BusinessMagazin

Tag: business

  • Roboţii AI din spatele vitrinei online

    Într-o piaţă în care comerţul electronic devine din ce în ce mai competitiv, un start-up românesc transformă modul în care magazinele online îşi gestionează conţinutul prin intermediul inteligenţei artificiale. Cu o reţea de peste 125 de parteneri şi clienţi din 30 de ţări, Naratix a dezvoltat doi roboţi AI care revoluţionează modul în care descrierile şi atributele produselor sunt generate şi gestionate în e-commerce. 

     

    Start-up-ul, care are în prezent peste 500 de clienţi activi direcţi, se află în plin proces de atragere a unei investiţii de 2-3 milioane de dolari la o evaluare post-money de 10 milioane de dolari. Cu planuri ambiţioase de expansiune în Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est şi America Latină, compania ţinteşte să ajungă la venituri de peste 10 mil. euro până la finalul lui 2025, având deja un pipeline de oportunităţi enterprise aproape de 20 de milioane de euro în venituri anuale recurente.

    „Acum suntem în discuţii cu puţin peste 60 de investitori de tip venture capital. Unii dintre ei sunt investitori foarte strategici pentru noi şi ne-am dori foarte mult să facă parte din «captable-ul» nostru, alţii sunt pur şi simplu investitori buni cu portofolii generoase“, a precizat Cristi Orăşanu, cofondator Naratix, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a pornit proiectul alături de Marius Drenea, Cristian Avram, Vladin Grebeniţa, Alina Orăşanu şi Stelian Mustea. Naratix a luat naştere în perioada pandemiei, din nevoia de a rezolva problema documentării produselor în cataloagele online. Până în prezent, compania a dezvoltat cinci roboţi AI, dintre care doi sunt deja disponibili pentru clienţi – Nara şi Dynamo.

    „Nara face descrieri, oferindu-le un control foarte fin brandurilor. Adică tu poţi stabili cum vrei să te exprimi, cât de bogată să fie descrierea, cum să fie structurată, cum să fie folosite cuvintele cheie şi multe alte astfel de criterii. Ideea pentru Nara a fost că ea trebuie să digere informaţie corectă despre produs şi mai departe să o prezinte într-un mod bun pentru vânzare, la fel ca şi un vânzător dintr-un magazin care te-a ajutat să găseşti produsul dorit şi modul în care ţi-a găsit produsul. Deci ne-am dorit ca Nara să facă descriere de produs, să vorbească în toate limbile ca să ajute oamenii să localizeze conţinutul pentru a de extinde în alte ţări”, a descris Orăşanu primul robot AI lansat, adăugând că odată cu dezvoltarea Nara echipa Naratix şi-a dat seama că mai este nevoie de o altă soluţie, astfel încât robotul AI pentru descrieri de produse să funcţioneze bine. „Nara a intrat într-un mic blocaj, pentru că foarte mulţi clienţi din piaţă nu aveau informaţii despre produse despre care să vorbească Nara. De pildă nu ştiau culoarea tricoului, materialul, configuraţia telefonului etc. Neavând aceste informaţii, nu poţi să faci o descriere corectă. A trebuit să creăm un alt robot, care să îmbogăţească datele despre produs.” Astfel, al doilea robot AI, Dynamo, a fost creat pentru a rezolva problema lipsei de informaţii despre produse: „Pornind de la un simplu cod de produs sau de la un nume, noi putem să aducem absolut orice tip de informaţii de completare. Găsim furnizorii, distribuitorii, competitorii, adunăm toate datele posibile despre un produs – poze, preţuri, descrieri, atribute, filtre“, a detaliat cofondatorul Naratix.

    În ceea ce priveşte modelul de business, compania oferă abonamente care pornesc de la 10 dolari pentru 30 de generări (descrieri sau atribute) şi pot ajunge până la 150 de dolari. Pentru clienţii enterprise, care au peste jumătate de milion de produse, Naratix oferă abonamente personalizate.

    Expansiunea internaţională a start-up-ului s-a concentrat iniţial pe Europa, acesta având clienţi în România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie. „Ne-am lansat recent şi în Orientul Mijlociu şi avem o prezenţă foarte bună în Dubai, chiar considerăm foarte serios să deschidem un birou acolo în primul trimestru din 2025. Am lansat şi în Asia de Sud-Est prin Singapore şi Hong Kong şi acum suntem în discuţii cu primul nou angajat în America Latină“, a precizat Orăşanu.

    Din perspectiva veniturilor, start-up-ul se află sub pragul de 100.000 de euro în prezent, dar ţinteşte să ajungă la încasări de peste 10 milioane de euro până la finalul lui 2025. „Noi nu ne-am concentrat foarte mult pe venituri. Ce am vrut să ne demonstrăm a fost modelul de business şi nişte unităţi economice. Pe partea enterprise, de exemplu, «deal flow-ul» nostru este acum foarte aproape de 20 de milioane de euro ARR (venituri anuale recurente – n. red.), din care mă aştept să concretizăm o bună parte în următoarele şase luni ale anului viitor“, a explicat cofondatorul Naratix.

    Pentru 2025, pe lângă încheierea rundei de finanţare şi lansarea noilor roboţi aflaţi în teste, Naratix îşi propune să continue wexpansiunea internaţională. „Ne-am propus să continuăm extinderea pe internaţional şi să ne ocupăm o cotă de piaţă semnificativă în fiecare teritoriu în care suntem activi. Noi activăm o ţară când avem un lider de piaţă recunoscut, un lider tehnic şi un lider de marketing recunoscut“, a concluzionat Orăşanu.

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    Invitat: Cristi Orăşanu, cofondator al Naratix

    Ce face? Dezvoltă roboţi AI pentru industria de e-commerce.

    „În momentul de faţă avem o rundă deschisă, în care vrem să ridicăm între 2-3 milioane de dolari, la o evaluare de pe 10 milioane de dolari «post money». Acum suntem în discuţii cu puţin peste 60 de investitori de tip venture capital. Unii dintre ei sunt investitori foarte strategici pentru noi şi ne-am dori foarte mult să facă parte din «captable-ul» nostru, alţii sunt pur şi simplu investitori buni cu portofolii generoase.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Ciprian Dudulea, cofondator şi CEO al Unfrosen – marketplace B2B pentru industria de modă

    Ce e nou? Start-up-ul românesc şi-a triplat businessul în 2024, urmând să încheie anul cu o cifră de afaceri de 4 mil. euro, comparativ cu 1,2 mil. euro în 2023. Totodată, start-up-ul a devenit profitabil anul acesta, platforma fiind lansată la începutul lui 2023. Marketplace-ul Unfrosen conectează în prezent peste 50 de furnizori cu o reţea de peste 3.000 de comercianţi din nouă ţări: România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Moldova. 

    „Pe partea de ofertă au început să se concretizeze parteneriate cu branduri şi retaileri mai mari şi asta ne ajută foarte mult. Procesul de vânzări, din momentul în care iniţiez o discuţie până când ajung să lucrez cu firma respectivă, probabil durează în medie 

    8-12 luni. Recent, în ultimul trimestru, cred că am reuşit să semnăm contracte cu mai multe companii mari de genul acesta care să-şi listeze marfa. Iar pe partea de cerere, s-au mărit recurenţa şi valoarea medie a unei comenzi şi am deschis totodată multe teritorii noi, am atras mulţi clienţi noi. Acestea ar fi principale motive pentru care am crescut aşa mult anul ăsta.“

    2. Invitat: Mircea Popa, cofondator şi CEO, Medicai – platformă pentru date medicale

    Ce e nou? Start-up-ul local a înregistrat o dublare a veniturilor în ultimul an şi are în plan pentru 2025 să se concentreze pe expansiunea în piaţa din SUA.

    „În ultimul an, cam 100% a fost creşterea pentru diferiţi indicatori, inclusiv pentru venituri. Am ajuns în punctul în care noi, în România administrăm în jur de 2 milioane de studii imagistice – RMN, CT sau radiografie. Aproximativ 12-13% din populaţie are un astfel de studiu la noi. Avem înscrişi 8.500 de medici – aproximativ 8% din medicii din România, ceea ce înseamnă că au un nume de utilizator în Medicai şi probabil au văzut date prin noi.“

    3. Invitat: Alexandra Cernian, cofondatoare a Recycllux – platformă pentru reciclarea plasticului şi altor deşeuri

    Ce e nou? Start-up-ul local este în căutarea unei finanţări în valoare de un milion de euro care să susţină accelerarea pe piaţa locală cât şi scalarea soluţiei.

    „Acest obiectiv de a atrage o finanţare mai mare este important pentru că ne poate ajuta să trecem la nivelul următor din toate punctele de vedere, odată cu lansarea oficială pe piaţă a soluţiei şi toate aspectele care decurg de aici, pentru a putea să creştem pe piaţă şi să scalăm într-un mod cât mai rapid. Momentan solicitarea noastră este pentru un milion de euro care să ne ajute în primul rând să optimizăm modelul tehnologic al platformei şi să putem să accelerăm ieşirea pe piaţă şi scalarea, dar evident că aici ne vom adapta sau ne vom ajusta obiectivul în funcţie de feedbackul pe care îl vom primi la discuţiile cu investitorii interesaţi.“

    Rubrica „Sfatul expertului”

    Invitat: Steffen Heringhaus, CEO, five elements digital

    Creşterea costurilor de publicitate din 2024

    „În general am văzut o creştere în medie cu 30% pentru costurile publicitare.  Aici cred că avem doi factori importanţi. Odată, am avut un val de inflaţie, nu neapărat anul acesta, ci anul precedent. Cert este că am avut şi un an electoral cu patru rânduri de alegeri şi deja din primăvara asta s-a simţit, s-a scumpit spaţiul publicitar. E o combinaţie de factori, cu o creştere de 30% în medie, pentru unii a fost poate un pic mai puţin şi în funcţie de cât de bine a optimizat fiecare, dar în cazuri punctuale creşterea poate să fie şi mai mare.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.100 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Doi prieteni din facultate s-au săturat să rămână fără bani, aşa că s-au gândit la o idee de business. Astăzi afaracerea lor valorează 13 miliarde de dolari şi s-a transformat într-un fenomen care a cuprins toată lumea

    Pe vremea când erau studenţi, Max Lytvyn şi Alex Shevchenko s-au confruntat cu o problemă des întâlnită în facultate: lipsa banilor. Sătui să se lovească iar şi iar de acelaşi obstacol, ei au decis să înceapă un business de la zero, care astăzi a ajuns să fie evaluat la 13 miliarde de dolari şi e cunoscut în toată lumea, scrie CNCB.

