BusinessMagazin

Tag: comert

  • Comerţul postpandemie: a apus era mallurilor? Redevine stradalul rege? Sau iese câştigător online-ul?

    ♦ Criza actuală, cu totul nouă pentru businessuri şi consumatori deopotrivă, a reuşit să facă ceea ce în alt context ar fi sunat doar ca o glumă. Toate mallurile din România, şi nu numai, au fost închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani ♦ Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum?

    „Mall-urile vor fi în continuare preferate (post pandemie – n. red.), nu neapărat deoarece oferta stradală nu este foarte variată, ci pentru că, în general, consumatorii doresc să îşi rezolve toate nevoile de shopping în acelaşi loc. Cu siguranţă multe dintre businessuri au de suferit în această perioadă şi probabil vom vedea adaptări ale acestora, precum şi ieşiri de pe piaţă, în cazul în care perioadă stării de urgenţă se va prelugi“, spune Dana Radoveneanu, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În România, marile centre comerciale şi-au închis uşile pe 23 martie, după ce autorităţile au impus, peste weekend, încetarea temporară a activităţii mallurilor – unde de regulă se adună un număr mare de persoane – ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar farmaciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă ori s-au mutat în online. Acelaşi model a fost adoptat chiar anterior şi de alte ţări.

    În România au rămas însă deschise magazinele stradale, cel puţin acolo unde proprietarii au decis că se justifică să continue neperturbată activitatea chiar dacă traficul pietonal a scăzut puternic ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Faptul că românii sunt forţaţi să stea în casă – cu excepţia unor situaţii bine stabilite – a afectat astfel toate businessurile, pe unele mai mult, pe altele mai puţin.

    „Nu a apus era mallurilor în România pentru că, local, nu există o alternativă. Dacă eram în alte ţări precum Austria sau Italia, comerţul stradal ar fi putut să iasă câştigător din această sitaţie, dar în România nu există infrastructura pentru acest tip de comerţ“, crede Cătălin Pozdarie, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Hervis, ce are o reţea de aproape 40 de magazine, amplasate în centre comerciale şi parcuri de retail.

    În opinia sa, distanţarea socială actuală îşi va pune amprenta asupra comportamentului de consum.

    Mai exact, până când nu se va găsi un tratament sau un vaccin care să reducă rata mortalităţii, oamenii nu vor avea încredere să interacţioneze social, aşa că online-ul va câştiga teren, cel puţin pe termen scurt. E posibil însă ca şi pe termen lung să reuşească să mănânce cotă de piaţă din offline. De aceeaşi părere e şi Dana Radoveneanu de la Cushman & Wakefield Echinox.

    „Comerţul online înregistrează un avânt pe zona alimentară, unde vânzările au crescut şi de 10 ori, creştere ce are la bază în principal teama oamenilor de a interacţiona în magazinele fizice. În medie, vânzările pentru produsele non alimentare au crescut cu aproximativ 10% – e vorba de produse electronice mice, laptopuri, desktopuri, tablete, dar şi de produse pentru îngrijirea casei.“

    Însă în sectoarele de fashion, auto sau orice produse neesenţiale s-au înregistrat scăderi extrem de puternice, în prezent comportamentul de consum fiind diferit din cauza incertitudinii. Astfel, se cumpără produse de strictă necesitate.

    „Vedem deja o schimbare a compor­tamentului de consum în această perioadă prin faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă achiziţiile online, chiar şi în detrimentul cumpărăturilor de convenienţă de la hiper­marketuri (care sunt încă accesibile publicului). Cu siguranţă o parte dintre clienţi vor continua să apeleze la servicii de shopping online şi după această perioadă, deoarece este mult mai confortabil“, conchide ea.

  • Au lansat afacerile pe o nişă care abia se forma, iar acum acestea sunt în plin boom, în contextul în care altele trec prin criza coronavirus

    Două companii locale, Shopmania Net şi ContentSpeed, au pornit la drum în urmă cu circa 20 ani, când comerţul electronic părea doar o nişă de piaţă. Pariul a fost însă unul câştigător, comerţul online dezvoltându-se tot mai agresiv în ultimii ani, atât la nivel global, cât şi local. Iar creşterea este încă departe de a-şi fi atins potenţialul maxim.

    Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu aproximativ 20 ani. Prima companie a fost un eşec, însă a doua încercare a dat roade şi s-a transformat în ShopMania Net, compania locală care a dezvoltat două soluţii web proprii – comparatorul online de preţuri ShopMania şi platforma de e-commerce MerchantPro (anterior ShopMania BIZ), folosite azi de câteva sute de mii de persoane, respectiv peste 1.000 de magazine online din peste 20 de ţări.

    „Prima companie a fost un eşec total. Am pornit-o cu un amic şi am încercat să facem o serie de proiecte web. Tocmai începuse atunci era internetului. Întâmplător am dat atunci la firma unde lucram ca şofer peste o carte de HTML şi după ce am citit-o am hotărât să deschid o firmă. Nu am reuşit să găsim clienţi şi nici nu ne-am înţeles bine”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, cum a intrat în lumea antreprenoriatului. Prima încercare nu l-a descurajat, iar patru ani mai târziu, perioadă în care a fost angajat, a decis să înceapă din nou un business.
    „La început am dezvoltat proiecte web pentru clienţi din străinătate. Obţineam proiectele de pe diverse site-uri de freelanceri. Treptat am hotărât să schimbăm direcţia şi ne-am dezvoltat propriile produse, primul fiind Shopmania – comparatorul de preţuri”, a relatat el.
    Iniţial, comparatorul online de preţuri ShopMania a fost dedicat pieţei locale, apoi s-a extins şi în alte ţări, iar astăzi este disponibil în peste 20 de ţări – majoritatea din Europa, cele mai importante fiind Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Serbia, Bulgaria, Ungaria. Anul trecut, circa 500.000 de persoane au folosit comparatorul de preţuri ShopMania la nivel internaţional.
    După succesul avut cu primul proiect, comparatorul online de preţuri ShopMania, Arthur Rădulescu a avut o altă idee, pentru un al doilea produs software propriu: o platformă de tip SaaS (Software as a Service) care permite crearea de magazine online, fără a fi nevoie de cunoştinţe tehnice sau de programare. La început, aceasta s-a numit ShopMania BIZ, iar recent a trecut printr-un proces de rebranding, acum fiind denumită MerchantPro.
    „Prima dată când am încercat să dezvolt o astfel de platformă a fost acum 20 de ani. Atunci am avut prima idee de a crea un shopping cart ca software, nu ca platformă. Apoi am ajuns la concluzia că e o idee foarte interesantă”, a punctat el.
    Prima versiune a MerchantPro a fost lansată în 2004, când a fost oferită circa 2-3 ani în mod gratuit de către companie.
    „La un moment dat am intuit însă potenţialul proiectului MerchantPro şi am refăcut integral platforma – am rescris totul de la zero, în urmă cu circa zece ani. Atunci am dat drumul de fapt la ShopMania BIZ”, a relatat Arthur Rădulescu.
    Valoarea totală a investiţiilor realizate până acum pentru dezvoltarea platformei MerchantPro se ridică la peste 1,5 milioane euro. De-a lungul timpului peste 5.000 de magazine online au folosit soluţia MerchantPro, iar în prezent circa 1.200 de comercianţi online folosesc în mod activ platforma, dintre care 1.000 sunt din România. Aproape un sfert (24%) dintre magazinele online care folosesc platforma MarchantPro sunt însă din străinătate, cele mai multe fiind în Serbia, Italia, Portugalia şi Bulgaria. La nivel global, magazinele online care utilizează platforma MerchantPro au listate un număr total de 6 milioane de produse, dintre care peste 5 milioane sunt listate pe magazinele din România.
    „Anul trecut portofoliul de magazine online active care funcţionează pe platforma MerchantPro a crescut cu 200 maga­zine noi. Majoritatea sunt din România, iar domeniile în care activează cele mai multe sunt fashion, beauty, home & bricolage. De altfel, acestea sunt categoriile cele mai populare în prezent pentru magazinele online de pe MerchantPro”, a menţionat el. Printre cei mai mari clienţi
    ai MerchantPro se numără
    dEpurtat.ro, TheHome.ro şi Ankl.ro.
    Peste 80% dintre clienţii MerchantPro plătesc abonament, tarifele pentru subscripţiile anuale pornind de la 22 euro/lună. Valoarea medie se situează la 45 euro/lună, iar cel mai scump abonament, enterprise, costă 77 euro/lună.
    Anul trecut, platforma MerchantPro (fosta ShopMania BIZ) a generat venituri de 500.000 euro, în creştere cu 15% faţă de 2019. Pentru 2020, antreprenorul mizează pe o creştere de 20% a businessului per total (platforma MerchantPro şi comparatorul de preţuri online ShopMania), cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la circa 1,2 milioane euro. 
    „Estimarea se bazează pe evoluţia anuală din ultimii ani, pe răspunsul din piaţă pe care estimăm că îl vom obţine ca urmare a lansării mai multor funcţionalităţi planificate pentru 2020. Totodată, şi la nivelul proiectului MerchantPro mizăm pe o creştere a cifrei de afaceri de minimum 20%. Estimăm că anul acesta MerchantPro îşi va menţine sau chiar creşte ponderea în vânzări şi va genera între 50% şi 60% din cifra de afaceri totală a companiei”, a afirmat el.

