Moţiunea a fost dezbătută în şedinţa de marţi a Camerei.
La dezbateri, ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a declarat că nu crede că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, ea apreciind că treaba Executivului este să creeze un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă.
Moţiunea a fost semnată de 108 deputaţi PNL şi PDL.
Astfel, s-au înregistrat 195 de voturi ”pentru”, 109 voturi ”împotrivă” şi 21 de abţineri.
”Ordonanţa nu a trecut”, a constatat preşedintele de şedinţă, Viorel Hrebenciuc.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată cu acest act normativ, Senatul fiind forul decizional.
Premierul Victor Ponta, care este şi deputat, a participat la vot.
OUG 55/2014 este în vigoare din 2 septembrie, când a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta permite aleşilor locali ca, într-un termen de 45 de zile, să îşi schimbe partidul fără a-şi pierde mandatul.
”Biroul Permanent a decis, la propunerea noastră, ca OUG 55 privind traseismul politic să intre pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Cameră saptămâna asta şi să fie finalizat raportul în regim de urgenţă, astfel încât săptămâna viitoare, marţi, să decidem introducerea pe ordinea de zi a plenului pentru dezbatere şi vot”, a spus Scutaru.
El a menţionat că urgentarea procedurilor parlamentare în cazul OUG 55 va da posibilitatea PNL şi PDL să atace actul normativ la Curtea Constituţională.
În cazul OUG 55/2014, Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, în timp ce Senatul este cameră decizională. Potrivit Regulamentului, actul normativ poate fi contestat de parlamentari la Curtea Constituţională la finalul procedurilor parlamentare.
La vot au fost prezenţi şi prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul de finanţe, Ioana Petrescu, care a cerut deputaţilor să adopte această măsură.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu la legea privind reducerea CAS cu 5% la angajator a fost respinsă săptămâna trecută de Comisia de buget a Camerei Deputaţilor.
Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.
În cererea de reexaminare, şeful statului arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde lei la fondul de pensii, pentru anul 2015.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Membrii comisiei au respins cererea de reexaminare cu 19 voturi ”pentru” şi o abţinere, a deputatului PDL Andreea Paul.
Andreea Paul a precizat că această cerere de reexaminare este justificată pentru că sursele de finanţare a golului bugetar produs de reducerea CAS cu 5% nu sunt vizibile. ”Sunt o susţinătoare a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, dar cererea de reexaminare este justificată pentru că este un gol bugetar care nu se ştie cum va fi acoperit”, a afirmat Paul.
Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu a arătat însă că PDL va vota această măsură fiscală, pentru că mediul de afaceri este sufocat de impozite şi taxe. El a criticat Guvernul Ponta pe motiv că a tăiat banii de investiţii şi a cerut Executivului să vină cu măsuri compensatorii. ”PDL a avut modelul de a scoate ţara din criză, PSD are modelul de a aduce ţara în criză”, a spus Ialomiţianu.
Deputatul PNL Eugen Nicolăescu, preşedintele comisiei, a spus că PNL este pentru respingerea cererii de reexaminare a legii de reducere a CAS şi a arătat că nu este de acord ”cu viziunea contabilă a lui Traian Băsescu”, care nu se gândeşte că o relaxare fiscală înseamnă cu adevărat creştere economică.
”PNL fără tăgadă va vota pentru respingerea cererii de reexaminare şi pentru menţinerea formei legii adoptată în Camera Deputaţilor, cu menţiunea că această lege o vom găsi în prevederile bugetare din 2015”, a spus Nicolăescu.
Deputatul PSD Ana Birchall a afirmat că este evidentă nevoia aplicării acestei măsuri de reducere a CAS şi că singurul care nu o susţine este Traian Băsescu. Ea a spus că modelul economic promovat de Traian Băsescu şi de PDL este pe tăieri, iar modelul economic promovat de PSD este de relaxare fiscală. ”Reducerea CAS este o măsură necesară şi cerută de mediul privat”, a adăugat Birchall.
La şedinţa comisiei nu a participat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ea fiind înlocuită de un secretar de stat, care a susţinut că, pentru acest an, măsura nu generează probleme şi se încadrează în deficitul bugetar.
Preşedintele comisiei, Eugen Nicolăescu a precizat, după votul deputaţilor de respingere a cererii de reexaminare a legii de reducere a CAS, că legea va intra în dezbaterea plenului în şedinţa de luni şi că ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat că va participa la plen.
Camera Deputaţilor este forul decizional.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii “din punct de vedere al oportunităţii”.
Manda, 39 de ani, este economist, expert contabil şi a intrat în politică acum mai bine de un deceniu.
El este membru în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, ocupând funcţia de vicepreşedinte.