    Lytvyn şi Shevchenko sunt oamenii din spatele aplicaţiei Grammarly, un instrument AI, care verifică în timp real greşelile de ortografie şi gramatică, oferind totodată sugestii de scriere şi corectare generate de inteligenţa artificială.

    Înainte să pună bazele aplicaţiei Grammarly, ei au creat un program de detectare a plagiatului numit atunci MyDropBox. Imediat după ce au vândut software-ul către compania de educaţie tehnologică Blackboard din SUA, ei au început deja să caute o nouă idee de business, iar un software bazat pe AI care să corecteze textile utilizatorilor a fost soluţia câştigătoare.

    Cei doi antreprenori ucraineni s-au lovit de mai multe eşecuri şi dificultăţi, iar de mult ori au fost pe punctul de a da faliment. De fapt, întreaga lor reuşită s-a bazat pe o serie de pariuri şi investiţii foarte riscante care puteau oricând să îi lase fără nimic în buzunare.

    „Problemele financiare cu care ne-am confruntat au pus foarte multă presiune pe învăţarea şi pe evoluţia noastră. Noi nu ne-am putut permite luxul companiilor de venture capital care aruncă cu bani până când un produs se apropie de perfecţionare”, a spus Lytvyn.

    În 2009 atunci când au lansat Grammarly, inteligenţa artificială era încă la început şi nu putea opera cu viteza de astăzi. Din acest motiv, fondatorii au construit aplicaţia în jurul tehnologiei disponibile şi au încercat să o vândă celor ce aveau 10 minute la dispoziţie, atât cât dura procesarea unui document. Apoi, au aşteptat ca tehnologia şi să avanseze pentru a ţine pasul cu tot ce şi-au propus ei să schimbe sau să îmbunătăţească la aplicaţie.

    Şefii Grammarly nu şi-au încasat salariile timp de doi ai de la lansarea aplicaţiei, nu până când aplicaţia nu a ajuns la 300.000 de abonaţi, spun fondatorii. Datorită acelei baze de clienţi, aplicaţia a trecut la un model „freemium”, ceea ce a făcut baza de clienţi să crească vertiginos, aceasta totalizând un milion de oameni în 2015.

    Acum, Lytvyn şi Schevchenko – ambii membri ai consiliului de administraţie al Grammarly, – sunt încrezători că afacerea lor este bine poziţionată pentru a profita de valul revoluţiei AI.

    „Tehnologia este aici acum. Au existat evoluţii uimitoare privind inteligenţa artificială generativă şi modelele de limbaj. Ăsta e doar începutul. Vom ajunge departe”, a spus Shevchenko

     

  • Care sunt cele mai puternice companii româneşti cu afaceri de mai multe miliarde de euro? Câte companii evaluate la peste 1 miliard de euro avem în ţară?

    România are 25 de companii antreprenoriale evaluate la peste un miliard de lei fiecare, valoare pentru care BUSINESS Magazin le-a acordat statutul de unicorni autohtoni. Dintre acestea, trei firme sunt evaluate la peste 25 de miliarde de lei (5 miliarde de euro) fiecare, în timp ce alte patru se încadrează în definiţia clasică de „unicorn” şi anume au o valoare de peste 1 miliard de euro (1 miliard de dolari ori 5 miliarde de lei). Cum se face însă calculul şi la ce contează acest număr?

    Termenul de unicorn a apărut în jargonul de business în urmă cu puţin mai mult de un deceniu, pentru a defini start-up-urile (de regulă cele din zona de tehnologie) evaluate la peste 1 miliard de dolari, prag care, la momentul respectiv, era setat suficient de sus pentru ca astfel de firme să fie puţine, iar statutul să fie unul aspiraţional. 

    Anii au trecut, iar acest club a devenit mai puţin elitist pe măsură ce tot mai mulţi membri şi-au găsit loc în cadrul său, într-o perioadă în care banii au fost mulţi şi ieftini, iar evaluările au fost mult mai generoase decât anterior. Acum, deşi lucrurile s-au mai schimbat, iar prin mediul de business nu mai „aleargă unicorni cu covrigi în coadă”, această denumire a devenit mult mai populară, fiind adaptată variilor contexte şi domenii.

    În mediul de afaceri autohton, un mediu tânăr, care abia se află la prima tinereţe capitalistă, BUSINESS Magazin a decis să acorde termenul de unicorn companiilor evaluate la peste 1 mld. lei (200 mil. euro).

    În total sunt mai bine de 100 de astfel de exemple în România, însă cele mai relevante sunt firmele antreprenoriale, mai degrabă decât cele multinaţionale ori străine, pentru că ele reprezintă temelia economiei locale. 

     

    Câte sunt şi cine sunt?

    Cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale româneşti sunt evaluate împreună la 155 de miliarde de lei, adică la mai bine de 31 de miliarde de euro. E vorba de firme unde oamenii de afaceri români deţin pachete semnificative, nu sunt neapărat majoritari sau au 100% din business.

    Spre comparaţie, în urmă cu circa un an, la final de 2023, cele mai valoroase 25 de firme antreprenoriale erau evaluate la circa 150 de miliarde de lei. Asta înseamnă că jucătorii autohtoni sunt mai valoroşi. Totuşi, aceasta este situaţia la nivel de ansamblu, pentru că la o analiză în profunzime lucrurile arată diferit. Mai exact, în clasamentul celor mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti, 11 actori sunt evaluaţi în creştere faţă de 2023, în timp ce opt sunt mai puţini valoroşi decât anul trecut. Există şi cinci nume noi – E-Infra (energie), Grup Farmacia Tei – Bebe Tei (farma), Aquila Part Prod Com SRL (FMCG), Flanco Retail (retail electro-IT) şi Teraplast (construcţii), dar şi o firmă care are exact aceeaşi valoare ca în 2023, e vorba de producătorul de băuturi Romaqua.

     

    Domenii variate

    Indiferent de cum a evoluat valoarea acestor companii în 2024 versus 2023, un lucru e cert. România are astăzi 25 de companii antreprenoriale evaluate la cel puţin 1 mld. lei fiecare, adică are 

    25 de unicorni autohtoni. Este vorba de afaceri din sectoare diverse, de la tehnologie la retail şi de la FMCG la industria bancară. Clasamentul este realizat pe baza valorii firmelor, nu pe baza cifrei de afaceri. Cum se calculează valoarea? Evaluarea este făcută pornind de la datele financiare din anul anterior – deci 2023 în cazul acestei ediţii. Este situaţia pentru firmele nelistate. Pentru cele care sunt pe bursă, se ia în calcul capitalizarea recentă, de pe data de 11 noiembrie 2024.

    Dintre cele 25 de companii antreprenoriale din acest clasament, mai puţin de jumătate sunt listate la bursă, însă există şi altele care vizează acest pas, cum ar fi Bitdefender, una dintre cele mai de succes firme de IT pornite din România, care a devenit un lider la nivel global pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică. Compania fondată de familia Talpeş vrea să se listeze la Bursa de la New York, singurul alt exemplu autohton care a făcut asta fiind UiPath, liderul clasamentului.

    Bursa ca opţiune

    „Nu ne-am schimbat gândurile legate de listarea în SUA, ci pur şi simplu mediul nu a fost favorabil – nu pe burse, ci în rândul investitorilor. Suntem în contact de trei ani cu investitori, analişti şi bancheri, am văzut valuri de optimism şi pesimism unul după altul. Nu ne hazardăm”, spunea recent Florin Talpeş.

    Dacă pentru firmele de IT, care au de multe ori viziuni şi chiar operaţiuni globale, bursa de la New York este cea mai bună variantă, pentru alţi antreprenori, cea de la Bucureşti este opţiunea numărul unu. Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, ia în calcul listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti, după cum a spus recent Dan Ostahie, fondatorului afacerii. Altex este al şaselea cel mai valoros business antreprenorial autohton, fiind evaluat la 7,3 mld. lei (aproape 1,5 mld. euro), plus 11%. Pentru antreprenorii români care tatonează vânzarea companiei – totală ori parţială – există mai multe opţiuni, respectiv un deal cu investitor strategic, cu un fond de investiţii ori o listare. În oricare dintre aceste cazuri, evaluarea unei companii este crucială. Tocmai de aceea, acest clasament este cu atât mai valoros.

     

    Cum se face evaluarea?

    În cele mai multe sectoare, valoarea unei companii e dată de multiplu de EBITDA. Puţine firme – mai ales cele din retail (şi doar în anumite situaţii) – sunt evaluate pe baza unui multiplu (subunitar de regulă) de cifră de afaceri. Iar în tehnologie, mai ales în faze incipiente ale ciclului de dezvoltare, altele sunt regulile, ţinându-se cont mai ales de potenţial şi idee, dat fiind că – nu de puţine ori – profitul nu există. Cu cât businessurile din tehnologie ajung la maturitate însă, discuţiile se poartă pe alte baze.

    În clasamentul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi Veridio îşi fac loc două companii din tehnologie, UiPath – liderul topului – şi Bitdefender (locul 4), ambele afaceri cu istorie şi cu poziţie stabilă în piaţa lor. Cei doi actori şi-au menţinut poziţia în topul din 2024 al celor mai valoroase afaceri antreprenoriale româneşti.

