeriene în timpul crizei generate de COVID-19.

     

  • Comisia Europeană cere României să ia măsurile necesare pentru dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile, inclusiv aprovizionarea cu gaze naturale

    Comisia Europeană a decis astăzi, 14 mai, să notifice toate statele membre ale UE (cu excepţia Ciprului, având în vedere derogarea de care beneficiază acest stat membru) şi Regatului Unit, din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate.

    Regulamentul stabileşte cerinţe de prevenire şi reacţie la întreruperile potenţiale ale aprovizionării cu gaze în UE.

    În acest scop, ţările membre trebuie să aibă planuri de acţiune preventivă şi de urgenţă, precum şi acorduri de solidaritate clare.

    Statele membre vizate şi Regatul Unit au la dispoziţie patru luni pentru a răspunde Comisiei.

    În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.

    La 30 ianuarie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia de COVID-19 o „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională”, iar la 11 martie a calificat-o drept pandemie.

    Deşi Comisia a arătat clar că va continua să aplice procedurile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în cazurile pe care le consideră necesare, ea a recunoscut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 şi măsurile corespunzătoare de combatere a pandemiei au pus la grea încercare administraţiile naţionale.

    În special în anumite cazuri, criza poate afecta şi capacitatea administraţiilor statelor membre de a asigura punerea în aplicare a legislaţiei UE.

    Ţinând cont de cele de mai sus, Comisia a informat recent statele membre că au fost prelungite perioadele de timp pentru trimiterea răspunsurilor la actualele proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, lansate de la începutul anului.

    Iar astăzi, s-a decis să se ofere statelor membre posibilitatea de a răspunde fiecărei scrisori de punere în întârziere şi fiecărui aviz motivat din prezentul pachet de proceduri în termen de patru luni, în locul celor două luni obişnuite.

  • România a însemnat în 2019 1,6% din economia Uniunii Europene

    România a avut o pondere a contribuţiei în produsul intern brut al Uniunii Europene de 1,6% în 2019 –  223 mld. euro – conform datelor Comisiei Europene.

    În 2019, România a avut un PIB de 223 miliarde euro, cu 19 miliarde euro mai mult comparativ cu anul 2018 când PIB-ul a fost de 204 miliarde euro.

    Produsul intern brut al Uniunii Europene a fost în 2019 de 13.900 miliarde euro, un nivel cu 17% mai mare decât era în urmă că zece ani. Ţările care au o pondere semnificativă în PIB european  sunt Germania, cu un aproape un sfert, Franţa, cu 17,4%, şi Italia, cu o pondere de 12,8%.

    La polul opus,  zece din ţările membre au avut anul trecut o contribuţie de sub 1% din PIB. Statele care au cea mai mică pondere în PIB-ul Uniunii Europene sunt Malta, 0,1%, Letonia, Cipru şi Estonia, fiecare cu o pondere de 0,2%.

    România se află pe locul al 14 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte contribuţia în PIB-ul UE, peste Portugalia şi Grecia care au o pondere de 1,5%, respectiv 1,3%.

    La acelaşi nivel cu România se află şi Cehia, care are tot 1,6% din PIB UE.

    Germania şi-a consolidat poziţia de lider economic al Uniunii Europene, cu un PIB în valoare de aproape 3.400 miliarde euro, a avut o pondere a contribuţiei de 24,7%, adică aproape un sfert din totalul de PIB al Uniunii Europene. Odată ce statele europene au început să se confrunte cu din ce în ce mai multe cazuri de COVID-19, guvernele ţărilor membre au decis să ia diferite măsuri de restricţii ale circulaţiei pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Măsurile luate de către statele europene au generat o scădere semnificativă a produsului intern brut al Uniunii Europene.

    În primul trimestru din 2020, PIB-ul ajustat sezonier al Uniunii Europene a scăzut cu 3,5%, şi cu 3,8% în zona euro, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor estimate ale biroului de statistică a Uniunii Europene. Scăderile menţionate pe care le-a suferit PIB-ul UE sunt cele mai puternice din 1995.