Joi, guvernul va lua în discuţie rectificarea bugetară, aceasta fiind probabil ultima prezentare de acest gen a actualului ministru al Bugetului, Liviu Voinea.
După ce Voinea a fost ales viceguvernator al BNR, premierul Ponta a început să caute un înlocuitor pentru a prelua bugetul României, în valoare de peste 45 de miliarde de euro.
Liviu Voinea a devenit ministrul Bugetului în mai 2012, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ponta. În timpul mandatului de 2 ani, el a ţinut cheltuielile sub control, intrând de multe ori în coliziune cu influenţi baroni ai PSD-ului şi chiar cu miniştri ai cabinetului Ponta 1,2 şi 3.
Manda este preşedintele PSD Dolj şi a organizat marţi, la Craiova, Consiliul Naţional al partidului de guvernământ unde Ponta şi-a anunţat candidatura la preşedinţia României.
”Camera Deputaţilor demarează programul de internship. Proiectul este aprobat, sper că din toamnă 50 de tineri marteranzi sau studenţi la facultăţile din Bucureşti sau la facultăţile din România să vină să interacţioneze cu Parlamentul, să vadă ce se întâmplă aici, cu bune şi cu rele, să accepte această instituţie, să ne spună ce trebuie modificat şi care este percepţia. Aducem nişte oameni cu o gândire inovativă, modernă, europeană, care să lucreze în internship, la comisia de specialitate, la cabinetele demnitarilor şi vreau să văd care este reacţia parlamentarilor, a politicienilor, reacţia angajaţilor Camerei Deputaţilor la acest val de oameni noi care doresc să vadă cu ce se ocupă Parlamentul şi cum putem să facem ca această instituţie să fie mai credibilă în ochii cetăţenilor şi în activitatea pe care o are”, a precizat Zgonea.
El a mai spus că există şi un proiect de parteneriat pe termen lung cu Academia Română pentru o carte de istorie a parlamentarismului şi pentru a face legi mai bune.
”Am avut o discuţie cu conducerea Academiei şi cu preşedintele acesteia şi cred că e momentul ca noi, parlamentarii, să înţelegem că avem nevoie de experienţa şi cunoştinţele Academiei în diferite domeni,i dacă vrem să facem legi mai bune, predictibile. Proiectul este axat pe trei piloni: o istorie a parlamentarismului. România are nevoie de istoria parlamentarismului. Acum câteva săptămâni Senatul României a celebrat 150 de ani de la prima sa sesiune ordinară, peste câţiva ani celebrăm 100 de ani de la independenţă şi cred că o carte făcută de către membrii Academiei despre istoria parlamentarismului în România este extrem de importantă pentru a arăta stabilitatea democraţiei pe care noi am implementat-o acum 25 de ani în România”, a explicat Zgonea.
Preşedintele Camerei a mai arătat că un alt proiect, făcut împreună cu Ministerul Educaţiei, se referă la o expoziţie de fotografii privind Holocaustul cu care se va merge ”din liceu în liceu”, în special în Transilvania şi Republica Moldova.
”Un alt proiect este împreună cu Ministerul Educaţiei şi este legat de un moment mai neplăcut al istoriei noastre, Holocaustul, pe care vreau să-l demarăm în toamnă. O expoziţie de fotografii care să meargă din liceu în liceu, în special în oraşele în care au fost persoane deportate de pe teritoriul României – Transilvania şi Republica Moldova”, a spus Zgonea.
Iniţiativa legislativă a primit raport de adoptare din partea Comisiilor juridică şi IT.
Legea este ordinară, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Senatul a adoptat anterior iniţiativa legislativă.
Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Cu toate acestea, legea prevede o perioadă de un an, respectiv până la 1 ianuarie 2016, pentru ca posesorii de cartele preplătite să aibă posibilitatea de a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a arătat, după şedinţa BPN al PDL, că această moţiune simplă va fi depusă în sesiune extraordinară şi a menţionat faptul că Parlamentul trebuie să ştie exact ce a făcut premierul în cazul Duicu.
“PDL şi PNL vor depune o moţiune simplă pe tema implicării politicului în justiţie în cazul Duicu. Îl vom chema pe domnul ministru al Justiţiei, Cazanciuc, să ne explice cum au stat lucrurile în cazul nominalizării doamnei Ponea, soţia fostului şef al IJP Mehedinţi, aflat în arest, pentru funcţia de procuror şef al secţiei judiciare a DNA. Rechizitoriul DNA arată clar că Victor Ponta şi PSD încearcă din răsputeri să politizeze instituţiile de aplicare a legii, Ministerul de Interne, Parchetul şi Ministerul Justiţiei”, a precizat Blaga.
Premierul Victor Ponta a declarat că nu l-a chemat niciodată pe şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, la Guvern pentru a se întâlni cu fostul şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro