BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Fondul Proprietatea vrea să lanseze cel mai mare program de răscumpărări de acţiuni din istoria BVB cu banii din IPO-ul Hidroelectrica: pune la bătaie 6,5 mld. lei. Indiciu pentru posibila diminuare a ofertei de listare a „perlei“ energiei

    ♦ Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze programul de răscumpărare plus listarea Hidroelectrica.

    Până la 55% din propriile acţiuni intenţionează Fondul Proprie­tatea (FP) să-şi răscumpere în anul 2023, în cel mai amplu astfel de program din istoria Bursei de Valori Bucureşti şi care va fi susţinut de pe urma ofertei publice de listare (IPO) a Hidroelectrica, arată datele din convocatorul acţionarilor.

    Astfel, Fondul Proprietatea pune la bătaie circa 6,5 mld. lei la preţurile de tranzacţionare de astăzi, sumă care este însă la jumătate faţă de cât ar încasa de pe urma vânzării întregii deţineri de 20% din Hidroelectrica, ceea ce ar putea indica şi o eventuală diminuare a pachetului pe care vrea să-l vândă.

    Iar asta mai ales în contextul în care restricţiile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) cu privire la cât ar putea vinde FP din acţiunile Hidroelectrica pe o bursă externă sunt în vigoare în pofida criticilor din partea Fondului.

    Desigur, pe lângă răscumpărări, ar mai fi şi scenariul unor dividende suplimentare, pe care de altfel mulţi investitori le aduc în discuţie, însă programul de răscumpărări este preferat întrucât în primul rând vine cu avantajul fiscal de a fi scutit de plata impozitului. Cel mai probabil, posibila remunerare cu dividende suplimentare ar putea fi anunţată după încheierea IPO  Hidroelectrica, deci undeva în primăvara lui 2023.

    Pe baza celei mai recente evaluări a KPMG, 20% din Hidroelectrica înseamnă o ofertă de vânzare de acţiuni de 12,5 mld. lei,  15% înseamnă circa 9 mld. lei. Totul va depinde însă de decizia consorţiului de intermediere, din care potrivit informaţiilor ZF fac parte nume de calibru precum Erste, Citi, UBS, JP Morgan. FP încă ţine la secret numele băncilor care lucrează la listarea Hidroelectrica argumentând restricţiile impuse de avocaţi.

    Astfel, după răscumpărarea acestor acţiuni, Fondul Proprietatea le va anula, pentru ca FP să nu devină cel mai mare acţionar al FP, iar cash-ul va fi îndreptat către investi­tori. Cei din urmă speră însă şi la dividende, po­trivit unor discuţii ale ZF cu investitori de calibru ai FP.

    În ultimii ani Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţii consistente la companii precum Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet şi a vândut puternic la OMV Petrom, acolo unde în prezent mai are 3%. Deţinerea Hidroelectrica reprezintă 70% din activul net al Fondului Proprietatea.

    Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze începerea programului de răscumpărare a 3,5 miliarde de acţiuni la un preţ minim de 0,2 lei şi unul maxim de 3 lei. Miercuri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,866 lei. Fondul are circa 6,4 miliarde de acţiuni.

    Vânzarea participaţiei de 19,94% din Hidroelectrica în cadrul unei oferte publice secundare sau în orice alt mod decis de către administratorul unic va fi, de asemenea, supusă votului acţionarilor.

    La începutul anului 2021 acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat ca durata de funcţionare a fondului să fie până la 31 decembrie 2031, dar poate fi prelungită de AGEA cu perioade suplimentare de câte cinci ani.

    Fondul are 12 mld. lei capitalizare. În 2022 acţiunile au minus 6% pe o bursă în scădere cu 13%.

  • Investitorii nu ştiu ce să înţeleagă din discursul alarmist al lui Putin, mai ales că astăzi are loc şedinţa Fed de peste ocean: Indicele FTSE 100 din Londra creşte cu 0,6%, în timp ce DAX 30 din Frankfurt scade cu 0,2%. La BVB, indicele BET are minus 1,1%

    Marile burse europene înregistrau evoluţii mixte la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 21 septembrie, după ce, anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială în contextul războiului din Ucraina.