    Ponderea contribuţiei României la PIB-ul Uniunii Europene a crescut datorită faptului că Marea Britanie a ieşit din Uniune.

  • CE cere statelor membre să menţină restricţiile la frontierele UE până în 15 iunie

    Comisia Europeană a cerut, vineri, statelor membre să prelungească cu 30 de zile, până în 15 iunie, restricţiile temporare privind călătoriile neesenţiale către UE.

    Potrivit unui comunicat al CE, deşi unele state fac paşi pentru relaxarea restricţiilor situaţia rămâne fragilă.

    „Comisia a invitat astăzi, 8 mai, statele membre ale spaţiului Schengen şi statele asociate spaţiului Schengen să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricţia temporară privind călătoriile neesenţiale către UE. Deşi unele state membre ale UE şi unele state asociate spaţiului Schengen fac paşi preliminari în direcţia relaxării măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei, situaţia rămâne fragilă, atât în Europa, cât şi la nivel mondial. Prin urmare, trebuie să menţinem măsurile ce vizează frontierele externe pentru a reduce riscul de răspândire a bolii prin intermediul călătoriilor în UE.”, se arată în comunicat.

    Potrivit acestuia, eliminarea restricţiilor de călătorie trebuie să se facă eşalonat: „controalele la frontierele interne vor trebui să înceapă să fie eliminate treptat şi într-un mod coordonat, şi apoi, într-o a doua etapă, să fie relaxate restricţiile la frontierele externe”.

    „Obiectivul general – de a limita răspândirea coronavirusului prin intermediul unui nivel scăzut de interacţiune socială – este încă valabil. În ciuda progreselor înregistrate în multe ţări europene, situaţia la nivel mondial este foarte fragilă. Este imperativ ca măsurile să fie luate treptat, diferitele restricţii urmând să fie ridicate etapizat”, a declarat vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas.

    „Este necesară o abordare coordonată şi etapizată. Restabilirea funcţionării normale a spaţiului Schengen de liberă circulaţie reprezintă primul nostru obiectiv, de îndată ce situaţia sanitară va permite acest lucru. Restricţiile asupra liberei circulaţii şi controalele la frontierele interne vor trebui ridicate gradual, urmând ca într-o etapă ulterioară să eliminăm restricţiile la frontierele externe şi să permitem accesul în UE a cetăţenilor din afara UE pentru călătorii neesenţiale”, a spus comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

    Restricţia de călătorie, precum şi invitaţia de a o prelungi, se aplică „zonei UE+”, care include toate statele membre ale spaţiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România) şi cele 4 state asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) – în total, 30 de ţări.

  • CE distribuie 1,5 milioane de măşti pentru protecţia cadrelor medicale din ţările membre

    Comisia Europeană a anunţat că distribuie 1,5 milioane de măşti, din cele 10 milioane comandate, pentru protecţia cadrelor medicale. Acestea vor fi distribuite unui număr de 17 state membre şi Regatului Unit, se arată întrr-un comunicat al CE.

    Acest lot face parte dintr-o nouă achiziţie de 10 milioane de măşti, finanţată de Comisie, în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă. Scopul este de a ajuta direct statele membre pentru a atenua consecinţele imediate ale pandemiei şi pentru a anticipa nevoile legate de relaxarea restricţiilor şi de redresarea economică.

    „Facem tot ce putem pentru a sprijini statele membre să obţină echipamente de protecţie pentru cadrele medicale din prima linie. Ele sunt eroii contemporani ai Europei. Această acţiune reprezintă solidaritatea UE în acţiune şi este menită să contribuie la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene, fiind mobilizate 3 miliarde EUR de la bugetul UE pentru a sprijini în mod direct eforturile statelor membre. Rămânem neclintiţi în angajamentul nostru: împreună, putem câştiga această luptă”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    Măştile vor fi livrate în următoarele şase săptămâni statelor membre şi regiunilor care au nevoie de ele, în tranşe săptămânale de 1,5 milioane de măşti.