    După 17 ani de la
    primele linii de cod
    Compania locală ContentSpeed, specializată tot în furnizarea de soluţii software pentru industria de comerţ electronic, ţinteşte la rândul ei o creştere a afacerilor anul acesta, însă mai mare, de circa 45-50% faţă de 2019. Astfel, afacerile ContentSpeed ar urma să ajungă la circa 1,5 milioane dolari la finalul lui 2020. Anul trecut, compania a încheiat cu o cifră de afaceri de un milion de dolari, cu 34% mai mare comparativ cu 2018, creşterea bazându-se pe câştigarea de noi clienţi şi pe mărirea echipei de consultanţi. „2019 a fost un an promiţător, am avut o creştere de 34% faţă de 2018, deci cumva peste piaţă. Am ajuns la afaceri de un milion de dolari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Doina Vîlceanu, chief marketing officer (CMO) şi acţionar al companiei.
    Povestea ContentSpeed a început în 2003, când soţul ei, Radu Vîlceanu împreună cu colegul lui de bancă din liceu au scris primele linii de cod ale platformei de comerţ electronic.
    „Ulterior, mult mai târziu, m-am alăturat şi eu companiei”, a precizat ea. Începutul a fost mai greu, în condiţiile în care puţine firme realizau importanţa realizării unui site propriu de prezentare, şi cu atât mai puţin pentru a vinde online.
    „Noi avem fax, de ce ne-ar trebui nouă site? spuneau atunci companiile. Nici nu se punea problema la momentul respectiv de magazine online. Lucrurile au evoluat însă la e-mail şi la utilizarea internetului pentru informare, până când au apărut şi primii vizionari din ţară, care au fost de acord să facă cu noi printre primele magazine online şi în România. De acolo a escaladat totul, trecând prin diverse etape, inclusiv cea a crahului din 2009, când eram pe cai mari şi ne-a luat timp să ne revenim pentru că nici cererea nu mai exista în piaţă”, a povestit Doina Vîlceanu.
    În prezent, ContentSpeed oferă toată gama de soluţii necesare unui business în online, indiferent de mărimea acestuia.
    „Noi suntem o agenţie full-service – avem soluţii pentru orice tip de business. În 2015 am creat varianta pentru start-up-uri, noi fiind cunoscuţi până atunci doar pentru soluţii personalizate, soluţii scumpe care vizau doar companiile medii şi mari din România”, a adăugat ea.
    Din 2015 compania a început dezvoltarea paltformei în regim Software as a Service (SaaS) din 2015, ContentSpeed schimbându-şi atunci modelul de business în această direcţie, oferind abonamente pentru start-up-uri de la 4 euro/lună la 70 euro/lună. Pentru businessurile care evoluează, sau care deja au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, ContentSpeed oferă în continuare platforma şi în regim de licenţiere. De asemenea, compania oferă şi soluţii de dezvoltare a platformelor online B2B.
    În cei 17 ani de activitate, ContentSpeed a ajuns la un portofoliu de clienţi de peste 700 de magazine online. Printre cei mai mari clienţi ai ContentSpeed se numără branduri precum Sephora, Kiko, Diverta, Chicco, Mizar Fashion House sau Profihairshop, platforma software de e-commerce fiind personalizată pentru fiecare industrie în parte.
    Tot ceea ce a construit ContentSpeed ca business până acum este evaluat la câteva milioane de euro, conform estimărilor acţionarilor. „Din calculele noastre şi ofertele primite anterior valoarea ContentSpeed se situează între 2,8 milioane de euro şi 4 milioane de euro, cam acestea sunt cifrele.“ Până acum compania a luat doar o finanţare de la un investitor de tip angel.
    „Am avut o etapă de angel investment, o persoană care este în continuare în cadrul companiei şi parte a echipei din punct de vedere financiar.”
    Compania nu a căutat în mod activ finanţări, iar discuţiile despre o vânzare nu ar fi potrivite la gradul actual de încărcare al firmei. „Nu am căutat în mod activ finanţări. Am primit mai multe propuneri de-a lungul timpului, însă suntem cumva între nivelurile de finanţare. Dacă am vinde exact acum, am lua prea puţin, nu putem să luăm maximul la care considerăm noi că am putea spera.“ Compania speră ca în cinci ani piaţa de comerţ electronic din România să crească puternic.
    „Sper ca până în 2025 piaţa din România să fi avansat atât de mult în e-commerce încât  noi să nu mai avem cui să vindem aici. În momentul respectiv este clar că va trebui să atingem şi alte pieţe, să găsim o altă «Românie» cu acelaşi trend crescător – poate fi Indonezia sau Vietnamul.“
    Comerţul online din România, estimat la peste 4,3 mld. euro în 2019, creşte anual cu o rată de două cifre, existând astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. Pe piaţa locală a furnizorilor de soluţii de e-commerce mai activează jucători autohtoni precum Gomag, dar şi companii care vând soluţii din străinătate – VTEX, Shopify, Magento, Prestashop ş.a.m.d.

  • O companie din piaţa locală vine cu o soluţie pentru businessurile care operau până acum doar în offline şi sunt nevoite să îşi reconfigureze modelul de activitate

    Integratorul de servicii de marketing direct Mediapost Hit Mail îşi oferă sprijinul pentru toate magazinele care până în prezent vindeau exclusiv sau 90% offline, iar acum se văd nevoite să îşi reconfigureze întreg modelul de business, oferindu-le servicii logistice de e-commerce, de contact center şi de comunicare one-to-one. În contextul actual, în care cele mai multe magazine, în afara celor alimentare şi a farmaciilor, s-au închis ori sunt pe cale să o facă, este necesară o schimbare de paradigmă şi intrarea în mediul online, pentru evitarea scăderii masive a veniturilor, a disponibilizărilor şi, în cele din urmă, a falimentelor.

    Comerţul tradiţional din România trebuie să facă rapid o reconfigurare online a modului în care funcţionează, iar pentru acest lucru are nevoie de resurse şi know-how care includ: platforme logistice pentru comerţul electronic, sisteme integrate de relaţii cu consumatorii, prin telefon, chat, mesagerie şi e-mail, precum şi marketing one-on-one. De asemenea, magazinele vor avea nevoie şi de soluţii de transport si livrare (flote de maşini, curieri, transportatori) şi de spaţii de depozitare.

    „În acest moment, punem bazele unui nou canal de vânzare pentru un segment de clienţi care până acum vindea exclusiv sau aproape exclusiv offline şi le oferim sprijin pentru configurarea întregului ecosistem online, astfel încât să facă vânzări şi să aibă venituri în maximum două săptămâni. Consider că rapiditatea cu care începi să operezi integral online este vitală în această perioadă, astfel că ne sprijinim clienţii atât prin soluţii logistice integrate de e-commerce, de comunicare one-to-one integrată cu consumatorii (call-center, message center, email), cât şi cu flota noastră de autovehicule”, a explicat Marian Şeitan, director general al grupului Mediapost Hit Mail.

    Compania pune la dispoziţia clienţilor săi o soluţie logistică integrată pentru comerţul electronic, Fulfill.ro, care încorporează serviciile de preluare, depozitare, realizare de colete şi administrare a retururilor, cu timpi de execuţie şi costuri optimizate. Fulfill.ro, aplicaţie lansată în 2013 şi îmbunătăţită în mod constant de atunci, reuşeşte să armonizeze perfect serviciile efectuate online, pe website, cu cele de curierat.

    Întregul proces logistic se desfăşoară în depozitul Mediapost situat în Dragomireşti-Vale, pe centura de Nord-Vest a Bucureştiului, care ocupă o suprafaţă de 10.000 mp. Acesta este dotat la standarde internaţionale şi a fost inaugurat în iulie 2019. În plus faţă de soluţiile logistice, Mediapost Hit Mail are un centru de contact (call-center) cu 40 de profesionişti care se ocupă de relaţia site-urilor de comerţ electronic cu consumatorii, prin linii de informare telefonică, whatsapp şi mesagerie online, precum şi sisteme de comunicare multi-canal (SMS, email, notificări).

    „În 2019, valoarea cumpărăturilor online în România s-a situat în jurul a 5 miliarde de euro, iar anul acesta estimăm o adevărată explozie pe acest segment, generată de criza COVID-19, care va duce probabil la o dublare a comerţului online, vânzările putând ajunge astfel, din estimările noastre, la 10 miliarde de euro în 2020. În acest context, este evident că toate magazinele şi afacerile care nu au canale de vânzare online bine implementate riscă să aibă pierderi din care îşi vor reveni foarte greu sau deloc. De aceea, soluţia subcontractării serviciilor logistice de e-commerce şi de comunicare cu consumatorii de e-commerce către un integrator specializat, aşa cum cum suntem noi, poate fi unica soluţie de supravieţuire”, a mai punctat Marian Şeitan.