     

    Puţine schimbări la vârf

    De altfel, în top zece există puţine schimbări. Mai exact, e prezent un singur nume nou – operatorul de sănătate privată MedLife -, care a urcat patru poziţii, până pe zece. În rest, ce s-a întâmplat au fost doar rocade. Dacă la vârful clasamentului celor mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale româneşti există puţine modificări, în a doua parte a topului ele apar. În primul rând, există cinci nume noi. An de an apar astfel de exemple, semn că există afaceri antreprenoriale care cresc şi se dezvoltă, devenind astfel tot mai valoroase. 

    Ele au însă un drum lung de parcurs pentru a ajunge pe podiumul ocupat de multă vreme de aceleaşi trei firme (într-o ordine sau alta) – UiPath, Banca Transilvania şi Pavăl Holding – vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman. Fiecare dintre ele e evaluată la peste 25 mld. lei. Spre comparaţie, toate celelalte au o valoare mai mică de 10 mld. lei.

     

    Cine dictează evoluţia?

    Aşadar, evoluţiile sunt diferite, fiecare în parte spunând o poveste proprie. Atât creşterile, cât şi declinurile au în spate o serie de factori particulari, adaptaţi la industrie, dar şi la fiecare business în parte. Spre exemplu, producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex Borzeşti (simbol bursier CRC), cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, este evaluat la 4,1 mld. lei, cu 25% mai jos decât în aceeaşi perioadă din 2023. Evaluarea este dată de investitorii de la bursă, dat fiind că grupul e listat la BVB. Declinul vine în contextul în care Chimcomplex Borzeşti a încheiat primele nouă luni din 2024 cu un profit net de 

    9,6 mil. lei, în scădere cu 82,4% faţă de rezultatul net de 54,8 mil. lei din perioada similară a anului 2023. Cifra de afaceri a crescut cu 4,8% de la un an la altul, până la 1,13 mld. lei. În 2024, între cele 25 de companii din top, aproape o treime sunt evaluate în scădere spre deosebire de doar trei în 2023, o dovadă că economia şi mediul de business suferă din cauza contextului economic, social şi politic atât local, cât şi global. Există însă şi unsprezece actori care sunt evaluaţi în creştere faţă de 2023, semn că aceste companii s-au bucurat de un context favorabil în sectorul lor sau că au găsit o reţetă bună pentru a-şi continua ascensiunea.

    Rămâne de văzut dacă au suficient combustibil pentru a face faţă unui 2025 şi mai complex.   

     

    Ce spun cifrele

    ♦ În clasamentul celor mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti, 11 actori sunt evaluaţi în creştere faţă de 2023, în timp ce opt sunt mai puţini valoroşi decât anul trecut.

    ♦ Există şi cinci nume noi – E-Infra (energie), Grup Farmacia Tei – Bebe Tei (farma), Aquila Part Prod Com SRL (FMCG), Flanco Retail (retail electro-IT) şi Teraplast (construcţii), dar şi o firmă care are exact aceeaşi valoare ca în 2023, e vorba de producătorul de băuturi Romaqua.

    ♦ Cei 25 de unicorni autohtoni valorează împreună 155 de miliarde de lei, adică mai bine de 31 de miliarde de euro. Spre comparaţie, în anul anterior, cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale erau evaluate la circa 150 de miliarde de lei, iar în 2019, înainte de pandemie, suma era de aproape două ori mai mică.

    ♦ Dintre cele 25 de companii antreprenoriale din acest clasament, mai puţin de jumătate sunt listate la bursă, însă există şi altele care vizează acest pas, cum ar fi Bitdefender, una dintre cele mai de succes firme de IT pornite din România, care a devenit un lider la nivel global pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică, şi Altex, liderul pieţei de electro-IT. 

    ♦ În top zece există puţine schimbări. Mai exact, e prezent un singur nume nou – operatorul de sănătate privată MedLife -, care a urcat patru poziţii, până pe 10. În rest, ce s-a întâmplat au fost doar rocade.

    ♦ Podiumul e ocupat de multă vreme de aceleaşi trei firme (într-o ordine sau alta) – UiPath, Banca Transilvania şi Pavăl Holding – vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman. Fiecare dintre ele e evaluată la peste 25 mld. lei. Spre comparaţie, toate celelalte au o valoare mai mică de 10  mld. lei.

    Notă BT Capital Partners: „Top 100 cele mai valoroase companii din România” este un produs strict jurnalistic. Unele companii incluse în Top au fost, sunt sau pot deveni clienţi ai Grupului Financiar Banca Transilvania. În consecinţă, cititorii trebuie să aibă în vedere că BT Capital Partners poate avea un conflict de interese care ar putea afecta obiectivitatea evaluării. Evaluarea companiilor din sectorul bancar a fost realizată de catre o terţă parte – firma de evaluare independentă Veridio. Evaluarea individuală a oricărei companii din top nu reprezintă şi nu trebuie interpretată drept un reper sau o recomandare de a investi, a nu investi sau de a intra în relaţii de afaceri de orice natură cu compania respectivă.

    Rata cursului de schimb, capitalizarea bursieră, multiplii folosiţi în evaluare au ca dată de referinţă 11 noiembrie 2024.

    Notă ZF: Pentru companiile necotate au fost folosiţi indicatori din datele bilanţului extins furnizat la solicitarea ZF de către Registrul Comerţului. Companiile al căror bilanţ nu era public în septembrie nu au fost incluse în clasament.

    Sursă: Ziarul Financiar, BT Capital Partners, Veridio

  • Care sunt companiile româneşti puternice ce pot deveni adevăraţi campioni regionali? Acestea au început să cumpere firme din afara ţării pentru a se extinde dincolo de graniţe

    Dezvoltarea unor companii lideri regionali, mai ales în sectoare-cheie, reprezintă în viziunea unor bancheri nu doar o necesitate strategică pentru economia locală, ci şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune, companiile româneşti devenite jucători regionali fiind practic un fel de „ambasadori” importanţi ai României pe plan extern. 

    România are nevoie de campioni regionali, şi din ce în ce mai mulţi, de companii puternice, care să genereze progres şi prosperitate, care pot deveni un pilon de creştere şi stabilitate pentru ţară, care pot ajuta la construirea unei identităţi naţionale, pot contribui la reputaţia economică a ţării, pot avea efect de multiplicare în PIB, susţin bancherii la unison.

    Băncile se delimitează ca principal finanţator al economiei României şi au o pondere de aproximativ trei sferturi (aproape 76%) din activele întregului sector financiar din România. Dezvoltarea unor companii lideri regionali, mai ales în sectoare-cheie, reprezintă în viziunea unor bancheri nu doar o necesitate strategică pentru economia locală, ci şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune, companiile româneşti devenite jucători regionali fiind practic un fel de „ambasadori” importanţi ai României pe plan extern.

    Dacă în trecut vedeam doar companii străine venind în România, bancherii remarcă în ultimii ani şi companii româneşti care trec graniţa şi se extind în străinătate, pe pieţe noi, începând experienţa internaţională, rezultat al creşterii, maturizării, capitalizării şi know-how-ului pe care antreprenorii români au reuşit să-l câştige în aceşti 34 de ani de economie de piaţă. După peste trei decenii de capitalism, majoritatea companiilor româneşti fac business doar în România, beneficiind de oportunităţile de creştere oferite încă de piaţa locală, şi nu au decis încă să iasă pe alte pieţe şi să lupte cu necunoscutul.

    Există însă câteva firme româneşti, puţine ce-i drept, din industria alimentară, energie, sectorul bancar, din servicii, distribuţie sau tehnologie care au prins curaj şi au făcut achiziţii dincolo de graniţe. Banca Transilvania, Bitdefender, Scandia, Teraplast, eMAG, Transgaz, Digi Communications, Superbet, Vetmex Capital, Green Group sau Amber Studio sunt câteva exemple de companii româneşti care au făcut paşi în afara graniţelor României prin achiziţii. „În mod cert, România are nevoie de campioni regionali şi cred că avem astfel de exemple, inclusiv în rândul companiilor care operează preponderent în România, în condiţiile în care suntem o ţară mare în regiune, o ţară cu un număr considerabil de locuitori, cu resurse minerale şi care în ultimii ani am recuperat consistent decalajul faţă de vestul Europei, atât în ce priveşte PIB-ul pe locuitor, cât şi cel nominal. Dezvoltarea campionilor regionali este un pilon de creştere şi stabilitate pentru România care ne poate ajuta să construim o identitate economică naţională. În acelaşi timp, trebuie să ne concentrăm pe o alocare eficientă a resurselor”, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active.

    Banca Transilvania pune umărul la finanţarea companiilor regionale, în special cele care operează în România sau se concentrează pe piaţa noastră, aminteşte Omer Tetik. În plus, adaugă el, banca îşi aduce contribuţia la ambiţiile de dezvoltare ale tuturor companiilor – de la IMM-uri la cele mai mari firme, fiind un finanţator deschizător de drumuri în ceea ce priveşte accesul la capital (al tuturor categoriilor de firme). „Companiile au nevoie de finanţare şi acest obiectiv poate fi realizat doar cu ajutorul unor instituţii bancare solide şi de încredere”. Cert este că firmele au nevoie de finanţare, în special de la bănci, şi dacă rămân în România şi dacă pariază pe dezvoltare şi vor să se extindă regional, fiind necesar ca băncile să-şi joace rolul şi să irige economia cu credite.

    De altfel, cei mai importanţi bancheri din România vorbesc despre dorinţa de a finanţa companiile şi despre produse cu care le susţin – precum credite pentru investiţii, finanţări structurate, project finance, trade finance sau Forex, pentru a contribui la dezvoltarea acestora, dar spun că le susţin şi prin recomandări legate de strategie, consultanţă, expertiză de sector locală şi globală, servicii de consultanţă în M&A sau pe alte căi pentru a-i ajuta să devină campioni, chiar regionali. În plus, băncile româneşti care sunt parte a unor grupuri bancare europene puternice spun că pun la dispoziţie companiilor româneşti campioni regionali reţeaua internaţională a grupurilor europene din care fac parte, oferind astfel sprijin dezvoltării în străinătate a clienţilor. „Internaţionalizarea companiilor româneşti trebuie să fie privită prin efectul de multiplicare în PIB, dar şi prin contribuţia la reputaţia economică a ţării.

    Când o companie românească reuşeşte să aibă succes în afara graniţelor, acest lucru schimbă percepţia externă asupra ţării şi are o influenţă directă asupra relaţiilor comerciale şi a parteneriatelor internaţionale. Iar România, astăzi, are toate premisele să livreze campioni regionali şi să se impună ca un hub de inovaţie şi securitate în Europa. În ceea ce priveşte BCR, mai departe de a mobiliza capitalul necesar pentru dezvoltarea şi scalarea companiilor locale, suntem aici să oferim antreprenorilor încredere în deciziile lor. Facem asta printr-o abordare transparentă şi transfer de cunoştinţe. De la modul deschis în care analizăm bilanţul unei companii, până la sprijinul oferit în creşterea calităţii activelor şi recomandările strategice pe zona de investiţii în digitalizare şi tehnologii verzi”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active.

    El a explicat că, în ultimii ani, s-a schimbat modul în care banca deschide conversaţia cu antreprenorii: „Nu întrebăm doar ce vrei să faci şi de câţi bani ai nevoie, ci ce impact va avea ceea ce faci şi cât de relevant este”. România poate avea campioni regionali în diverse domenii de activitate, dar pentru acest lucru este nevoie de sprijin pentru ca afacerile să crească şi să performeze, este de părere Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, a treia bancă mare din România, controlată de stat prin Ministerul Finanţelor. Totodată, este necesar să atragem jucători internaţionali importanţi, iar antreprenorii noştri să investească şi în afara ţării pentru a facilita schimbul de know-how, adaugă el. „Sectorul bancar trebuie să se concentreze pe finanţarea economiei, mai exact pe susţinerea antreprenorilor, odată ce apar proiecte viabile.”

    În opinia lui Jean-Philippe Guillaume, deputy CEO, coordonator al Polului Global Corporates la BRD-SocGen, este dezirabil şi imaginabil să asistăm la emergenţa unor campioni regionali în următorii ani şi decenii. Cu toate acestea, realizarea acestui lucru va depinde de îndeplinirea unor necesităţi esenţiale concentrate în jurul a trei valori fundamentale: disciplină, viziune şi unitate. „Fundamentul îl constituie dezvoltarea infrastructurii, în special a celei de transport.” Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, crede că România are nevoie de cât mai multe companii puternice, cu viziune strategică şi potenţial de creştere, care să genereze progres şi prosperitate. „Companiile româneşti au potenţialul de a se extinde în afara ţării, iar odată ce îşi propun acest lucru au un avantaj competitiv şi au resursele de management, financiare şi operaţionale care să le permită o astfel de expansiune.

    Eu personal sunt o mare susţinătoare a jucătorilor locali cu viziune şi ambiţie şi sunt mândră că în ING avem câteva exemple de clienţi care şi-au extins cu succes operaţiunile în afara ţării.” Companiile româneşti sunt extrem de competitive în domenii precum IT, servicii sau producţie. Acestea sunt trei sectoare cu potenţial mare de expansiune regională. Există, de asemenea, loc de îmbunătăţiri în agribusiness, consideră Zdenek Romanek, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank România. „Desigur, România are nevoie de campioni regionali şi credem că economia românească este pregătită să faciliteze creşterea regională a companiilor de succes.”

    Şi Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România, este de părere că România are nevoie de campioni regionali, şi din ce în ce mai mulţi. „Dacă în trecut eram obişnuiţi să vedem doar companii internaţionale venind în România şi făcând investiţii, în ultimii 2-3 ani vedem încrederea şi curajul multor companii româneşti de a intra pe pieţe noi. Este cu siguranţă rezultatul creşterii, maturizării, capitalizării şi know-how-ului pe care antreprenorii români au reuşit să-l câştige în aceşti 34 de ani de economie de piaţă. Într-adevăr, în ultimii ani, este de remarcat, cu bucurie şi mândrie, nu neapărat numărul, dar mai ales dimensiunea grupurilor româneşti care îşi încep experienţa internaţională, experienţă în care noi îi susţinem.”

    De la aderarea României la Uniunea Europeană, acum aproape 20 de ani, multe voci şi-au exprimat speranţa ca ţara să îşi recapete titlul de „grânar al Europei” sau să devină un hub al specialiştilor IT, aminteşte Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA România. „Românii au demonstrat nu doar că visează la scară mare, ci şi că au potenţialul necesar pentru a atinge aceste obiective. În acest context, dezvoltarea unor lideri regionali în sectoare-cheie reprezintă, atât o necesitate strategică pentru economia locală, cât şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune.” Sectorul bancar românesc are în continuare poziţia dominantă în cadrul sistemului financiar autohton, atât din punctul de vedere al activelor deţinute, cât şi din cel al finanţării furnizate sectorului privat, inclusiv companiilor.

    Practic, băncile se delimitează ca principal finanţator al economiei României şi au o pondere de aproximativ trei sferturi din activele întregului sector financiar din România. În timp ce multe bănci mari prezente pe piaţa românească sunt parte a unor grupuri financiare străine, care au subsidiare şi în alte ţări din regiune, doar Banca Transilvania (cu capital majoritar românesc), liderul pieţei bancare româneşti după active cu o felie de peste 20% din piaţă, s-a extins regional în afara României. Sectorul bancar românesc este în prezent solid, bine capitalizat şi bine poziţionat pentru a sprijini finanţarea economiei reale. Există resurse pentru intensificarea creditării, instituţiile de credit având şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finanţarea companiilor, a economiei, pentru susţinerea creării  de companii campioni regionali. 

    Exemple de companii româneşti care au făcut achiziţii dincolo de graniţe

    Companie românească: BANCA TRANSILVANIA;

    Domeniu: bancar 

    Ce a cumpărat (ţara): pachetul majoritar din Victoria Bank (Republica Moldova) 

    Domeniu: bancar 

    Data achiziţiei: ianuarie 2018

     

    Companie românească: BITDEFENDER; 

    Ce a cumpărat (ţara): Profil Technology (Franţa), RedSocks Security BV (Olanda), eTech (Australia), Horangi Cyber Security (Singapore), BitShield (Malaezia)   

    Data achiziţiilor: ianuarie 2017, septembrie 2018, octombrie 2018, august 2023, februarie 2024

     

    Companie românească: SCANDIA;

    Domeniu: industria alimentară 

    Ce a cumpărat (ţara): Thenaisie-Provote (Spania) Domeniu: producţia şi distribuţia de alimente din peşte şi fructe de mare 

    Data achiziţiei: aprilie 2018

     

    Companie românească: TERAPLAST; 

    Domeniu: procesator de PVC 

    Ce a cumpărat (ţara): Interlemind (Serbia), Grupul Wolfgang Freiler (Austria, Ungaria), Optiplast (Croaţia) Domeniu: panouri sandwich, producţie de ţevi şi piese injectate din polietilenă, ambalaje flexibile.

    Data achiziţiei: 2017, 2024, 2024

     

    Companie românească: eMAG; 

    Domeniu: retail online

    Ce a cumpărat (ţara): Extreme Digital (Ungaria) 

    Domeniu: retail online 

    Data achiziţiei: februarie 2019

     

    Companie românească: TRANSGAZ;

    Domeniu: energie 

    Ce a cumpărat (ţara): Vestmoldtransgaz (Republica Moldova) Domeniu: energie 

    Data achiziţiei: februarie 2018

     

    Companie românească: DIGI COMMUNICATIONS;

    Domeniu: telecom 

    Ce a cumpărat (ţara): Nowo Communications (Portugalia), dar şi alte firme pe alte pieţe. Domeniu: telecom 

    Data achiziţiei: august 2024

     

    Companie românească: SUPERBET;

    Domeniu: pariuri sportive 

    Ce a cumpărat (ţara): Napoleon (Belgia), alte firme în Croaţia, Marea Britanie 

    Domeniu: pariuri sportive

    Data achiziţiei: 2021

     

    Companie românească: VETIMEX CAPITAL;

    Domeniu: produse şi hrană pentru animale

    Ce a cumpărat (ţara): WAF Kft (Ungaria) Domeniu: distribuţie de medicamente şi de hrană pentru animale 

    Data achiziţiei: aprilie 2024

     

    Companie românească: GREEN GROUP; 

    Domeniu: reciclare 

    Ce a cumpărat (ţara): UAB Zalvaris (Lituania) Domeniu: gestionare a deşeurilor industriale

    Data achiziţiei: aprilie 2023

     

    Companie românească: AMBER STUDIO

    Domeniu: studio de jocuri video

    Ce a cumpărat (ţara): KaraOkulta (Mexic) Domeniu: dezvoltator de aplicaţii şi jocuri pe mobil

    Data achiziţiei: iulie 2020

    Sursa: ZF

    * Subsidiara din Ungaria a grupului eMAG a fuzionat cu Extreme Digital, jucător de pe piaţa online de electro-IT din ţara vecină. În urma fuziunii, eMAG România a devenit acţionar majoritar al noii entităţi. 

    Note: Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv.

    Ce au răspuns şefii băncilor mari la întrebările:

    1. Are România nevoie de campioni regionali? Cum susţine banca dvs. crearea de campioni regionali?

    2. Cum vedeţi extinderea regională a propriei bănci? Sau, dimpotrivă, focusul băncii dvs. este România şi clienţii de aici?

     

    1. Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România

    ► În mod cert, România are nevoie de campioni regionali şi cred că avem astfel de exemple, inclusiv în rândul companiilor care operează preponderent în România, în condiţiile în care suntem o ţară mare în regiune, o ţară cu un număr considerabil de locuitori, cu resurse minerale şi care în ultimii ani am recuperat consistent decalajul faţă de vestul Europei, atât în ce priveşte PIB-ul pe locuitor, cât şi cel nominal. Dezvoltarea campionilor regionali este un pilon de creştere şi stabilitate pentru România care ne poate ajuta să construim o identitate economică naţională. În acelaşi timp, trebuie să ne concentrăm pe o alocare eficientă a resurselor, inclusiv în contextul în care în momentul de faţă România, ca ţară, împreună cu locuitorii săi, consumă mai mult decât produce şi ne confruntăm cu deficite – atât din punct de vedere comercial, cât şi fiscal. Trebuie să avem grijă la competitivitatea alocării resurselor, precum şi la costul finanţării şi la modalităţile prin care putem reduce costul capitalului, privit în ansamblu. Cred că BT pune umărul semnificativ la finaţarea companiilor regionale, în special cele care operează în România sau se concentrează pe piaţa noastră. În plus, contribuim la ambiţiile de dezvoltare ale tuturor companiilor – de la IMM-uri la cele mai mari firme şi cred că suntem un finanţator deschizător de drumuri în ceea ce priveşte accesul la capital (al tuturor categoriilor de firme).

    ► În ceea ce priveşte extinderea BT, cred că în momentul actual rolul nostru este să ne concentrăm pe creşterea economiei naţionale, care are nevoie de finanţare pentru a închide decalajele faţă de Europa (decalaje de competitivitate în ceea ce priveşte firmele şi decalaje cu impact în nivelul de trai, educaţie şi sănătate, dacă ne gândim la serviciile publice). În plus, cred că decizia de a ne concentra pe România este şi una eficientă, întrucât piaţa din România are un potenţial enorm de creştere – atât dacă ne uităm la procentul activelor bancare în PIB (care reflectă incluziunea şi gradul de intermediere financiară), cât şi la cota de piaţă a băncilor principale. Este o discuţie la modă acum în Europa – avem nevoie (pe continent) de bănci puternice şi mari pentru a susţine economia şi competitivitatea. Cred că România trebuie să înceapă să gândească în acest mindset – avem nevoie de bănci puternice pentru că acestea pot susţine economia. Companiile au nevoie de finanţare şi acest obiectiv poate fi realizat doar cu ajutorul unor instituţii bancare solide şi de încredere. Acesta este rolul nostru, pe care îl vedem aici, în România, cel puţin pe termen mediu.

    

    2. Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare  bancă din România

    ► Internaţionalizarea companiilor româneşti trebuie să fie privită prin efectul de multiplicare în PIB, dar şi prin contribuţia la reputaţia economică a ţării. Când o companie românească reuşeşte să aibă succes în afara graniţelor, acest lucru schimbă percepţia externă asupra ţării şi are o influenţă directă asupra relaţiilor comerciale şi a parteneriatelor internaţionale. Iar România, astăzi, are toate premisele să livreze campioni regionali şi să se impună ca un hub de inovaţie şi securitate în Europa. Concentrăm 14% din populaţie – luând în calcul inclusiv ţările baltice, Ucraina şi Republica Moldova, şi suntem a doua cea mai mare economie din regiune, după Polonia, cu un PIB care a depăşit Ungaria şi Cehia. În plus, suntem în poziţia strategică de a atrage investiţii şi de a capitaliza pe contextul actual al lanţurilor de aprovizionare. Relocarea producţiei mai aproape de pieţele de desfacere face ca România să poată ajunge o destinaţie de referinţă pentru nearshoring. Aceasta este şansa să facem trecerea spre o economie cu valoare adăugată superioară. Să dezvoltăm lanţuri valorice complete, cu tot ce înseamnă stocare, procesare şi distribuţie, să investim în tehnologii avansate şi să creăm un ecosistem solid de producţie locală, care să asigure calitate, cantitate şi competitivitate. În acelaşi timp, România poate şi trebuie să devină un pilon de securitate regională. Vorbim de multiple dimensiuni, de la securitate alimentară, energetică, cibernetică, militară şi de protecţia graniţelor. Iar pentru asta, antreprenorii locali trebuie să se concentreze pe impact, pe cum transformă oportunităţile în afaceri reale şi pe investiţii în resursa umană, în digitalizare şi în industrii strategice care contribuie la stabilitatea şi prosperitatea ţării. În ceea ce priveşte BCR, mai departe de a mobiliza capitalul necesar pentru dezvoltarea şi scalarea companiilor locale, suntem aici să oferim antreprenorilor încredere în deciziile lor. Facem asta printr-o abordare transparentă şi transfer de cunoştinţe. De la modul deschis în care analizăm bilanţul unei companii, până la sprijinul oferit în creşterea calităţii activelor şi recomandările strategice pe zona de investiţii în digitalizare şi tehnologii verzi. Ne-a ajutat şi faptul că în ultimii ani am schimbat modul în care deschidem conversaţia cu antreprenorii – nu întrebăm doar ce vrei să faci şi de câţi bani ai nevoie, ci ce impact va avea ceea ce faci şi cât de relevant este. Iar dacă există nevoie de ajustări, atunci oferim recomandările noastre pentru optimizarea bilanţului şi a strategiei, astfel încât să putem să finanţăm. De asemenea, BCR sprijină capitalizarea companiilor româneşti prin listarea pe piaţa de capital şi intermediază diversificarea surselor de finanţare prin emisiuni de obligaţiuni.  

    ► BCR este o bancă pentru fiecare român şi pentru România şi va continua să evolueze în acest rol. Ne concentrăm pe piaţa locală, iar planurile de dezvoltare BCR şi investiţiile din ultimii ani au pornit de la un model de banking responsabil, care prioritizează creşterea sănătăţii financiare a românilor şi a afacerilor din România. În plus, este nevoie să spunem că ţara noastră a avut cea mai accelerată convergenţă economică din regiunea Europei Centrale şi de Est de la integrarea în UE, dar şi că România menţine în continuare un potenţial de creştere economică ridicat. Iar noi, în BCR, avem un angajament ferm de a sprijini economia românească să îşi atingă acest potenţial într-un mod sustenabil. Suntem conectaţi la nevoile clienţilor şi ale comunităţii şi contribuim activ la creşterea economică şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii în România.

    Ž

    3. Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, a treia bancă mare din România

    ► România poate avea campioni regionali în diverse domenii de activitate, dar pentru acest lucru este nevoie de sprijin pentru ca afacerile să crească şi să performeze. Totodată, este necesar să atragem jucători internaţionali importanţi, iar antreprenorii noştri să investească şi în afara ţării pentru a facilita schimbul de know-how. Sectorul bancar trebuie să se concentreze pe finanţarea economiei, mai exact pe susţinerea antreprenorilor, odată ce apar proiecte viabile. În plus, companiile din România, în special cele cu acţionariat românesc, au nevoie de un nivel ridicat de capitalizare, iar noi suntem aici pentru a le sprijini. Acest lucru presupune să te implici în creşterea unui business, să fii alături de el. CEC Bank face tocmai acest lucru, fiind unul dintre principalii finanţatori ai economiei reale şi un susţinător al clientelei bancare din România.

    ► CEC Bank este banca românilor, banca României, având o istorie de peste 160 de ani, dar care a rămas solidă şi de încredere. Suntem banca cu cea mai mare reţea teritorială la acest moment, un activ pe care îl folosim eficient pentru a aduce produsele bancare către toate tipologiile de clientelă din România. CEC Bank a ales să păstreze amprenta teritorială, iar prin investiţiile pe care le facem reuşim să ne servim clienţii inclusiv printr-un model hibrid, instalând ATM-uri/MFM-uri pe care clienţii le pot folosi pentru diverse operaţiuni şi accesarea unor servicii. În acelaşi timp, investim în pregătirea colegilor din front office pentru a putea explica clienţilor cum să efectueze anumite tranzacţii. Cred că suntem singura bancă din România care are incluziunea financiară în propria misiune şi susţinem această misiune păstrând peste o mie de unităţi teritoriale, inclusiv în locuri unde nu mai există alte unităţi bancare. Vom continua să facem acest lucru aici, în România.

    4. Jean-Philippe Guillaume, deputy CEO, coordonator al Polului Global Corporates la BRD-SocGen

    ► România are un potenţial însemnat de creştere şi dezvoltare, fapt reliefat de schimbările economice din ultimul deceniu, unul presărat cu numeroase provocări. Creşterea economică a surclasat-o pe cea a majorităţii statelor membre ale UE, înregistrând o medie de 3,6%. Implicit, se observă o convergenţă susţinută a nivelului veniturilor, PIB-ul per cap de locuitor atingând 80% din media UE27 în 2023 (vs. 56% în 2014), nivel similar cu cel al Poloniei şi superior Ungariei (76%). Totodată, sectorul serviciilor a înregistrat o creştere notabilă, ajungând la 60% din PIB în 2023, creştere determinată în special de progresele din sectorul IT&C. Aceste condiţii creează premise favorabile pentru ca România să-şi continue progresul. Îndeplinirea condiţionalităţilor ataşate fondurilor UE ar putea stimula şi mai mult creşterea economică. În plus, aderarea la OCDE ar ridica statutul României, încurajând investiţiile directe şi dezvoltarea pieţei de capital. Din aceste considerente, este dezirabil şi imaginabil să asistăm la emergenţa unor campioni regionali în următorii ani şi decenii. Cu toate acestea, realizarea acestui lucru va depinde de îndeplinirea unor necesităţi esenţiale concentrate în jurul a trei valori fundamentale: disciplină, viziune şi unitate. Fundamentul îl constituie dezvoltarea infrastructurii, în special a celei de transport. Apreciem favorabil anvergura şi dinamica investiţiilor publice, susţinute de fondurile UE, care se aşteaptă să atingă un vârf de 6,8 % din PIB în 2024. Cu toate acestea, fără un mediu stabil şi sănătos, performanţa durabilă este puţin probabilă. Reducerea dezechilibrelor macro (bugetar, cont curent) printr-un mix adecvat şi echilibrat de politici şi reforme reprezintă deopotrivă o necesitate, cât şi o provocare. Soluţia constă în construirea unei viziuni privind dezvoltarea socio-economică pe termen mediu şi lung, având drept ancore principale educaţia, competitivitatea şi inovarea. O altă condiţie importantă este asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi de reglementare, îndeobşte în contextul actual dinamic şi incert. În acest context, desigur, suntem dedicaţi sprijinirii marilor noştri clienţi corporativi prin diverse soluţii de finanţare adaptate nevoilor acestora. Acordăm prioritate finanţării sustenabile, oferind credite şi produse financiare care ajută companiile să facă faţă provocărilor economice. Creditele acordate marilor companii înregistrează o creştere de două cifre, pe măsură ce companiile cresc şi investesc în noi proiecte. Această tendinţă este probabil să persiste pe măsură ce companiile caută atât să valorifice oportunităţile de creştere, cât şi să investească în rezilienţa lor.

    ► În calitate de bancă românească, parte a unui grup internaţional, putem oferi sprijin dezvoltării în străinătate a clienţilor noştri – contribuind, astfel, la apariţia campionilor regionali români. În acest scop, putem oferi companiilor mari o gamă întreagă de produse care cuprinde credite pentru investiţii, finanţări structurate, project finance, trade finance sau Forex. Ne asigurăm astfel că rămânem un partener de încredere pentru companiile cliente care doresc să-şi îndeplinească proiectele, atât în perioade favorabile, cât şi în unele pline de provocări, în România sau în străinătate.

    

    5. Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România

    ► Cred că România are nevoie de cât mai multe companii puternice, cu viziune strategică şi potenţial de creştere, care să genereze progres şi prosperitate. Companiile româneşti au potenţialul de a se extinde în afara ţării, iar odată ce îşi propun acest lucru au un avantaj competitiv şi au resursele de management, financiare şi operaţionale care să le permită o astfel de expansiune. Eu personal sunt o mare susţinătoare a jucătorilor locali cu viziune şi ambiţie şi sunt mândră că în ING avem câteva exemple de clienţi care şi-au extins cu succes operaţiunile în afara ţării. De exemplu, avem o relaţie de 25 de ani cu un business românesc care a crescut fantastic de-a lungul anilor şi operează cu succes în câteva ţări din Europa de Vest. Managementul companiei a avut încă de la început o gândire strategică pe termen lung, viziune şi curaj. Şi-au exploatat cu succes avantajele competitive şi au trecut cu succes de la faza antreprenorială la cea de corporaţie, ceea ce nu e deloc uşor. Iar nu în ultimul rând, au avut ambiţia să iasă din zona de confort şi să se extindă în afara ţării. Desigur, sunt puţine astfel de exemple, dar sperăm ca ele se vor multiplica în anii următori. Într-un astfel de demers, suntem alături de clienţii noştri şi îi sprijinim din multiple perspective: finanţare, consultanţă, expertiză de sector locală şi globală, şi nu în ultimul rând punem la dispoziţie puterea reţelei noastre internaţionale, din Europa şi alte continente. Suntem un partener de cursă lungă, care oferă o paletă completă de servicii bancare, iar succesul clienţilor noştri ne oferă cea mai mare satisfacţie. 

    ► ING este un grup financiar important la nivel internaţional, fiind deja activ pe majoritatea pieţelor din Europa, inclusiv în regiunea Europei Centrale şi de Est. Prin urmare nu se pune problema unei expansiuni geografice a ING România. Ne concentrăm în mod firesc pe piaţa locală, unde am crescut în mod susţinut, doar prin creştere organică, de-a lungul a 30 de ani. Avem în prezent un portofoliu de peste 1,85 milioane de clienţi, administrăm active totale de peste 15 mld. euro, şi continuăm să creştem, urmând o strategie bazată pe inovaţie şi experienţă superioară oferită clienţilor noştri. Suntem bucuroşi de realizările noastre din ultimii 30 de ani şi de faptul că am contribuit la evoluţia clienţilor noştri şi la progresul economiei româneşti, care este cu adevarat impresionant. Pas cu pas, România a depăşit alte pieţe din regiune, s-a ridicat ca naţiune şi sunt sigură că va continua să facă asta în anii care vor urma.

    6. Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank României

    ► Cu siguranţă da, România are nevoie de campioni regionali, şi din ce în ce mai mulţi.  Dacă în trecut eram obişnuiţi să vedem doar companii internaţionale venind în România şi făcând investiţii, în ultimii 2-3 ani vedem încrederea şi curajul multor companii româneşti de a intra pe pieţe noi. Este cu siguranţă rezultatul creşterii, maturizării, capitalizării şi know-how-ului pe care antreprenorii români au reuşit să-l câştige în aceşti 34 de ani de economie de piaţă. Întotdeauna am fost suport pentru clienţii noştri care au căutat să deschidă orizonturi în alte ţări, inclusiv prin deschiderea relaţiei cu grupul nostru, de exemplu prin conturi bancare la distanţă, obţinerea de produse şi servicii, inclusiv creditare fără deplasare. Pe de altă parte, acordăm suport profesionist clienţilor internaţionali pentru dezvoltarea businessurilor lor şi suntem banca investitorilor străini, cărora reuşim să le traducem pe limba lor realităţile şi specificul pieţei locale. Într-adevăr, în ultimii ani, este de remarcat cu bucurie şi mândrie nu neapărat numărul, dar mai ales dimensiunea grupurilor româneşti care îşi încep experienţa internaţională, experienţă în care noi îi susţinem. Dincolo de produsele clasice bancare, oferite local sau de UniCredit în ţara unde clientul nostru investeşte, avem şi servicii de consultanţă în M&A, căci dincolo de dezvoltarea organică, tot mai mult companiile româneşti au curajul de a achiziţiona jucători străini. Ne dorim şi ne mândrim să fim parte din poveştile de creştere, dezvoltare şi succes ale clienţilor noştri, dar şi să fim alături de ei pentru a trece de obstacolele care apar în cale.

    ► Trebuie să subliniem aici importanţa de a fi un jucător relevant paneuropean şi de a face parte dintr-un grup bancar puternic, UniCredit, iar asta ne pune în poziţia privilegiată de a putea susţine cu soluţii şi produse companiile internaţionale prezente în România sau pe cele româneşti care investesc în străinătate. Grupul UniCredit are o ofertă unică de servicii în ţările în care activează: Italia, Germania şi regiunea Europa Centrală şi de Est. Scopul nostru este să susţinem comunităţile să progreseze, oferind servicii şi produse de calitate pentru toate părţile interesate, amplificând potenţialul clienţilor, partenerilor sau al angajatilor noştri. Faptul că suntem prezenţi în atâtea ţări ne dă acces la know-how-ul valoros şi divers la nivel de grup sau al băncilor-surori. Suntem fără îndoială dedicaţi pieţei şi clienţilor din România, dar suntem parte dintr-un grup bancar care ne dă anvergura europeană de care avem cu toţii nevoie.

    7 Zdenek Romanek, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank România

    ► Companiile româneşti sunt extrem de competitive în domenii precum IT, servicii sau producţie. Acestea sunt 3 sectoare cu potenţial mare de expansiune regională. Există, de asemenea, loc de îmbunătăţiri în agribusiness. Desigur, România are nevoie de campioni regionali şi credem că economia românească este pregătită să faciliteze creşterea regională a companiilor de succes. Capitalizarea noastră solidă şi poziţia financiară puternică ne-au încurajat să ne întrebăm cum putem deveni şi mai implicaţi în sprijinirea afacerilor româneşti şi să le ajutăm să crească dincolo de graniţele României. Cu acest gând, în 2024 am lansat MoonShotX, un program inedit, creat să sprijine segmentul mid-corporate (companii cu cifre de afaceri între 5 şi 50 de milioane de euro) să îşi extindă afacerile la nivel regional şi, eventual, internaţional. MoonShotX este o iniţiativă unică în România şi reprezintă investiţia pe care Raiffeisen Bank România o face în viitor. Acesta facilitează extinderea regională şi internaţională a companiilor româneşti. Dincolo de impactul economic direct, prin acest proiect ne propunem să sporim reputaţia României ca hub pentru antreprenoriat şi inovaţie.

    ► De mai bine de 25 de ani, Raiffeisen Bank este un partener solid, implicat activ în creşterea economiei româneşti şi una dintre principale bănci în cadrul grupului Raiffeisen Bank International (RBI). Ne concentrăm pe menţinerea performanţelor noastre financiare, în timp ce urmărim să ne îndeplinim obiectivul pe termen lung, anume acela de a deveni partenerul de încredere al clienţilor noştri în aspecte esenţiale precum planificarea financiară, tranziţia către afaceri sustenabile şi economia circulară. În ceea ce priveşte clienţii, avem două direcţii strategice importante. Pe de o parte, dorim să le simplificăm viaţa cu soluţiile digitale pe care le oferim, iar pe de altă parte, ne dorim să le îmbunătăţim situaţia financiară prin consilierea oferită de experţii noştri.

    8. Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA România

    ► De la aderarea României la Uniunea Europeană, acum aproape 20 de ani, multe voci şi-au exprimat speranţa ca ţara să îşi recapete titlul de „grânar al Europei” sau să devină un hub al specialiştilor IT. Românii au demonstrat nu doar că visează la scară mare, ci şi că au potenţialul necesar pentru a atinge aceste obiective. În acest context, dezvoltarea unor lideri regionali în sectoare-cheie reprezintă atât o necesitate strategică pentru economia locală, cât şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune. Misiunea noastră este să fim un partener de încredere pentru companiile româneşti cu potenţial de a deveni lideri regionali, oferindu-le suport financiar personalizat, pentru a le ajuta să se extindă pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. Garanti BBVA sprijină activ companii mari din România, în sectoare precum chimie, energie, imobiliare şi comerţ electronic. De exemplu, în sectorul chimic colaborăm cu companii care investesc în tehnologii verzi şi sustenabile; în energie, susţinem iniţiativele care pun accentul pe tranziţia către surse regenerabile; iar în comerţul electronic, sprijinim companiile să se adapteze la tendinţele de digitalizare, răspunzând astfel nevoilor consumatorilor de astăzi. Garanti BBVA adoptă o abordare dedicată pentru a susţine companiile să îşi atingă obiectivele strategice. Prin produse financiare inovatoare, banca noastră se asigură că aceste companii au acces la resursele necesare pentru a deveni jucători importanţi în regiune. Garanti BBVA este mândră să contribuie la acest efort, sprijinind companiile româneşti să îşi atingă potenţialul maxim şi să devină poveşti de succes.