    Aceste livrări au loc în plus faţă de sutele de mii de măşti livrate deja din rezerva EU de echipamente medicale în ultimele săptămâni, precum şi faţă de asistenţa mobilizată prin intermediul Mecanismului UE de protecţie civilă, potrivit comunicat CE.

    Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate ale statelor membre, din care 2,7 miliarde vor fi direcţionate prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă şi 300 de milioane prin intermediul capacităţii de echipamente medicale rescEU.

  • Ce se întâmplă cu economia României? Scădere de 6% în 2020 şi revenire de 4,2% în 2021. Deficitul bugetar ajunge la 11,4% în 2021, cel mai mare din UE

    Comisia Europeană a publicat estimările revizuite pentru anul 2020 şi prevede o cădere a PIB-ului real de 6% în 2020 pentru România, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.

    Spre comparaţie, Polonia urmează să înregistreze o cădere de 4,3%, urmată de o revenire aproape egală în 2021, de 5,1%, în timp ce Ungaria scade cu 7% în 2020 şi creşte cu 6% în 2021, conform estimărilor Comisiei Europene.

    În România inflaţia este estimată la 2,5% pentru 2020 şi 3,1% pentru 2021. În acelaşi timp, şomajul ar urma să crească la 6,5% în acest an şi să rămână la un nivel de 5,4% în 2021.

    În privinţa deficitului bugetar, situaţia României este una periculoasă, întrcât Comisia Europeană estimează un deficit de 9,2% pentru 2020, care va evolua într-un deficit de 11,4% în 2021 – când va rămâne cel mai mare din toată Uniunea Europeană.

    Deficitul bugetar creşte masiv anul acesta şi pentru Spania, la 10,1%, sau Italia, cu 11,1%, însă în 2021 CE previzionează că acestea vor reduce deficitul la 6,7%, respectiv 5,6%.

    La nivelul Uniunii Europene, scăderea pentru 2020 ajunge la 7,4%, fiind urmată de o revenire de 6,1%. Şomajul la nivelul blocului european ar putea creşte până la 9% în acest an.

    Cum vede Comisia Europeană România

    Consumul privat ar urma să scadă în România cu 6,2% în 2020, faţă de 2019, ceea ce încheie ciclul de creştere economică, întrucât consumul a fost principalul factor de creştere din ultimii ani.

    Mai mult, CE notează că incertitudinea afectează deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete vor contribui totuşi pozitiv la creştere.

    Nivelul inflaţiei este în scădere în principal din cauza scăderilor înregistrate în piaţa petrolului.

    Deficitul bugetar poate ajunge cel mai mare din Uniunea Europeană, întrucât măsurile fiscale necesare pentru a combate efectele crizei economice vin peste derapaje fiscale anterioare.

    Proiecţia deficitului bugetar ia în calcul majorarea pensiilor cu 15% în septembrie 2019 şi cea de 40% programată pentru septembrie 2020.

    Măsurile necesare pentru a combate efectele sanitare şi economice ale Covid-19 se ridică la 1,3% din PIB, din care echivalentul a 0,4% din PIB e finanţat din fondurile europene.

  • Euro, sub umbra pandemiei

    BCE a indicat că dobânzile de politică monetară, deja la niveluri minime, pot fi duse mai jos decât sunt acum dacă va fi nevoie. De asemenea, instituţia condusă de franţuzoaica Christine Lagarde va plăti băncile pentru ca acestea să se împrumute de la ea şi să-şi întărească în acest mod capacitatea de a credita economia şi guvernele. BCE a fost obligată să facă ceva, măcar pentru a demonstra pieţelor că nu şi-a epuizat resursele. BCE nu s-a angajat  în manevre noi de amploare, dar a transmis un semnal puternic că îşi va folosi tot armamentul din dotare şi va improviza pentru a permite guvernelor europene să-şi scoată economiile din criză. O improvizaţie ar fi aruncarea în luptă a unui program destinat băncilor numit de BCE „PELTROS“ – operaţiuni de refinanţare de urgenţă pe termen mai lung pe timp de pandemie.

