BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Liderii coaliţiei de guvernare au anunţat măsurile de austeritate care vor fi implementate în perioada următoare

    După o lună de negocieri, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, liderii coaliţiei de guvernare PNL- PSD, au ajuns la un acord privind Ordonanţa austerităţii prin reducerea cheltuielilor bugetare. Între măsurile anunţate se numără reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii ale ministerelor, îngheţarea angajărilor în sectorul public cu excepţia domeniilor educaţiei şi sănătăţii, precum şi reducerea numărului de consilieri.

    În postările de pe Facebook, liderii PSD şi PNL prezintă măsurile următoare:

    • reducerea cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii
    • înghetarea angajărilor la stat, cu excepţia sănătăţii şi educaţiei
    • prezenţa în maximum două consilii de administraţie a unei persoane
    • limite lunare de cheltuieli pentru fiecare minister în parte, stabilite de Ministerul Finanţelor
    • oprirea achiziţiilor de autovehicule, mobilier şi alte cheltuieli neesenţiale

     

     

    Totodată, toate achiziţiile de alimente pentru instituţiile publice se vor face de la producători români, suţin Ciucă şi Ciolacu.

  • Ciucă anunţă reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor şi îngheţarea angajărilor la stat

    Ciucă anunţă luni reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor la bunuri şi servicii, oprirea achiziţiilor de autovehicule, de mobilier, precum şi a altor cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vor fi îngheţate angajările la stat, cu excepţia învăţământului şi sănătăţii.

    Premierul Nicolae Ciucă spune că a încheiat, împreună cu partenerii de coaliţie, discuţiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

    „Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, să oprim achiziţiile de autovehicule, de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vom îngheţa angajările la stat, bineînţeles ţinând cont că învăţământul şi sănătatea au, în continuare, nevoie de personal. Am stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental. Tot în coaliţie, am decis şi introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfăşoară în zona de producţie sau în vecinătatea acesteia şi se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producţie agroalimentară”, spune Ciucă.

    Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari.

    În plus, entităţile publice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică (cantine şcolare, unităţi militare, cantine spitaliceşti etc.) vor achiziţiona alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite.

  • Jumătate dintre americani nu dispun de numerar pentru a acoperi costuri neaşteptate de 400 de dolari

    Majoritatea americanilor nu dispun de resursele financiare necesare pentru a acoperi cheltuieli neaşteptate de 400 de dolari fără a se împrumuta, relevă un sondaj recent citat de Bloomberg. Datele evidenţiază fragilitatea financiară generalizată, chiar într-o economie cu şomajul apropiat de minime pe 50 de ani, şi eroziunea economiilor pe care unii le-au acumulat în pandemie.

     

  • Aprobarea OUG pentru reducerile bugetare, amânată – surse

    Aprobarea ordionanţei de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare a fost amânată, fiindcă analiza cerută Ministerului de Finanţe nu a fost prezentată, iar discuţia pe baza acesteia în coaliţie nu a avut loc, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    „Mâine (joi – n.r.) nu intră ordonanţa. Aşteptăm analiza Ministerului de Finanţe şi apoi o discuţie în coaliţie”, au menţionat surse politice pentru MEDIAFAX.

    Potrivit acestora, s-a convenit „îngheţarea” angajărilor la stat începând cu 15 mai.

    „Supraimpozitarea veniturilor mari nu intră în ordonanţa de urgenţă, ci într-o lege. Aşa a venit analizarea de la PSD (referitor la pragul raportat la salariul preşedintelui – n.r.)”, au adăugat sursele.

    De asemenea, cumulul pensiei cu salariul la stat nu va intra în Ordonanţă, ci se va reglementa tot prin lege.

    Premierul Nicolae Ciucă precizeaza săptămâna trecută, la începutul şedinţei de Guvern, că prin ordonanţa de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare „nu facem altceva decât să reducem şi să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare”.

    Abordarea corectă pe zona de impozitare, pe praguri, a veniturilor de peste 25.000 de lei, inclusiv obţinute din cumul salariu la stat şi pensie, spunea Marcel Ciolacu. Liderul PSD afirma că în coaliţie nu s-a discutat despre îngheţarea salariilor bugetarilor.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat luna trecută că a cerut reduceri de cheltuieli în ministere. Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirma că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.