    La Londra, indicele FTSE 100 creştea cu 0,6% la ora publicării ştirii, în timp ce FTSE-MIB din Milano era pe plus cu 0,7%, iar IBEX 35 din Madrid urca cu 0,2%. Totodată, indicele german DAX 30 şi CAC 40 din Paris se depreciau cu 0,2%, respectiv 0,1%, conform MarketWatch.

    Stoxx 600, indice care urmăreşte evoluţia a 600 de companii din economii precum Regatul Unit, Norvegia, Belgia, Austria şi Germania, se aprecia cu 0,3%, în timp ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti pierdea 1,1%, potrivit datelor BVB.

    „Cei care vorbesc despre atac nuclear trebuie să îşi amintească de faptul că Rusia are arme nucleare mai performante decât Occidentul, aşa că, dacă integritatea teritorială a ţării va fi pusă în pericol, vom acţiona fără frică, şi nu blufez”, a spus astăzi preşedinte rus Vladimir Putin.

    Liderul de la Kremlin a declarat, de asemenea, că Moscova va susţine asigurarea referendumurilor din Donbas privind alipirea regiunilor la Rusia. Anterior, separatiştii ruşi din Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie au anunţat organizarea unui referendum pentru unificarea cu Rusia în perioada 23-27 septembrie.

    „Anunţăm o mobilizare militară parţială. Voi acorda statul legal voluntarilor care luptă în Donbas. Toţi cetăţenii care vor fi mobilizaţi vor avea statut deplin de forţă armată. Mobilizarea va începe miercuri.”

    Tot astăzi, investitorii prezenţi pe pieţele de capital îşi îndreaptă atenţia asupra şedinţei Rezervei Federale din Statele Unite, banca centrală americană putând adopta astăzi acelaşi ton agresiv de creştere a ratelor dobânzilor. De altfel, unii analiştii estimează că o majorare prea bruscă a dobânzii de referinţă ar putea arunca economia americană – prima la nivel mondial – într-o crâncenă perioadă de recesiune.

    Totuşi, contractele futures pe Dow Jones, S&P şi Nasdaq înregistrau scăderi modeste la ora publicării ştirii, de la 0,05% la 0,1%. Preţul barilului de petrol West Texas Intermediate urca cu 0,9%

     

  • Finanţe personale. Cine sunt acţionarii TeraPlast Bistriţa, companie ale cărei acţiuni au minus 40% la BVB în 2022, cel mai abrupt declin din BET

    Pe lângă antreprenorul Dorel Goia, care are o deţinere de 46,8%, adică o investiţie de aproximativ 643 milioane de lei, fiind şi preşedintele companiei, pe lista celor mai mari acţionari ai producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (simbol bursier TRP) se numără NN Pensii (12%), AZT Viitorul Tău (6,2%), Vital (2,4%), BCR Pensii (1%), BRD Pensii (0,84%).

    Astfel, potrivit celor mai recente date agregate de Ziarul Financiar, cele din raportările din iulie 2022 ale Pilonului II, cinci fonduri din cele şapte din România erau acţionare la TeraPlast Bistriţa, cu o deţinere cumulată de 22,5%, adică o investiţie de 309 mil. lei.

    Pe de altă parte fondurile Metropolitan Life Pensii Private şi Aripi (Generali) nu aveau investiţii la TeraPlast.

    De începutul anului 2022 încoace acţiunile TeraPlast înregistrează o scădere de 40%, de la 0,98 lei la aproximativ 0,6 lei pe acţiune, fiind cel mai abrupt declin din rândul celor 20 de companii ale indicelui principal BET, potrivit datelor BVB.