    „Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace. Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru.”

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, citată de Le Figaro

  • În sfârşit cei de la Bruxelles se mişcă: Comisia Europeană a aprobat de urgenţă o schemă de finanţare pentru România în valoare de 16 miliarde de lei, adică 3,3 miliarde de euro, pentru susţinerea companiilor mici şi mijlocii afectate de criză

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.
     
    Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să îşi acopere nevoile în materie de investiţii şi de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe şi de garanţii publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluţii fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”
     
    Schema de ajutor de stat a României
     
    România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.
     
    În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:
     
    – granturi directe şi
    – garanţii de stat ce vizează creditele de investiţii şi finanţarea capitalului de lucru.
     
    Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea.
     
    Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special:
     
    – în ceea ce priveşte granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăşi 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
    -în ceea ce priveşte garanţiile de stat,
    (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanţie este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar,
    (ii) garanţiile sunt limitate la maximum şase ani şi
    (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depăşesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.
     
    Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
     
    Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

    În România sunt 500.000 de IMM-uri, cele mai multe fiind slab capitalizate şi fără susţinere financiară. Analizele indică că cel puţin jumătate dintre ele vor fi acectate major de căderea economică care va urma.

     

  • Comisia Europeană deblochează 8 mld. de euro, garanţii pentru credite acordate IMM-urilor

    Executivul european a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).

    „Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde euro”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Măsura Comisiei Europene vine în contextul în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de criza Covid-19 şi se confruntă cu lipsă de lichiditate.

    „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă”, a declarat  Alain Godard, directorul executiv al programului FEI.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral. 

    “Comisia Europeană a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), ce va servi drept garanţie pentru Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

    Acest lucru va permite FEI să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR. Anunţul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunţat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

    Una dintre consecinţele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidităţi care afectează întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situaţie de criză şi este esenţial să fie sprijinite cu lichidităţi suficiente pentru a putea supravieţui crizei. Cu toate acestea, într-o situaţie de penurie de lichidităţi, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creşterii bruşte a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanţiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieţei garanţii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

    Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăţi. UE reacţionează rapid pentru a contribui la atenuarea şocului şi pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia şi Fondul European de Investiţii pun la dispoziţie finanţare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidităţi pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale şi al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză.”

    Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă.”

    Suma de 1 miliard EUR deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin – Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanţii vor fi:

    un acces simplificat şi mai rapid la garanţia FEI;
    o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potenţiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
    accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
    acordarea unor condiţii mai flexibile, inclusiv amânarea, reeşalonarea sau suspendările temporare ale obligaţiei de rambursare a împrumuturilor.
    Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum şi intermediarilor financiari existenţi care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiţii speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG.

    Etapele următoare

    Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME şi InnovFin vor avea acces imediat la noile garanţii, la cerere. Alţi intermediari financiari pot avea acces la garanţii în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcţionate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale şi la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu(link is external).

    Comisia şi Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare şi vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus şi la atenuarea consecinţelor economice ale acesteia.”

     

  • România primeşte peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană pentru lupta împotriva COVID-19

    Comisia Europeană va direcţiona peste 1 miliard de euro către România, în contextul luptei cu virusul COVID-19. România va primi peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană pentru a putea gestiona criza coronavirusului. Măsura a fost anunţată într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Bucureşti şi semnată de comisarii europeni Elisa Ferreira şi Nicolas Schmit.

    Miliardul de euro va fi împărţit astfel:

    483.000.000 euro – prin renunţarea în acest an la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale

    637.000.000 euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie şi aprilie.