    ► Focusul nostru principal rămâne ferm pe clienţii din România. Garanti BBVA este dedicată construirii unui portofoliu solid de produse şi servicii adaptate clienţilor locali, acoperind segmentele de retail, IMM-uri şi corporate. Acest angajament este susţinut de o reţea eficientă de agenţii la nivel naţional, care ne permite să ajungem şi să ne deservim clienţii în întreaga ţară. Pe de altă parte, la Garanti BBVA, recunoaştem importanţa investiţiilor continue în digitalizare şi tehnologie de ultimă generaţie. De exemplu, chatbotul nostru GIA este conceput să ofere experienţe bancare accesibile, inovatoare şi sigure. În plus, din luna iunie a anului 2024, Garanti BBVA oferă clienţilor existenţi posibilitatea de a completa rapid cererile de acordare a creditelor de nevoi personale si a cardurilor de credit în cadrul aplicaţiei de Mobile Banking, eliminând astfel necesitatea vizitelor la agenţiile băncii. Aplicaţia este disponibilă 24/7, de oriunde. Aceste iniţiative confirmă angajamentul nostru de a ne adapta constant şi de a îmbunătăţi ofertele pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor în continuă evoluţie ale pieţei româneşti. În cadrul acestor demersuri, beneficiem de expertiza Garanti BBVA, a doua cea mai mare bancă privată din Turcia în funcţie de active, precum şi de experienţa extinsă a grupului financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), acţionarul majoritar al Garanti BBVA. Această bază solidă ne permite să valorificăm cele mai bune practici şi soluţii inovatoare, îmbunătăţindu-ne astfel capacităţile de a servi piaţa locală. Iar noi ne aflăm într-un context favorabil. Sectorul bancar din România este solid şi bine capitalizat. Capacitatea şi apetitul revigorat pentru creditare, asigură funcţionarea eficientă a mecanismelor economice şi financiare, influenţând pozitiv mediului de afaceri şi accelerând prosperitatea României.

  • Dezvoltatorul imobiliar Genesis Property a recrutat-o în rolul de Chief Operating Officer pe Flavia Schoech, ex-Chief Financial Officer la Continental Hotels

    Dezvoltatorul imobiliar Genesis Property, fondat de antreprenorul Liviu Tudor, anunţă numirea Flaviei Schoech în funcţia de Chief Operating Officer (COO), poziţie din care va coordona dezvoltarea şi alinierea strategiei operaţionale a companiei, cu focus pe accelerarea obiectivelor de business growth, eficienţă şi integrarea principiilor ESG.

    Anterior, Flavia Schoech a deţinut funcţia de Chief Financial Officer (CFO) la Continental Hotels, unde a activat timp de peste 12 ani, având o contribuţie majoră la extinderea şi consolidarea operaţiunilor companiei în România.

    „Intrarea într-un nou rol la Genesis Property este similară unui puzzle 3D, construit pe verticală, în care trebuie să descoperi cum trebuie aranjate piesele şi care dintre piese te reprezintă. Integrarea în viziunea antreprenorială pe care am găsit-o la Genesis Property mă face să îmi doresc să fiu una din piesele care lipseau din puzzle”, spune Flavia Schoech, COO, Genesis Property.

    Genesis Property, cu o experienţă de peste 20 de ani în industria imobiliară românească, deţine şi administrează proiectele YUNITY Park şi West Gate Business District cu peste 150.000 mp GLA de spaţii de birouri ocupate de companii precum HP Inc., Hewlett Packard Enterprise, Accenture, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 15.000 de angajaţi.

     

  • Nu aş vrea să fiu în pielea celor care sunt acum în business, în vremurile de astăzi

    N-aş vrea să fiu în pielea companiilor, antreprenorilor – mai mari sau mai mici –, nici în pielea IT-iştilor, constructori-lor etc., nici în pielea întregului business românesc. Să te trezeşti peste noapte că se schimbă regulile fiscale, ad-ministrative, regulile de contabilitate etc. este o situaţie dificilă, iar aceste schimbări se traduc în modificarea planurilor de afaceri, în bani sau chiar în pierderi. Poate de aceea nu m-am făcut antreprenor, om de afaceri sau pa-tron. Toată lumea care comentează de pe margine spune că, în România, taxele pentru companii sunt mici, un adevărat „paradis fiscal”, şi că firmele nu ar trebui să se plângă de aceste schimbări fiscale care vin peste noapte. Pentru că aceste schimbări sunt compensate de taxele mici şi, oricum, nu te obligă nimeni să te faci patron sau să intri în business. Şi, până la urmă, câinele nu pleacă de la măcelărie. Dar aceste schimbări fiscale înseamnă bani, costă bani, nu vorbe şi comentarii, şi cineva trebuie să pună pe masă aceşti bani, iar dacă nu-i are, trebuie să-i împrumute. 

    IT-iştii se întreabă cine va compensa eliminarea facilităţii fiscale din acest domeniu: ei – prin scăderea salariului net – sau compania – prin creşterea salariului brut? Când ai 500 de IT-işti în organigramă, cu un salariu mediu net între 1.500 şi 2.500 de euro, aceşti 10% reprezintă sume semnificative. Când ai mii de angajaţi în construcţii şi trebuie tu, companie, să acoperi eliminarea facilităţii fiscale, te întrebi de unde scoţi diferenţa, care înseamnă mil-ioane şi milioane de euro, mai ales în condiţiile în care statul nu ţi-a plătit factura pentru lucrările efectuate de câ-teva luni. Poate că, din punctul de vedere al taxelor, sistemul din România este un „paradis fiscal”, dar schimbările apărute peste noapte îţi pot arunca în aer un bilanţ financiar, mai ales dacă nu ai de unde să acoperi aceste schimbări fiscale. A fi antreprenor, a conduce sau a fi patronul unei companii nu este, în realitate, cea mai mare fer-icire, mai ales în aceste vremuri: vânzările scad, angajaţii te înjură, clienţii sunt nemulţumiţi, băncile stau cu ochii pe tine nonstop, de teamă să nu intri în insolvenţă, iar Fiscul şi alte instituţii ale statului te caută şi te fugăresc permanent dacă nu ai protecţie politică sau protecţia sistemului. Familia te critică pentru că nu ai timp de ea. Oricum ai privi, nu e bine. Pentru afacerile mici, câştigul obţinut este puţin mai mare decât un salariu de manager la o mul-tinaţională, şi câteodată acest venit vine cu greu, pentru că sunt probleme cu cash-flow-ul. Dar eşti antreprenor, patron, om de afaceri. Iar lumea te invidiază. Foarte mulţi intră în business cu aşteptări mari, cu idei care arată bine pe hârtie, dar care, în realitate, nu se potrivesc. Intră cu speranţe că pot face bani repede, aşa cum au citit în poveştile scrise chiar în Business Magazin. Dar realitatea este alta. Trebuie să ai stomac şi nervi pentru a fi antreprenor. S-au dus vremurile când plimbai doar nişte contracte (mai sunt şi astăzi, dar în această zonă monopolul aparţine unor băieţi deştepţi). Acum trebuie să munceşti mai mult decât angajaţii, asta dacă nu pleacă de pe o zi pe alta. Nu toată lumea este Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Altex, Dedeman, Mobex-pert, eMag etc. Concurenţa este mult mai mare, contează foarte mult execuţia în business, trebuie să mai ai şi bani, şi, mai mult decât atât, trebuie să ai vremuri bune din punct de vedere economic. Iar acum vremurile sunt tulburi. Este mult mai greu să faci business acum, chiar şi într-o simplă cafenea. Mulţi realizează, când intră în business, că nu este ceea ce se aşteptau, că poate nu sunt făcuţi pentru acest lucru, că era mai bine la multinaţională, unde salariul intra la timp şi lucrurile erau organizate. În businessul românesc, primele 1.000 de companii fac 50% din cifra de afaceri. Mai sunt 30.000 de firme mari şi mijlocii, iar după aceea urmează vreo 869.000 de patroni, an-treprenori, oameni de afaceri mici şi foarte mici, care se bat pe restul. Se spune că este loc pentru toată lumea, dar, de multe ori, ceea ce rămâne pe masă s-ar putea să nu-ţi ajungă nici pentru propriul salariu mediu pe economie, de 1.000 de euro. Dar în business trebuie să intri cu speranţa că milionul este aproape şi că trebuie doar să întinzi mâna şi să-l iei. Oricum, nu aş vrea să fiu în pielea celor care sunt acum în business şi nu-i invidiez pentru banii pe care-i fac. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Bilanţul şi previziunile BUSINESS Magazin la început de 2025. Ce a fost şi ce credem/sperăm că va urma?

    Anul acesta, BUSINESS Magazin a continuat un demers început în 2024 la iniţiativa Ioanei Mihai, în care i-am întrebat pe oamenii de afaceri care au fost momentele cheie pentru companiile şi domeniile pe care le reprezintă în anul ce a trecut, precum şi previziunile lor pentru anul aflat la debut. Am primit numeroase răspunsuri şi vă mulţumim pentru asta; nici măcar în momentul predării revistei (pe 17 decembrie) acestea nu conteneau să apară, drept urmare vom publica articole pe această temă şi în ediţiile următoare. M-am gândit însă că, dacă atât de mulţi oameni şi-au făcut timp de bilanţ şi de previziuni, n-ar fi rău să mă supun aceluiaşi exerciţiu, să văd dacă pot contura câteva dintre ideile principale despre ce am făcut şi despre ce urmează. Cu menţiunea că este mult mai uşor să pui întrebări decât să răspunzi acestora, am schiţat şi eu câteva idei.