     

  • Ce investiţii aveau la iunie 2022 cele şapte fonduri de pensii private Pilon II la Bursa de Valori Bucureşti: 3,9 miliarde de lei la Fondul Proprietatea, 3,5 miliarde de lei la Petrom, 3,4 mld. lei la Banca Transilvania, 3 mld. lei la Romgaz şi deţineri de 35% din MedLife, 22% din Electrica, 22% din Aquila

    ♦ 27 de societăţi cu acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti erau în portofoliul fondurilor de pensii Pilon II la iunie 2022 cu o deţinere totală de 20,1 mld. lei faţă de 20,9 mld. lei la final de 2021 ♦ Fondurile au redus puternic la SIF-uri dar au cumpărat la companii precum Petrom, MedLife, Romgaz, Digi.

    Viitorii pensionari ai României, adică cei care astăzi contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru investiţia privată a economiilor de bătrâneţe către un administrator de fonduri Pilon II, au ajuns prin intermediul viramentelor lunare, respectiv o medie de 800 mil. lei, să fie cei mai mari investitori ai Bursei de la Bucureşti.

    Astfel, câteva milioane de salariaţi români, au indirect deţineri la Bursa de la Bucureşti mai mari decât ale unor investitori de calibru, precum fondurile mutuale, SIF-uri, Fondul Proprietatea, investitori străini, fraţii Pavăl de la Dedeman, arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    Potrivit calculelor realizate în exclusivitate de ZF, şi care ţin cont de raportările de la iunie 2022, atât din portofoliile fondurilor Pilon II cât şi pe preţul acţiunii şi numărul de acţiuni la compania respectivă, viitorii pensionari ai României au ajuns la investiţii de aproximativ 20 miliarde de lei în 27 de companii listate la Bursa de la Bucureşti.

    Acestea sunt primele raportări lunare de când Autoritatea de Supraveghere Finan­ciară (ASF) a schimbat ritmul de raportare din trimestrial în lunar.

    Printre aceste investiţii se numără 3,9 mi­liarde de lei la Fondul Proprietatea, 3,5 mld. lei la Petrom, 3,4 mld. lei la Banca Transilvania, 3 mld. lei la Romgaz şi deţineri de 35% din MedLife, 22% din Electrica, 22% din Aquila, 23% din TeraPlast.

    Din rândul celor 27 de plasamente în acţiuni listate la Bucureşti, ZF a identificat majorări în capitalul social faţă de decembrie 2021 la 13 companii, precum plus 1,2% la Digi, 1,17% la Petrom, 1,13% la MedLife. Cu 7 companii fondurile au rămas pe poziţii, iar pentru alte şapte societăţi, în special SIF-uri, au redus din deţineri.

    Salariaţii României au ajuns, o mare parte dintre ei fără să ştie, cei mai mari investitori ai Bursei de la Bucureşti, iar prin viramentele lor determină ca administratorii Pilonului II să poată veni cu propriile solicitări la şedinţele care decid parcursul unei companii, respectiv Adunarea Generală a Acţionarilor.

    La iunie 2022, din fiecare 100 de lei pe care un român i-a virat către fondurile Pilon II, 61 de lei au fost investite în titluri de stat, instrumente financiare cu un grad foarte scăzut de risc, iar alţi 25 de lei au mers spre acţiuni listate atât la Bursa de Valori Bucureşti cât şi pe pieţe externe.

    Restul au fost investiţi în alte instrumente financiare precum depozite bancare, fonduri mutuale, ETF-uri.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate cu contribuţiile din salariul brut ale circa 7,7 milioane de români, aveau la 31 iunie 2022 active totale de 88 mld. lei.

  • Republica Cehă anunţă retragerea din Banca Internaţională de Investiţii, unde au expunere fonduri Pilon II din România

    Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a fost înştiinţată că Republica Cehă, unul dintre acţionarii săi, va părăsit banca în termen de şase luni, mai exact pe 27 februarie 2023, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Federaţia Rusă deţine control majoritar la IIB, care, la rândul său, are o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de lei la BVB

    La sfârşitul primăverii, agenţia de rating Fitch şi-a retras ratingul de credit al Băncii Internaţionale de Investiţii, ca urmare a atacurilor armate lansate de Rusia în Ucraina. Totodată, agenţia de evaluare financiară S&P a modificat perspectiva de rating pentru IIB de la stabil la negativ, însă a păstrat ratingul în zona A, adică cel recomandat investiţiilor.

    Din rândul celor şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, NN Pensii, Vital, BCR Pensii şi BRD Pensii aveau în septembrie 2021 plasamente în obligaţiuni la Banca Internaţională de Investiţii de aproximativ 784 milioane de lei.

    Din 2015 încoace, şapte emisiuni IIB au fost listate la BVB – 2,2 miliarde de lei, adică 446 milioane de euro la cursul de acum.

    Imediat după declanşarea războiului din estul Europei, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, a anunţat retragerea României din IBB. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul „privind supunerea spre adoptare Parlamentului a denunţării Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia”.

    Membrii IIB sunt Bulgaria, Cehia, Cuba, Mongolia, Ungaria, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Cel mai mare acţionar este Rusia, cu o participaţie de 47%, iar România are în prezent 6,14%.

     

  • Banca Transilvania dă startul unui program de răscumpărare de maximum 40 de milioane de lei

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, a anunţat la Bursa de Valori Bucureşti că, prin Rezoluţia Consiliului de Administraţie adoptată în 19 iulie şi în limitele hotărârii acţionarilor din 28 aprilie, a decis răscumpărarea unui număr de maximum 10 milioane de acţiuni proprii, din totalul celor 40 de milioane de acţiuni aprobate a fi răscumpărate.

    Acţiunile vor fi achiziţionate la un preţ minim egal cu preţul de piaţă de la BVB din momentul efectuării achiziţiei şi un preţ maxim de 4 lei, ceea ce înseamnă că valoarea programului s-ar putea ridica la 40 de milioane de lei.

    Programul de răscumpărare se va derula în intervalul 20 iulie – 31 decembrie 2022.

    Banca Transilvania are 14,1 miliarde de lei capitalizare, după ce acţiunile s-au depreciat cu 13,43% în acest an, pe fondul unor tranzacţii de 1,33 de miliarde de lei, arată datele BVB.

    Grupul financiar un profit la nivel de grup în valoare de 400 de milioane de lei în primul trimestru din 2022, de la 656 de milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2021, reprezentând o scădere de 39%. Veniturile operaţionale au fost de 1,29 miliarde de lei, în creştere cu 12% faţă de nivelul de anul trecut (1,16 miliarde de lei), potrivit datelor din raportul trimestrial.

  • Obligaţiunile verzi ale BCR, în valoare de 702 mil. lei, au intrat în sistemul Bursei de Valori Bucureşti

    Bondurile verzi ale BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România, au intrat astăzi în sistemul Bursei de Valori Bucureşti sub simbolul BCR27A, conform BVB.

    Emisiunea are o valoare de 702 milioane de lei, finanţarea fiind senior nepreferenţială, adică pentru care nu există istoric de tranzacţionare, şi eligibilă cu privire la cerinţele minime de fonduri şi datorii (MREL). Obligaţiunile ajung la maturitate în 2027.

    Este a doua emisiune de bonduri verzi a BCR după cea din toamna anului trecut, prin care au fost atraşi 500 de milioane de lei la o dobândă anuală de 5%.

    Banca avea deja listate obligaţiuni de circa 3 miliarde de lei la Bursă. Cea mai recentă finanţare a instituţiei bancare la BVB a fost în aprilie 2022, când a listat bonduri de 351,5 mil. lei pe 5 ani la 6,76% pe an.

     

  • Lanţul de bijuterii Teilor, cu bonduri la Bursa de Valori Bucureşti, îl numeşte preşedinte al Consiliului de Administraţie pe Mircea Varga, fost executiv în cadrul Grupului Ţiriac

    Grupul de companii TEILOR Holding, cu obligaţiuni listate pe piaţa de capital de la Bucureşti, anunţă numirea lui Mircea Varga în rolul de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al holdingului.

    Boardul este completat de Florin Enache, fondatorul business-ului şi Narcis Stan, Director Executiv al companiei de intermediere financiară Invest Intermed GF IFN şi Teilor Invest Exchange, societăţi care fac parte din holding alături de lanţul de magazine de bijuterii de lux TEILOR, arată datele transmise de oficialii companiei.

    Potrivit acestora, mandatele celor trei membri expiră în septembrie 2023.

    Mircea Varga este un executiv cu o experienţă profesională de peste 26 de ani în multinaţionale şi companii locale din diverse industrii, precum PwC România şi Ţiriac Group.

    În ultimii doi ani, Mircea Varga s-a concentrat pe acordarea de consultanţă de specialitate către companii care vizează transformarea organizaţională şi creşterea profitabilităţii. Anterior numirii în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al TEILOR Holding, Mircea Varga a fost membru independent în cadrul consiliului, fiind responsabil de coordonarea întregului proces de listare a obligaţiunilor corporative ale holdingului pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la finalul anului trecut.

    Începând cu luna aprilie a acestui an, Mircea Varga este membru şi în Consiliul de Administraţie al Safetech Innovations, companie românească de securitate cibernetică listată pe piaţa AeRO a BVB.

    “TEILOR Holding se află într-o etapă de dezvoltare accelerată, atât în Romania, cât şi la nivel european, datorită capitalului atras la finalul anului trecut prin emiterea şi listarea obligaţiunilor holdingului la Bursa de Valori Bucureşti. Ne propunem ca în următorii ani să creştem indicatorii de business la nivelul tuturor companiilor din grup prin extinderea afacerilor şi să transformăm TEILOR Holding într-un jucător semnificativ în domeniile sale de activitate, la nivel european,” spune Mircea Varga.

    În 2021, TEILOR Holding a înregistrat o cifră de afaceri combinată la nivelul celor trei entităţi ale Grupului de 282,7 milioane de lei, în creştere cu 47% faţă de anul 2020, EBITDA de 45,3 milioane de lei, o apreciere de 10% comparativ cu 2020 şi un profit net de 26,7 milioane de lei, o scădere de 13%.

    La nivelul celor trei entităţi, în 2021, lanţul de magazine de bijuterii de lux, TEILOR a înregistrat o cifră de afaceri 231,5 milioane de lei, o creştere cu 65% faţă de anul 2020, o EBITDA de 33,3 milioane de lei, o majorare cu 46% şi un profit net de 19,8 milioane de lei, în creştere cu 17% comparativ cu anul anterior.

    Compania de intermediere financiară, Invest Intermed GF IFN a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de 46,8 milioane de lei, o creştere cu 3%, iar cea de-a treia entitate din cadrul holdingului, Teilor Invest Exchange a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 13,5 milioane de lei, o creştere cu 38% comparativ cu anul 2020 şi un profit net de 4,5 milioane de lei.

     

  • Prima reacţie a Vivre de după pierderile de 85 mil. lei din 2021 care au dus la înjumătăţirea preţului bondurilor de la BVB

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a avut prima reacţie la BVB după ce, în urmă cu aproximativ o lună, compania a publicat pierderi de 85 de milioane de lei în 2021, iar auditorul EY şi-a exprimat rezerve în privinţa continuării activităţii grupului. Toate aceste raportări au dus la o scădere puternică a preţului obligaţiunilor Vivre – VIV25E şi VIV26E.

    Citiţi mai jos reacţia completă a Vivre, aşa cum este publicată la Bursa de la Bucureşti. Documentul este semnat de Călin Fusu, CEO:

     

    „Vivre Deco S.A. („Emitentul”) informează deţinătorii de obligaţiuni (tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E) si toate părţile interesate, în urma solicitării de clarificare numărul D6 8688 din 09/05/2022 primite din partea Autorităţii de Supraveghere Financiare, asupra următoarelor precizări:

     

    1. Aspectele care au generat imposibilitatea auditorului să exprime o opinie asupra situaţiilor financiare sunt detaliate de către auditor în bazele opiniei (pagina 46) din raportul anual publicat precum şi în Nota 2 (6) din Situaţiile Financiare (pagina 59). Menţionăm că motivele exprimate de auditor se refera, în opinia Societăţii, exclusiv la capacitatea auditorului de a evalua incertitudini viitoare, nu la alte interpretări sau înregistrări contabile.

     

    1. Menţionăm de asemenea că Nota 2 (6) prezintă în detaliu acţiunile planificate de către conducerea Societăţii pentru remedierea situaţiei financiare şi că acestea sunt în curs de implementare.

     

    1. Conducerea Societăţii cunoaşte prevederile articolelor 153^24 alin (1) si alin (5) din Legea 31/1990 şi în acest sens va fi convocată o Adunare Generală Extraordinară cu respectarea termenelor legale precum şi a celei prevăzute de Actul Constitutiv al Societăţii, ordinea de zi cuprinzând propunerea respingerii oricăror demersuri care ar putea avea ca obiect eventuala dizolvare a societăţii, precum şi aprobarea măsurilor ce vor asigura continuitatea activităţilor societăţii. Precizăm că opinia conducerii şi a acţionarilor este că activitatea Societăţii rămâne viabilă şi că dizolvarea Societăţii nu este justificată, necesară sau în beneficiul vreunei părţi interesate.”.

     

    Raportul financiar publicat la finele lunii trecute – în care EY face referire la incertitudini „care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat” – a dus la cele mai scăzute preţuri pentru o finanţare antreprenorială din istoria BVB.

     

  • Scumpirile din energie fac istorie în 2022 la Bursă: cel mai bun T1 înregistrat vreodată prin prisma rezultatelor financiare

    ♦ Cele 20 de companii din BET au încheiat T1/2022 cu venituri de 30 mld. lei, duble faţă de anul precedent, şi un profit net de 5,5 mld. lei, plus 66% ♦ Preţul acţiunilor însă, decuplat de rezultate.

    Pe fondul preţurilor fără precedent la energie, precum preţul istoric al gazelor naturale care a dublat profitul Romgaz într-un an, iar cel al ţiţeiului care a triplat rezultatul Petrom, la care se adaugă şi vânzările de energie electrică la preţuri duble faţă de anul trecut în cazul Nuclearelectrica, Bursa de Valori Bucureşti a avut prin prisma raportărilor financiare pe T1/2022 un început de an istoric.

    Astfel, cele 20 de companii din prima ligă bursieră, adică acelea ale căror acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, precum Petrom, Romgaz, Alro Slatina, Banca Transilvania, Purcari, au raportat venituri de 29,2 miliarde de lei pentru primul trimestru din 2022, în creştere cu 90% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Acestea sunt cele mai mari venituri ale unui început de an pentru companiile din BET din istorie.

    Pe de altă parte, profiturile cumulate ale acestor companii au fost de 5,5 mld. lei, în urcare cu 66%, arată calculele Prime Transaction trimise la solicitarea ZF. Din start se pot diferenţia două categorii de companii: cele care au beneficiat de creşterea preţurilor la energie şi care în mod evident sunt pe primele locuri la profitabilitate, şi cele care au fost lovite de scumpirile din economie, iar în câteva cazuri, de îngrijorările investitorilor cu privire la războiul din Ucraina.

    „Rezultatele financiare ale primului trimestru confirmă aşteptările investitorilor şi împart companiile analizate în două categorii, cele avantajate şi cele dezavantajate de contextul geopolitic şi de mediul inflaţionist actual”, spune Elena Uleia, broker al Prime Transaction.

    Însă rezultatele au fost decuplate în T1/2022 de dinamica acţiunilor în contextul în care indicele principal BET a avut o scădere de 2,7%.

    „În mod clar cele mai bune rezultate le vedem la producătorii de energie, OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Romgaz, companii vizibil influenţate pozitiv de creşterea preţului energiei, chiar şi în contextul reglementărilor referitoare la plafonarea preţurilor la energie şi gaze”.