Tag: club

  • Era Colectiv bombă chimică. Răspunsul managerului unui club de arte marţiale din clădirea unde funcţiona Colectiv: “Mai mult sau mai puţin. Într-adevăr, poţi să spui că pereţii erau impregnaţi cu solvent”. Cum se fac afaceri în Fabrica morţii

     De la etajul 1 al clădirii din piaţa Bucur, reclama clubului Colectiv supraveghează mozaicul uriaş de lumânări roşii şi galbene aprinse în ultimele 6 zile. Litera C stilizată şi punctul din mijloc o fac să semene cu un ochi atent. E singurul din zonă, dar e doar un simbol. De jur împrejurul clădirii vechii fabrici Pionierul, pe străzile Bucur, Tăbăcăriei şi Verzişori, nu se află nicio cameră de supraveghere. Nici măcar una pe sutele de stâlpi din zonă. Dacă vor să verifice timpii de reacţie ai echipajelor de intervenţie chemate vineri seară la locul unde peste 200 de tineri au ars ca pe rugurile Inchiziţiei, procurorii nu au la dispoziţie nicio imagine video. „Noi nu am montat camere de supraveghere în sector. Nu am avut fondurile necesare. Cei de la sectoarele 1 şi 3 au avut buget pentru aşa ceva”, explică Adrian Ionescu, şeful Poliţiei Locale din sectorul 4.

    E sectorul 4, fostul sector 4 Piedone. În acest timp, în sectoarele 1 şi 3, bărbaţi fără uniforme care descind aproape zilnic din maşini fără nicio inscripţie instalează camere albe, cu doi ochi, pe stâlpii metalici. „Sunt montate la cererea Poliţiei Locale”, susţin ei. Adaugă: „În sectoarele 1 şi 3 se pun cele mai multe. Le instalăm în intersecţii, dar punem şi în alte locuri indicate de poliţie”. După câteva zile, alţi muncitori în salopete care coboară din Dacii albastre colantate cu sigla firmei RCS RDS conectează camerele de supraveghere la reţeaua Enel. „Avem un protocol cu ei”. Tot cei de la RCS RDS vin ulterior pentru reglaje de unghi. Încet, încet, acoperită de protocoale, România se umple de camere de supraveghere, în timp ce corupţia înfloreşte.

    Fosta fabrică Pionierul, un complex sumbru format din mai multe corpuri de clădiri vechi, este baricadată. Poarta mare de fier din faţă stă închisă. Dincolo de ea se află o alee pe care au intrat şi tinerii veniţi vineri seară în clubul Colectiv pentru concertul Goodbye to Gravity. După 100 de metri, au cotit la dreapta, într-un gang în capătul căruia se afla un container portocaliu de marfă cu sigla Colectiv. Pe acolo au intrat în club, însă mulţi n-au mai ieşit în viaţă. E al treilea corp de clădire de la intrare. Aleea este închisă în partea cealaltă cu altă poartă masivă din fier ruginit. De câteva zile este trasă, iar găurile de supraveghere sunt acoperite cu hârtie. Dincolo de ea, se văd totuşi maşinile Poliţiei şi procurorilor. Cercetările de la Colectiv continuă.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Anunţul făcut de Wizz Air: reduceri de 20% pe toate destinaţiile

    Compania aeriană low cost Wizz Air a anunţat o ofertă specială pentru ziua de 1 martie pentru membrii Wizz Discount Club, prin care aceştia vor beneficia de 20% reducere pe orice zbor achiziţionat astăzi. Zborurile pot fi rezervate pentru orice dată ulterioară, cu excepţia Budapesta – Bordeaux – Budapesta pe 14 iunie; Budapesta – Marsilia – Budapesta pe 18 iunie, Budapesta – Lyon – Budapesta pe 22 iunie. 

    Clienţii Wizz Air se pot înscrie în Wizz Discount Club prin plata unei taxe anuale de 29,99 de euro.

  • Dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv a fost retrimis la DNA

    Curtea Militară de Apel a retrimis luni dimineaţa dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv la DNA.

    Magistraţii de la Curtea Militară de Apel Bucureşti au decis, luni dimineaţa, ca dosarul în care au fost trimişi în judecată doi foşti angajaţi ai ISU Bucureşti să fie retrimis la DNA, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    În acest dosar sunt judecaţi George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.

    Potrviti surselor citate, pompierii din dosarul Colectiv nu pot fi judecaţi, iar dosarul va fi retrimis la DNA, a decis Curtea Militară de Apel Bucureşti.

    Hotărârea nu poate fi contestată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expertiza în dosarul Colectiv: nereguli grave. Raport: Primăria Sectorului 4 nu a inspectat spaţiul în ultimii cinci ani

    Un şir lung de nereguli a dus la tragedia din Colectiv.Un cerc vicios care a dus la moartea a 63 de tineri şi rănirea altor peste 100. Expertizele realizate în dosarul Colectiv de specialişti de la Institutul de Criminalistică scot la iveală noi nereguli, scrie Digi24.

    Pragul dintre viaţă şi moarte a fost pentru mulţi tineri aflaţi în Colectiv de doar… şapte centimetri. Oamenii ar fi avut o şansă să scape din infern dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă.

    Concluziile experţilor vin în sprijinul patronilor clubului în controversa privind buretele cu care a fost antifonat clubul şi care a ars într-un minut şi 19 secunde pentru că nu era ignifugat. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • O româncă de 12 ani a cucerit cel mai înalt vârf din cele două Americi – VIDEO

    Alpinista română Dor Geta Popescu, în vârstă de 12 ani, a atins vârful Aconcagua (Argentina), de 6960 metri, şi a stabilit un nou record mondial de vârstă pentru acest vârf, sâmbătă, 6 februarie, conform unui comunicat remis de Clubul Sportiv Montan Altitudine.

    Aconcagua este cel mai înalt vârf din emisfera sudică şi cea vestică, cel mai înalt din afara Asiei, cel mai înalt din cele două Americi.

    Clubul Sportiv Montan Altitudine a anunţat că ambele recorduri mondiale feminine de vârstă pe Aconcagua sunt în România, pe ruta normală, prin Dor Geta Popescu, şi pe ruta Ghetarului Polonez, prin Crina Coco Popescu, încă din februarie 2009.

    Vineri, 12 februarie, Dor Geta Popescu va reveni în ţară, pe aeroportul Otopeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INSEMEX Petroşani a finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv

    INSEMEX Petroşani a finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv şi l-a predat, marţi, Institutului Naţional pentru Expertize Criminalistice, documentul având peste 500 de pagini, plus anexe.

    Directorul INSEMEX Petroşani, George Găman, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv a fost finalizat.

    “Am finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv pe care l-am predat, marţi, celor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice care îl vor trimite, la rândul lor, Parchetului de pe lângă ICCJ. La noi munca e gata. Raportul are peste 500 de pagini, plus anexe, filmări video, experimentele făcute, simulările. A fost tratat cu prioritate acest caz, am lăsat deoparte orice altceva şi ne-am focalizat exclusiv pe acest caz”, a spus Găman.

    Directorul INSEMEX Petroşani a afirmat că nu poate spune care sunt concluziile raportului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Este cel mai folosit cuvânt din lume, însă puţină lume îi cunoaşte semnificaţia

    OK este cel mai folosit cuvânt din lume, utilizat pentru a descrie o stare de spirit, un acord, sau pur şi simplu pentru a începe o propoziţie, însă puţini cunosc etimologia sau semnificaţia acestui cuvânt, scrie Business Insider.

    O teorie susţine că OK este abrevierea pentru “oll korect”, un termen din jargon apărut în anii 1830 care poate fi asemănat cu OMG-ul sau LOL-ul zilelor noastre. Cuvântul OK a apărut sub forma unei glume în 1839, în The Boston Morning Post, cel mai popular ziar din New England, la vremea aceea. Duminică, 23 martie, s-au împlinit 175 de la apariţie.

    Al optulea preşedinte al SUA, Martin Van Buren, a fost cel care a popularizat cuvântul OK. Susţinătorii preşedintelui erau cunoscuţi sub numele de OK Club , OK fiind prescurtarea de la Old Kinderhook, porecla lui Van Buren. Unele surse au scris că Van Buren ar fi început să  folosească OK drept semnătură.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • Club de lectură într-o galerie de artă

    Organizate pentru pasionaţii de citit, cluburile de lectură le dau acestora ocazia să se întâlnească şi fiecare încearcă să se distingă prin ceva. Astfel, o galerie din Birmingham, Marea Britanie, numită Ikon, propune spre lectură o carte relevantă pentru opera unui artist expus, iar la întâlnirea cu participanţii clubului un invitat explică motivul alegerii cărţii şi se discută despre relaţia dintre aceasta şi lucrările artistului, scrie The Guardian.

    Participanţii la clubul de lectură din magazinul londonez I Knit împletesc în timpul şedinţelor, ideea organizatorilor fiind că acest lucru îi ajută să-şi organizeze mai bine ideile despre cartea propusă spre dezbatere. La rândul său, un cinematograf din Newcastle organizează un club de lectură ori de câte ori are în program o ecranizare, aducând un expert în domeniu care să prezinte filmul şi să modereze o discuţie ulterioară despre cartea care a servit drept sursă de inspiraţie.

  • Românii din diaspora donează medicamente pentru răniţii de la „Colectiv”

    Federaţia asociaţiilor de români din Europa a început astăzi cu sprijinul firmelor româneşti Lider Romproduct Activ  şi Tabita Tour, o campanie de strângere de medicamente ce vor fi trimise spitalelor din ţară care tratează pacienţii răniţi în Clubul „Colectiv”.

    Ieri, am primit din partea Ministerului Sănătăţii, o lista cu medicamente şi consumabile de care spitalele din România ar avea nevoie pentru tratarea pacienţilor de la Clubul „Colectiv”.
     
    Românii din diaspora au la dispoziţie această lista pe care o vor consulta şi cu care se vor prezenţa la farmaciile din Spania pentru a găsi medicamente similare. De asemenea, furnizam şi o lista cu locurile unde pot fi strânse aceste medicamente. Săptămânal, ele vor fi trimise în ţara, acolo unde este nevoie.
     
    “În mod sigur şi de această data, românii din diaspora vor da dovadă de solidaritate cu cei din ţara, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori şi vor cumpăra aceste medicamente care vor ajuta la salvarea vieţilor celor răniţi în această tragedie”. a declarat Daniel Tecu preşedintele FADERE. 

    Vezi lista medicamentelor şi punctele de colectare în pagina 2