  • Sondaj INS: O treime din managerii din industrie se aşteaptă ca activitatea să se restrângă în aprilie cu până la 50%

    Sondajul Institutului Naţional de Statistică (INS) privind activitatea economică din România, în cadrul căruia au fost intervievaţi mai mulţi manageri din comerţ, servicii sau industrie, arată că o treime dintre managerii din industrie se aşteaptă ca activitatea să se restrângă în aprilie cu până la 50%.

    Per ansamblu, unul din cinci manageri a menţionat că până la sfârşitul lunii martie activitatea ar putea scădea cu până la 25%. Trei sferturi din managerii care au menţionat că activitatea va creşte sunt din sectorul comerţ cu amănuntul.

    Managerii întreprinderilor au fost întrebaţi asupra percepţiei privind evoluţia activităţii economice, respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste 50% sau se va închide, dar şi dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea creşte. Având în vedere incertitudinea evoluţiei epidemiei Covid-19, managerii au avut posibilitatea de a opta pentru versiunea de răspuns „nu pot estima”.

    „Referitor la evoluţia activităţii din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine creşte, astfel peste 48% dintre respondenţi au menţionat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică. Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumatate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre respondenţii care au menţionat că activitatea se va restrânge în cursul lunii aprilie au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% şi 50%”, se arată în comunicatul INS.

    Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici şi mijlocii ai căror manageri au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activităţii.

    „În ceea ce priveşte estimarea evoluţiei numărului de salariaţi până la sfârşitul lunii martie, aproape un sfert dintre manageri au menţionat că nu pot estima cum va evolua acesta. Scăderile cele mai mari sunt estimate a se înregistra în sectorul servicii. Incertitudinea pentru luna aprilie creşte, astfel ponderea managerilor care au menţionat că nu pot estima evoluţia numărului de salariaţi a fost de 43% din total respondenţi.”

     

  • Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti propune Guvernului României opt măsuri pentru reducerea impactului crizei coronavirusului asupra comunităţii de afaceri

    Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a transmis Guvernului României o serie de măsuri, solicitate de firmele bucureştene, membre şi nemembre, propuse spre a fi avute în vedere în cadrul activităţii Grupului de Lucru Interinstituţional pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României generat de efectele COVID-19 (GLI-ECOROM).

    Măsurile propuse de CCIB sunt următoarele:

    1.    Implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe in gasirea de solutii la nivel global pentru a se evita insularizarea Romaniei în situatia creată. CCIB consideră că limitarea circulaţiei persoanelor în condiţiile răspândirii COVID-19 trebuie să lase suficiente căi pentru continuitatea circulaţiei mărfurilor şi serviciilor la nivel internaţional, dată fiind interdependenţa activităţii în cadrul proceselor de cooperare economică internaţională.

    2.    Clarificarea statutului transportatorilor de marfă (şoferi TIR) prin sprijinirea acestora de a-şi desfăşura activitatea atât în trafic intern, cât şi internaţional, în condiţii care, pe de o parte le impune situaţia apariţiei COVID-19, iar pe de altă parte să se evite blocarea aprovizionarii agenţilor economici cu materii prime si materiale, iar a beneficiarilor finali de a primi produsele finite comandate.

    3.    Stimularea producătorilor români din toate ramurile economice pentru reconversia producţiei în domenii vitale în această perioadă (medicamente, materiale şi echipamente sanitare, produse alimentare etc).

    4.    Amânarea plăţii impozitelor pentru o perioadă determinată de timp.

    5.    Plata de urgenţă a TVA pentru societăţile care au de recuperate TVA de la stat.

    6.    Plata de către Casa de Asigurari de Sănătate către agenţii economici a restanţelor privind concediile medicale.

    7.    Acoperirea de către stat a 75% din valoarea şomajului tehnic, în cazul în care agenţii economici apelează la această modalitate de lucru, asigurându-se astfel menţinerea forţei de muncă necesare la reluarea activităţii.

    8.    Datoriile societăţilor de stat aflate în insolvenţă sau faliment către agenţii economici privaţi să fie preluate şi plătite de băncile cu capital de stat (EXIMBank şi CEC), urmând ca acestea din urma să-şi recupereze sumele respective de la societăţile de stat sau la masa credală.

     

  • Ernst-Wilhelm Arnoldi

    Ernst-Wilhelm Arnoldi s-a născut pe data de 21 mai 1778 în oraşul Gotha din Germania, fiind primul fiu din familia cu nouă copii a lui lui Ernst Friederich Arnoldi, un comerciant german, şi a lui Sabine Elisabet, fiica unui producător de ace. Arnoldi însuşi a lucrat în comerţ înainte de a fonda compania de asigurare Gothaer Feuerversicherungsbank din Gotha, prima instituţie de acest fel din Germania.
    Între 1794 şi 1799, Arnoldi a urmat un stagiu de ucenicie la o cunoscută firmă de comerţ din Hamburg. Ce a învăţat acolo a reprezentat bazele pentru un parcurs profesional de succes: în 1799 s-a alăturat ca asistent afacerii tatălui său – Ernst Wilhelm Arnoldi & Sohn – şi a devenit partener în 1803, păstrând acest rol până în 1812. În 1804 a pus bazele unei fabrici de vopsea şi a unei mori în Remstädt, iar în 1808, a unei fabrici de porţelan.
    Arnoldi şi-a asigurat cele trei companii prin firma de asigurare Phoenix din Londra. Experienţa neplăcută a unui incendiu la o fabrică de tutun a tatălui său, la finalul anilor 1810, l-a pus faţă în faţă cu dezamăgirea faţă de compensaţia adusă de firma de asigurare, care avea o poziţie dominantă pe piaţa germană. Din acest motiv, primele erau foarte scumpe pentru asiguraţii formaţi mai ales din comercianţi şi producători.
    Furia lui legată de acest aspect l-a motivat să scrie un articol în ianuarie 1817, axat pe ideea înfiinţării unei companii germane de asigurări împotriva incendiilor, care a fost foarte bine primit de colegii săi.
    Au urmat o serie de discuţii care au condus la propunerea lui Arnoldi de a face o firmă care să asigure depozite comerciale, magazine şi mobilă. 16 comercianţi din Gotha au susţinut demersul. După o perioadă scurtă de timp, 118 comercianţi s-au înscris pe listă. În iulie 1820, planul înfiinţării firmei a fost aprobat de primul consiliu director al acestuia. Arnoldi a fost numit director al acestuia şi director onorific între 1820 şi 1822. Acest demers a îndepărat monopulul firmei londoneze Phoenix. Din 1823 până la moartea sa pe data de 27 mai 1841, Arnoldi a fost membru al comitetului Gothaer al firmei de asigurări împotriva incendiilor. În 1824, comitetele Eisenach şi Langensalza au părăsit adunarea generală. După moartea lui Ernst-Wilhelm Arnoldi, Gothaer a trecut prin multe schimbări, atât la nivelul organizaţional, cât şi ca brand, iar în anul 1946 sediul central al companiei s-a mutat în oraşul Köln.
    În prezent, potrivit celor mai recente date publice disponibile, compania are aproximativ 6.000 de angajaţi la nivel internaţional şi venituri din prime de peste 4 miliarde de euro. Pe piaţa locală businessul a intrat în 2013, iar în prezent ocupă locul 10 în topul asigurătorilor din România.

  • VTEX plănuieşte să investească 4 milioane de dolari în România în următorii doi ani

    VTEX, furnizor global al platformei unificate de comerţ pentru companii mari, cu operaţiuni în 28 de ţări, va investi în următorii doi ani 4 milioane de dolari pentru dezvoltare în România. VTEX a alocat 1,5 milioane de dolari pentru investiţii anul acesta şi 2,5 milioane de dolari în 2021.

    „Investiţiile de anul acesta vor sprijini consolidarea proiectelor existente în România şi crearea unei echipe locale puternice, formată doar din cei mai buni oameni din domeniu. Urmărim crearea de parteneriate solide cu agenţii precum Zitec, cu ajutorul cărora să devenim un lider în ţară şi apoi în regiune. Obiectivul este să accelerăm extinderea şi livrarea de noi proiecte pentru retaileri importanţi din eCommerce-ul local şi regional, a căror creştere o putem susţine cu platforma noastră de comerţ unificată, scalabilă, securizată şi globală”, spune Cristi Movilă, country manager VTEX România. Biroul VTEX din România va fi centru de extindere al companiei în regiune, în Europa Centrală şi de Est.

    În 2019, VTEX a investit în România 1 milion de dolari în localizarea produsului, în consolidarea echipei şi în acţiuni menite să sprijine dezvoltarea pieţei locale de eCommerce. Anul trecut, compania a lansat un program unic de training, audit şi consultanţă, VTEX Partner Insights, pe care VTEX îl implementează în companiile mari şi în cele care au o abordare omnichannel, interesate să-şi crească vânzările şi să se dezvolte rapid.

    La nivel global, VTEX s-a axat, în ultimii cinci ani, pe construirea unei platforme care să permită dezvoltarea comerţului global prin unificarea operaţiunilor clienţilor online şi offline, iar investiţiile viitoare vor oferi soluţii de tip unified commerce îmbunătăţite. VTEX îşi propune să accelereze şi mai mult extinderea, în direcţia inovării de produs şi a dezvoltării specifice fiecărei ţări.

    „Sub presiunea clienţilor, care îşi doresc o experienţă de shopping unitară între canalele online şi offline, retailerii şi brandurile au nevoie, în dezvoltarea lor în eCommerce, de fiabilitate şi capacitatea de a-şi testa propriile inovaţii. Soluţia VTEX, nativă în cloud şi foarte uşor customizabilă, le oferă pe ambele şi mai mult, VTEX fiind principalul partener de creştere al marilor jucători din eCommerce”, spune Cristi Movilă.

  • Europa Centrală şi de Est la „preţ redus“. Magazinele de discount şi supermarketurile vor fi motoarele de creştere ale comerţului alimentar din regiune până în 2024

    Retailerii cu profil de discount şi lanţurile de supermar­ke­turi vor fi marii câştigători ai pieţei de retail în următorii cinci ani, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD.

    „Canalele de discount şi supermarket vor fi responsabile pentru cea mai mare par­te a vânzărilor adiţionale care se vor înre­gis­tra în Europa Centrală şi de Est în perioada 2019-2024. Mai exact, ele vor capitaliza aproa­pe 50% din creşterea de vânzări din co­merţul alimentar“, spun analiştii companiei.

    Ei mai spun că principalul motor va fi canalul de discount, cu reţelele Pyaterochka ale X5 din Rusia, cu Lidl în regiune (inclusiv România) şi Biedronka în Polonia care vor continua să se extindă.

    „Noile magazine le vor permite să acceseze noi baze de cumpărători.“

    Prin comparaţie, în Europa de Vest cele mai importante rate de creştere vor fi înregistrate de formatul de discount şi de segmentul online. Perdanţii vor fi hipermar­keturile şi supermarketurile.

    „Pe formatul de discount, expansiunea continuă a Aldi şi Lidl va susţine creşterea, însă există şi ţări unde reţele naţionale – active tot pe segmentul de discount – precum Rema 100 (Danemarca), Netto (Germania) şi Eurospin (Italia) vor fi campioane.“

    Online-ul pe de altă parte va beneficia de noi investiţii şi de servicii de livrare mai bune.

    În România, la finalul anului trecut universul de comerţ modern a sărit de 3.000 de magazine după ce reţelele străine au deschis peste 400 de unităţi noi. De departe cele mai multe magazine au fost deschise de Profi, urmat de Mega Image, ambele reţele active pe formatul de supermarket şi proximitate. Şi pentru formatul de discount 2019 a fost unul dintre cei mai buni ani, cu peste 50 de unităţi noi operate de Lidl, Penny Market şi Supeco (divizie a Carrefour).

    Expansiunea va continua pe ambele for­mate – supermarket şi discount – în perioada următoare. Astfel, Penny Market a anunţat că vrea să ajungă la 400 de magazine în România până în 2025, ceea ce înseamnă că an de an se vor deschide 20-25 de unităţi. De asemenea, Carrefour a anunţat planuri pentru reţeaua Supeco, un mix de discount şi cash & carry controlat de Carrefour. Compania e prezentă pe piaţă de circa cinci ani, însă a grăbit extinderea abia în 2019, când reţeaua aproape s-a dublat la 24 de magazine. Mai mult, oficialii companiei au anunţat că vor paria în special pe acest format şi pe proximitate. În total francezii au 375 de unităţi.

    Francezii au inaugurat în special magazine pe format mic, însă au existat şi două deschideri de hipermarket. Singura reţea care a mai deschis magazine mari a fost Kaufland cu şapte hipermarketuri în România şi două în Republica Moldova, activitatea de peste Prut fiind coordonată tot de la Bucureşti. Ritmul expansiunii a fost astfel de două ori mai alert decât în 2018. Auchan nu a deschis hipermarketuri, ci doar magazine mici, iar Cora a stat în expectativă din nou.

    Pe formatul mic şi Profi, şi Mega Image anunţă că vor continua expansiunea.

  • Gabriel Voin, Fornetti: Creşterea va veni din HoReCa. Estimăm o stagnare a comerţului stradal în 2020. Dezvoltarea magazinelor de proximitate, principalul factor de schimbare

    Produsele Fornetti ajung în cele aproape 800 de magazine cu acelaşi nume deschise în franciză, în lanţurile internaţionale de magazine, iar într-o mică proporţie şi în HoReCa.

    Gabriel Voin, directorul comercial al producătorului de patiserie Fornetti, estimează o stagnare a comerţului stradal şi o creştere mică a segmentului de retail în 2020, dezvoltarea magazi­ne­lor de proximitate având un rol important în schimbarea ale­ge­rilor consumatorilor.

    „Comerţul stradal s-a schimbat mult în ultimii doi ani, iar supermarketurile de pro­ximitate au fost prin­cipa­lul factor. Con­su­ma­torii şi-au schimbat com­por­tamentul de con­sum, iar în acest an nu antici­păm modificări majore decât în cazul unor perturbări financiare la nivel naţional“, a spus managerul pentru ZF.

    În ultimii ani, segmentul magazinelor de proxi­mitate s-a dezvoltat puternic, „muş­când“ din piaţa micilor chioşcari, dar şi din businessul altor tipuri de comercianţi precum cei de panificaţie sau patiserie.

    Produsele Fornetti ajung în cele aproape 800 de magazine cu acelaşi nume deschise în franciză, în lanţurile internaţionale de magazine, iar într-o mică proporţie şi în HoReCa. Astfel, compa­nia are o imagine clară des­pre ce se întâmplă în toate seg­mentele de comerţ.

    „Segmentul HoReCa are un poten­ţial imens şi considerăm că va avea o creştere substanţială în acest an.“

    Fornetti este un brand fondat în urmă cu circa 20 de ani de maistrul brutar Palásti József din Un­garia. În vara lui 2015, grupul a intrat în portofoliul Aryzta AG, care este unul dintre cei mai mari trei producători de panificaţie şi patiserie conge­la­tă la nivel mondial, cu venituri de 3,4 mld. euro în 2018. Fornetti România, cu sediul în Timişoara, a fost înfiinţată în anul 2001 prin intermediul unui parteneriat cu Fornetti Kft. din Ungaria. Compania a devenit master-francizor pentru această marcă în România după ce iniţial a avut activităţi de distribuţie a produselor de patiserie.

    La finalul anului 2002 a fost dată în folosinţă fabrica din Hodoni, judeţul Timiş, iar în timp Fornetti a devenit cel mai extins lanţ de francize din ţară.

    În 2018, Fornetti România a raportat afaceri de 196 mil. lei (42 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul precedent.

    „Din fericire, în ultimii ani creşterea cifrei de afaceri a fost constantă. Anul trecut am avut o creştere de aproape 5% faţă de 2018 şi mizăm pe o creştere şi în acest an“.

    Gabriel Voin, care lucrează de mai bine de zece ani pentru producătorul de produse de patiserie, spune că, la fel ca şi majoritatea companiilor din România, şi Fornetti se confruntă cu o criză acută de angajaţi.

    „Suntem mereu în cautare de angajaţi, în toate domeniile, în special în sectorul opera­ţional. La partea de investiţii, tocmai am finalizat o lucrare în valoare de peste 1,5 mi­lioane de euro, care are ca principal scop mărirea capacităţii de producţie şi creşterea eficienţei.“

    El adaugă faptul că Fornetti investeşte în fabrică, în utilaje, inclusiv pentru a facilita munca angajaţilor. Pentru anul acesta, la partea de investiţii sunt vizate secţiile de pre­parare, umpluturi şi aluat. Managerul nu a dat detalii despre valoarea investiţiilor din 2020.

     

    Gabriel Voin, director comercial Fornetti: Segmentul HoReCa are un potenţial imens şi considerăm că va avea o creştere substanţială în acest an

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    madalina.panaete@zf.ro

     

     

     

  • Cum au reuşit doi români să facă un brand de haine care ajunge la clienţi din toată Europa

    Producţia hainelor este externalizată, pentru a beneficia de experienţa jucătorilor din domeniul producţiei, de design ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spune Dana Agap.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă. În România, clienţii pot să găsească produsele Merinito
    pe site-ul companiei, merino-shop.ro, dar şi prin magazinele partenere.
    „Clientul principal este pasionat de sport, cu venituri medii sau peste medie şi care caută o alternativă la îmbrăcămintea tehnică din material sintetic”, mai spune Dana Agap.
    Un tricou Merinito costă circa 120 de lei, iar o bluză poate ajunge la 350 de lei, potrivit site-ului propriu.
    „Ce am înţeles este că îndemnul «cumpără un produs românesc!» nu e suficient, produsul trebuie să fie şi competitiv, patriotismul nu este singurul element atunci când un client ia decizia de cumpărare.”