  • Marea reformă a consolidării bugetare a murit înainte de a începe

    Guvernul, cu o lipsă în buget de 4,7 miliarde de lei doar în primul trimestru, s-a gândit să facă ceva economii restrângând cheltuielile şi a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens care prevede, între multe altele, îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, stoparea angajărilor în structurile de stat, îngheţarea achiziţiilor de maşini în instituţiile statului sau interzicerea cumulului pensie-salariu în structurile publice. La câteva zile după ce proiectul a apărut în piaţă, „pe surse”, puţine din cele mai sus descrise au rămas valabile.

    Ceea ce a fost prezentat drept program de „austeritate bugetară” a rămas o vorbă goală. Sindicatele din învăţământ şi cele din administraţia publică anunţă că vor intra în grevă generală dacă salariile lor vor fi îngheţate. Pentru că inflaţia este de 15%, iar oamenii cer compensaţii. Doar că, în actuala situaţie, cu venituri cu mult sub ceea ce a fost prognozat în legea bugetului, deficitul convenit de 4,4% din PIB nu va putea fi atins şi, extrapolând, golul bugetar ar urma să fie, dacă nicio minune nu se iveşte, de cel puţin 20 de miliarde de lei, estimarea blândă a Finanţelor. Aşa că soluţia ar fi fost tăierea de cheltuieli pentru că majorarea taxelor, după majorările intervenite la 1 ianuarie, ar atinge şi mai mult economia care şi aşa va avea o creştere mai modestă în acest an, undeva la 2,5%, faţă de 4,7% anul trecut.

    Guvernul s-a gândit, aşadar, să reducă din cheltuieli. Dar, rând pe rând, ipotezele de economisire cad ca popicele. Cumulul pensie-salariu (de care beneficiază şi premierul Nicolae Ciucă) nu va mai fi interzis. PSD (prin vocea preşedintelui său Marcel Ciolacu, viitorul premier) susţine însă impozitarea suplimentară a veniturilor din cumulul pensie-salariu. Ar fi vizate veniturile brute care depăşesc venitul preşedintelui României, adică undeva la 25.000 de lei. Cu cât vor fi impozitate suplimentar aceste venituri? Nu ştim. Câţi bani vor veni la buget – o statistică mai veche arată că în jur de 30.000 de persoane au venituri mai mari decât ale preşedintelui României – iarăşi nu ştim pentru că măsura ar urma să fie valabilă pentru pensionarii reangajaţi la stat. Nu există niciun calcul, nicio prognoză. Despre îngheţarea salariilor, ministrul muncii, Marius Budăi, spune că nu va fi o „îngheţare”, ci o „nonintervenţie”.

    Marius Budăi: „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenţie asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziţia Băncii Mon­diale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum şi să ştim ce măsuri să luăm. Deci nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci de o neintervenţie pe o perioadă limitată”. Ce-o fi însemnând asta, e greu de spus.

    În privinţa angajărilor la stat, ministrul muncii spune că vor fi excepţii. Vor fi exceptate în primul rând sănătatea şi educaţia, unde, într-adevăr, este un deficit de personal. Doar că educaţia şi sănătatea reprezintă segmentul cel mai puternic al anga­jaţilor din sectorul public – sunt 245.000 de angajaţi în sănătate şi 363.000 de angajaţi în sistemul de educaţie, de la grădiniţă până la universitate.

    În total 608.000 de angajaţi, adică 48% din totalul de 1,27 de milioane de angajaţi ai statului. Prin urmare nu faci angajări în celelalte sectoare, în administraţie, de pildă. Dar câte beneficii îţi vin de aici, dacă nu angajezi 100 sau 1.000 de oameni? Da, sunt mulţi angajaţi la stat, dar cu astfel de măsuri nu faci o economie de 20 de miliarde de lei, cât iese calculul că ar fi golul bugetar pe întreg anul (după estimarea veniturilor din T1) şi, probabil, deficitul-ţintă de 4,4% din PIB pentru 2023 nu va putea fi respectat.

     

     

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Urmările războiului din Ucraina: cheltuielile militare din întreaga lume au ajuns la un nivel record – 1,79 trilioane de dolari

    Războiul din Ucraina a determinat statele lumii să facă investiţii record în domeniul militar, potrivit unui grup de experţi din Suedia.  

    Potrivit experţilor, anul trecut au fost cheltuite 1,79 trilioane de lire sterline în toată lumea. Creşterea cea mai mare a fost în Europa, susţin suedezii citaţi de Sky News.

    Cheltuielile la nivel global au crescut cu 3,7%. În Europa acestea au crescut cu 13% fiind cea mai abruptă creştere anuală din ultimii 30 de ani, a stabilit Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

    Ajutorul militar acordat Ucrainei şi preocupările legate de o ameninţare sporită din partea Rusiei „au influenţat puternic deciziile privind cheltuieli în multe alte state”, a precizat SIPRI.

    Suedezii au mai anunţat că, anul trecut, cele mai mari cheltuieli le-au avut SUA, China şi Rusia. Împreună, cele trei ţări au reprezentat 56% din cheltuielile globale.

    Această creştere „este un semn că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a declarat Nan Tian, cercetător în cadrul programului SIPRI.

    Unele dintre cele mai puternice creşteri au fost observate în ţările din apropierea Rusiei: Finlanda (36 %), Lituania (27 %), Suedia (12 %) şi Polonia (11 %).

  • Cu o inflaţie alimentară năprasnică în regiune, Sărbătorile Pascale vor goli buzunarele est-europenilor

    Sărbătorile Pascale îi vor lovi pu­ter­nic la buzunare pe polonezi, scrie Warsaw Voice. Maioneza şi ouăle sunt cu 40% mai scumpe, în timp ce ceapa şi morcovii costă cu 60% mai mult. Chiar şi cu promoţii, polonezii nu vor putea scăpa de cheltuieli mai mari.

    Preţurile au atins niveluri record lună de lună, însă înaintea sărbătorilor, în condiţiile unor cheltuieli mai mari, acestea sunt urmărite mai îndeaproape de consumatori.

    În acest an, bugetul de Paşte va creşte puternic în condiţiile în care cele mai populare produse achiziţio­nate în această perioadă s-au scumpit cu până la 60%, relevă datele culese de UCE Research şi WSB Merito.

    Majoritatea po­lonezilor îşi ba­zează stra­te­giile de shopping pe promoţii din mo­ment ce preţu­rile urcă atât de mult. De asemenea, în condi­ţiile în care mărcile private sunt cu 20-30% mai ieftine, consumatorii se îndreaptă din ce în ce mai frecvent către acestea.

    Ungaria a introdus plafoane pentru preţurile anumitor alimente de bază la începutul anului trecut, însă inflaţia preţurilor alimentelor a accelerat de atunci cu aproape 50%. Din cauza plafoanelor, retailerii au început să compenseze pierderile majorând preţurile altor produse. Aceştia au ajuns în cele din urmă să raţionalizeze vânzările de alimente de bază cum sunt cartofii, creând penurii pentru consumatori.

    Cursa promoţiilor va continua ­până în ulti­mul moment, companiile pregă­tind oferte su­plimentare pentru zilele de dinaintea Paştelui. „In­troducem reduceri la cele mai căutate produse în această perioadă, ca făina şi uleiul“, a declarat Grzegorz Pytko, di­rec­tor de aprovi­zio­nare în cadrul lanţului local Biedronka.

    Rata anuală a inflaţiei a cobo­rât la 16,2% în martie de la un ma­xim pe mai mult de 26 de ani de 18,4% în februarie, însă preţurile la alimente şi băuturi nonalcoolice au rămas ridicate.

    Pentru a domoli creşterea preţurilor, Polonia intenţionează să-şi menţină TVA-ul zero la alimente în acest semestru, existând posibilitatea ca măsura să fie din nou prelungită.

    În Ungaria, alimentul preferat de Paşte al maghiarilor este pe cale să se scumpească cu 30-50%. Maghiarii vor avea şuncă din abun­den­ţă în magazine, însă preţurile vor fi extrem de ridicate în condiţiile în care sectorul cărnii întâmpină probleme, potrivit Daily News Hungary.

    „În medie, diferite produse bazate pe şuncă ar putea costa cu 35-40% mai mult în acest an comparativ cu anul trecut. Vorbim de numai 40% pentru că dacă preţurile de achiziţie ar fi transferate mai departe către consumatori am putea asista la o scumpire de 50-60% a produselor din carne în magazine de Paşte“, arată Katalin Neubauer, secretar general al Asociaţiei Naţionale din Comerţ.

    Salariile reale sunt în scădere în Ungaria de patru luni, astfel încât puterea de cumpă­ra­re a populaţiei este în scădere. În plus, preţu­rile alimentelor sunt extrem de ridicate. Un­garia înregistrează cea mai ridicată rată a inflaţiei din Europa. Potrivit biroului central de statistică al ţării, inflaţia alimentară gene­rală în Ungaria s-a situat la peste 40% în fiecare din ultimele cinci luni.

    De Paşte, în afară de promoţii, lanţurile de retail din Ungaria încearcă să concureze între ele şi cu alte măsuri speciale. Unele majorează limita asupra produselor al căror preţ a fost plafonat, în timp ce altele şi-au făcut rezerve din unele din cele mai vânate produse de sărbători.

    Anul acesta, maghiarii nu-şi mai fac cum­pă­­răturile de Paşte în ultimele zile şi se uită mai atent la ce cheltuie pe fondul preţurilor mari, notează pezcentrum.hu. Comercianţii încear­că să-şi crească cifra de afaceri prin ridicarea limitelor de cumpărare şi oferind promoţii.

    Gyorgy Vamos, secretar general al Aso­ciaţiei Naţionale a Comerţului (OKSZ), arată că va exista un salt şi în acest an, dar acesta va fi determinat în principal de creşterea pre­ţurilor.

    „Este bine dacă retailul local va ajunge la nivelul de anul trecut, chiar dacă în anii anteriori de Paşte s-a putut depăşi cu 3-5% volumul de achiziţii din anul precedent“, a declarat acesta.

    Ungaria a introdus plafoane pentru preţurile anumitor alimente de bază la începutul anului trecut, însă inflaţia preţurilor alimentelor a accelerat de atunci cu aproape 50%.

    Din cauza plafoanelor, retailerii au început să compenseze pierderile majorând preţurile altor produse. Aceştia au ajuns în cele din urmă să raţionalizeze vânzările de alimente de bază cum sunt cartofii, creând penurii pentru consumatori.

    În cazul Cehiei, un sondaj realizat recent de serviciul de livrare Kosik.cz în rândul a aproximativ 1.350 de gospodării arată că cehii vor cheltui în medie 2.488 de coroane (121,4 euro) pentru cumpărăturile de Paşte în acest an, plătind cel mai adesea cu până la 500 de coroane în plus faţă de anul trecut, scrie newstream.cz.

    Conform sondajului menţionat mai sus, cehii nu vor să renunţe la miel şi la ouă de Paşte.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Kosik.cz, Frantisek Broz, ouăle au devenit cu 12-15% mai scumpe faţă de anul trecut.

    Un alt serviciu de livrare din Cehia, Rohlik.cz, plafonează preţurile unor alimente selectate din septembrie anul trecut, iar purtătoarea sa de cuvânt Denisa Morgensteinova a declarat că această campanie va fi prelungită cel puţin până la sfârşitul acestei veri.

     

  • De ce cheltuielile statului cresc mai repede decât veniturile şi guvernul face deficit mai mare

    Aşa cum arată datele statistice, economia şi consumul continuă să crească şi ar trebui să alimenteze bugetul de stat. Pe contrasens cu economia, veniturile publice cresc sub avansul cheltuielilor, ceea ce face ca deficitul bugetar să crească, în loc să scadă, aşa cum este programarea bugetară din acest an.

    Cum de nu reuşeşte guvernul Ciucă să scadă deficitul bugetar, în condiţiile în care economia merge cu motoarele turate, se întreabă ZF.

    Combustibilii excepţionali de anul trecut încep să se epuizeze, spune Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank România. Bugetul statului român revine astfel la o realitate în care colectarea de taxe şi impozite este la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană.

    „Bugetul nu mai beneficiază de acele venituri excepţionale din energie şi de preţurile mari care au adus venituri mari la bugetul de stat. Revenim acum la o realitate bugetară, care înseamnă venituri foarte mici din taxe şi impozite şi posibilităţi limitate de ajustare.”

    Veniturile bugetului public au fost de 74 de mld. de lei în primele două luni din an, în creştere cu 9%. Cheltuielile, pe de altă parte, au crescut cu 17% şi au ajuns la 91 de mld. de lei. În consecinţă, arată execuţia bugetară la două luni din 2023, deficitul public s-a mărit la 17 mld. lei, adică peste 1% din PIB-ul de 1.600 mld. lei, prognozat de guvern.

    „Deficitul bugetar este foarte mare pentru luna februarie. Faţă de o ţintă de 4,4% din PIB pe tot anul, 1% pe primele două luni este foarte mare. Avem limitări în ceea ce priveşte reducerea deficitului până nu se produc modificări structurale pe partea de venituri sau cheltuieli”, mai spune Ionuţ Dumitru. Veniturile din impozitul pe profit au scăzut cu aproape 17%, arată execuţia bugetară, în vreme ce veniturile din impozitul pe venit au crescut cu 42%, pentru că a crescut impozitul pe dividende de la 1 ianuarie, de la 5% la 8%.

    Veniturile nete din TVA, cea mai importantă taxă, au crescut cu sub 2%, în condiţiile în care inflaţia a fost de circa 15%. Cheia este la rambursările de TVA, care au crescut cu 78%, faţă de primele două luni din an.

    Veniturile din accize au fost de 5,3 mld. lei, o scădere de 9,1% an/an: „Această evoluţie este explicată de contracţia cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condiţiile reducerii nivelului accizei4 de la 1 ianuarie 2023. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, notează cei de la Finanţe în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au fost de 91 mld. lei, în creştere cu 17% în ianuarie-februarie 2023, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Dintre acestea, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 20 mld. lei, în creştere cu circa 8% faţă de anul trecut. Cu bunurile şi serviciile guvernul a cheltuit 11,5 mld. lei, 24%.

    La dobânzi creşterea de cheltuieli este de 60% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Guvernul a plătit dobânzi în valoare de 7,3 mld. de lei în primele două luni din 2023.

    Astfel, deficitul bugetului statului a fost de 17 mld. de lei în primele două luni din an, în creştere de la 9,5 mld. de lei în perioada similară din 2022.

    „(Creşterea deficitului s-a) datorat în principal creşterii volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 mld lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, justifică Finanţele creşterea deficitului bugetar.

  • Coreea de Sud va depăşi China în ceea ce priveşte cheltuielile pentru producţia de cipuri în 2024

    Se preconizează ca în 2024 Coreea de Sud să depăşască China în ceea ce priveşte cheltuielile pentru echipamente avansate de fabricare a cipurilor, ceea ce reprezintă un semn al controlului american al exporturilor care remodelează lanţurile globale de aprovizionare cu semiconductori, raportează Bloomberg.

    Coreea îşi va creşte probabil investiţiile în echipamente de fabricaţie cu 41,5%, până la 21 de miliarde de dolari în 2024, în timp ce China înregistrează o creştere de doar 2%, până la 16,6 miliarde de dolari, potrivit datelor SEMI, o asociaţie globală de semiconductori cu sediul în SUA.

    Schimbarea subliniază lupta Chinei pentru îmbunătăţirea cipurilor, deoarece restricţiile impuse de SUA fac mai dificil accesul la echipamentele unor producători precum ASML Holding NV din Olanda. Pe măsură ce guvernele din Olanda şi Japonia se alătură restricţiilor impuse de SUA asupra exporturilor către China, cele mai avansate cipuri şi echipamente tech produse de companii precum Nvidia Corp. şi Tokyo Electron Ltd. sunt ţinute departe de mâinile chinezilor.

    Furnizorii americani de echipamente de fabricare a cipurilor, printre care se numără Applied Materials Inc., Lam Research Corp. şi KLA Corp. se aşteaptă să piardă vânzări de miliarde de dolari în acest an din cauza restricţiilor impuse de SUA asupra Chinei.

    Fabricile de cipuri sunt deosebit de importante în cursa pentru dominaţie economică şi politică, deoarece producţia semiconductorilor stă la baza celor mai importante tehnologii ale zilelor noastre. ChatGPT al OpenAI, de exemplu, a fost produs prin asamblarea a zeci de mii de cipuri A100 de la Nvidia – a căror vânzare este interzisă în China.

    În contextul tensiunilor dintre SUA şi China, Coreea de Sud urmăreşte construirea unor fabrici de cipuri pe propriul teritoriu, considerând acest past drept unul dintre cele mai importante motoare de creştere a economiei sale.

    Preşedintele Yoon Suk Yeol a anunţat la începutul acestei luni un plan de investiţii într-un cluster de fabrici de semiconductori la sud de Seul, atrăgând 300 de trilioane de woni (230 de miliarde de dolari) de la Samsung Electronics Co. în următoarele două decenii. Samsung construieşte, de asemenea, o fabrică de semiconductori în Texas pentru a câştiga mai multe afaceri în domeniu, în special pe teritoriul SUA.

    Cheltuielile legate de fabricarea semiconductorilor în Japonia sunt aşteptate să crească la 7 miliarde de dolari în 2024, a precizat SEMI. Japonia a pus recent capăt restricţiilor la exporturile către Coreea de Sud, după ce liderii celor doi aliaţi ai SUA au organizat un summit la Tokyo pentru a restabili legăturile diplomatice şi lanţurile de aprovizionare în domeniul tehnologiei.

    Potrivit analiştilor, cheltuielile globale pentru construirea fabricilor de semiconductori este de aşteptat să crească cu 21%, până la 92 miliarde de dolari în 2024, după ce în acest an vor scădea cu 22% din cauza cererii mai slabe de cipuri şi a stocurilor mai mari, a precizat SEMI.