     

    Trei elemente-cheie pentru 2024

    Pentru publicaţie:

    1.Œ BUSINESS Magazin a împlinit, pe print, 20 de ani, fiind, credem noi, singura publicaţie săptămânală de business din România cu o astfel de periodicitate. Mărturisim că nu este uşor, având în vedere că foarte multe lucruri s-au schimbat faţă de anul 2004, atunci când revista a fost lansată: ştim cu toţii cum arată chioşcurile de ziare (cu aproape deloc ziare sau reviste), conţinutul scris de astfel de dimensiuni se adresează unui public din ce în ce mai restrâns, oamenii care lucrează în industrie şi pentru BM sunt din ce în ce mai puţini, iar modalităţile în care trebuie să ne adresăm lor sunt din ce în ce mai multe. Prin urmare, cred că rezistenţa peste timp este una dintre principalele realizări, pe care ar trebui să o sărbătorim poate cu mai mult fast an de an – modelul de funcţionare al unei reviste de business este, în esenţă, şi acesta un model de business – care sperăm să funcţioneze încă mult timp şi pentru noi cel puţin în forma în care a funcţionat în 2024; sperăm totuşi la o formă mai bună, cu mai puţină presiune pe colegii care realizează această revistă şi cu deadline-uri mai generoase pentru colaboratorii şi intervievaţii noştri; 

    2. Am reuşit să realizăm evenimente frumoase, cu sute de invitaţi, să lansăm cataloagele care ne-au consacrat de-a lungul timpului – să le inventăm şi să le reinventăm astfel încât, deşi sunt proiecte pe care le cunoaşteţi, conţinutul pe care îl primiţi să fie diferit sau adaptat la vremurile pe care le trăim;

    3.Ž Am reuşit să ne păstrăm şi consolidăm relaţiile cu reprezentanţi ai unor companii cu care colaborăm de 20 de ani – fie prin intermediul proiectelor editoriale, fie prin al celor speciale – şi am reuşit să câştigăm încrederea altor zeci de reprezentanţi ai companiilor care mişcă busi­nessul românesc – şi vă mulţumim pentru asta!

    Pentru domeniul media:

    1.Œ Digitalizarea şi expansiunea platformelor online: creşterea consumului de conţinut digital prin platforme de streaming, podcasturi şi reţele sociale şi „premiumizarea” platformelor tradiţionale, cum ar fi printul. Supravieţuirea în domeniul print depinde de oferirea unui conţinut specializat şi de înaltă calitate, adresat unor nişe bine definite;

    2. Inteligenţa artificială şi automatizarea în jurnalism: AI  nu ne-a ocolit nici pe noi, aceasta ne poate ajuta pentru editarea de conţinut, analize de date, precum şi editarea şi chiar crearea de imagini etc. Am primit deseori răspunsuri şi pentru interviuri în format „ChatGPT” – concluzia este că inteligenţa artificială, fără o „atingere umană”, nu trece testul printului; 

    3.Ž Am primit un semnal de alarmă legat de combaterea dezinformării şi reglementarea conţinutului: având în vedere anul electoral şi proliferarea fake newsurilor, combaterea dezinformării şi adoptarea unor reglementări stricte pentru conţinutul publicat pe diverse platforme a devenit o prioritate.

    Trei previziuni pentru 2025

    Pentru BUSINESS Magazin:

    Œ Ne propunem să actualizăm actuala ver­siune a site-ului bmag.ro, în acord cu layoutul şi rubricile revistei. Vrem să integrăm cât mai mult din dorinţele cititorilor în strategia noastră editorială – spre exemplu, la finalul anului trecut, am lansat un sondaj pe site-ul revistei, în care v-am întrebat cine credeţi că este personalitatea anului 2024. Redăm alăturat graficul cu rezul­­­tatele, diferite faţă de concluzia noastră (personalitatea anului 2024 din perspectiva noastră a fost Salariul mediu net de 1.000 de euro);

     Vrem să extindem proiectele editoriale speciale, cum ar fi evenimentul Meet the CEO, adresat liderilor de companii, şi în alte oraşe ale ţării (astfel încât să redăm vocea oamenilor de afaceri din întreaga ţară, nu atât de concentrat în Bucureşti, cum s-a întâmplat până acum);

    Ž Vrem să ne consolidăm şi extindem prezenţa pe canale digitale, atât în format de emisiuni, cât şi în formate noi. 

    Pentru domeniul media:

    Œ Creşterea importanţei abonamentelor digitale şi a jurnalismului de calitate: publicaţiile româneşti vor pune accent pe abonamente premium şi conţinut exclusiv pentru cititori fideli, în urma scăderii veniturilor din publicitate tradiţională. Platformele digitale, cum ar fi editiile online ale ziarelor şi publicaţiile independente, vor deveni esenţiale pentru finanţarea jurnalismului de calitate;

     Dominanţa conţinutului video pe platforme sociale şi streaming: în România, consumul de conţinut video va creşte şi mai mult pe platformele sociale (TikTok, Instagram Reels, YouTube) şi prin streaming online. Media tradiţională va trebui să se adapteze şi să producă reportaje video, interviuri live şi conţinut interactiv pentru a atrage publicul tânăr;

    Ž Axarea pe combaterea dezinformării într-un an nou an politic: cu alegerile din 2024 ca reper, anul 2025 va aduce o intensificare a eforturilor de combatere a fake news şi dezinformării.  

    Ioana Matei erste editor-şef Business Magazin

  • Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi

    Horia Bălan şi Dragoş Buliga sunt doi antreprenori din lumi diferite – cea a imobiliarelor şi cea a filmului – care şi-au reunit forţele într-un business ce explorează o nişă cu tot mai mult apetit pentru dezvoltare, cea a caselor modulare. Sub numele Dwellii, ei fac case pasive cu scopul de a uşura viaţa celor care se tem de corvoada construirii unei locuinţe clasice, de la zero.

    Horia Bălan a coordonat, în ultimii peste cincisprezece ani, suficiente proiecte imobiliare încât să-şi dea seama cât de complicat poate fi să construieşti o casă, chiar şi atunci când ai toate resursele necesare. Bugetul şi termenele sunt greu de prevăzut, iar găsirea unei echipe de specialişti reprezintă mereu o provocare.

    Prin Dwellii, el şi Dragoş Buliga şi-au propus să elimine incertitudinea legată de buget şi timp de execuţie, reducând implicarea pe şantier la minimum. Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi. Tot procesul de producţie se desfăşoară într-o fabrică din Braşov, iar casele sunt gândite pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic, cu materiale care au impact şi asupra costurilor de întreţinere.

    „Avem două tipuri principale de clienţi: persoane fizice care deţin un teren şi îşi doresc o casă premium – fie pentru locuit permanent, fie ca destinaţie de vacanţă – şi investitori din domeniul ospitalităţii sau imobiliar, care au nevoie de soluţii rapide şi de încredere”, spune Horia Bălan.

    Pe lângă clienţii finali, Dwellii vizează, de asemenea, şi piaţa B2B, în special investitorii din turism, oferindu-le posibilitatea de a avea unităţi de cazare gata să primească oaspeţi în aproximativ treizeci de zile, dacă au deja terenul pregătit.

    Casele Dwellii sunt construite la standarde de casă pasivă, oferind o alternativă la locuinţele tradiţionale. Sunt realizate integral în propria fabrică în decurs de 30 de zile, iar montajul durează o singură zi.

    Investiţia a fost făcută din fondurile proprii ale fondatorilor, iar în iulie conceptul Dwellii a ajuns şi în Germania, la New Housing, cel mai mare târg de profil din Europa. Germania este, de altfel, un etalon în ceea ce priveşte construcţiile modulare şi standardele de eficienţă.

    „Până acum am investit 600.000 de euro pentru a lansa acest concept pe piaţa românească. Investiţia a acoperit dezvoltarea, proiectarea fluxurilor de producţie şi prototiparea a şapte modele diferite. Cu toate acestea, este un proiect care necesită investiţii continue.”

    Până la finalul anului, cei doi parteneri îşi doresc să livreze 15-20 de case şi să amenajeze un parc-showroom la Râşnov, proiect pe care l-au început deja. Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc. Dincolo de consolidarea brandului, fondatorii Dwellii au de lucrat şi pentru a schimba percepţia generală cu privire la casele pe care le propun.

    „Probabil cea mai mare provocare în acest moment pe piaţa din România este percepţia despre calitatea caselor modulare. Privite de multe ori ca o soluţie de compromis, nu sunt considerate o alternativă viabilă pentru cele tradiţionale.”

    Pentru amenajarea caselor, Horia Bălan şi Dragoş Buliga colaborează cu arhitecţi şi birouri de arhitectură cu experienţă pe piaţa locală, precum Cristian Corvin, Eliza Yokina, Craftr, LAMA Arhitecture sau Sigurd Larsen.

    „Din experienţa antreprenorială de până acum, am învăţat câteva lecţii esenţiale care ne-au ajutat să evoluăm şi să ne consolidăm businessul. În primul rând, este vital să fii în contact constant cu nevoile şi aşteptările clienţilor tăi. Să înţelegi cu adevărat ce îşi doresc şi ce îi motivează.”   

    Preţul unei case Dwellii porneşte de la 1.400 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa minimă disponibilă este de 52 de metri pătraţi. În funcţie de dotări, costurile cresc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Form MuSic Therapy – cabinet de muzicoterapie (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Chiosea

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului, în apropiere de Romexpo

    La Grisha – punct gastronomic local (jud. Constanţa)

    Fondatoare: Ioana Matei

    Investiţii: 40.000 de euro

    Venituri: 2.000 – 3.000 de euro pe săptămână

    Prezenţă: Ghindăreşti, jud. Constanţa

    Excursii din Caiac – închiriere de caiace (jud. Cluj)

    Fondator: Alex Asztalos

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de lei (12.000 de euro)

    Prezenţă: judeţul Cluj

    Massif – atelier de mobilă (Timişoara)

    Fondator: Daniel Miljkovic

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 900.000 de lei (180.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională, în special în Irlanda

    Upvision Media – creare de site-uri web (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Stanciu şi Teodor Ferendino

    Investiţie iniţială: 3.000 de lei (600 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Manifestul lui Dan Şucu, preşedintele Concordia: Nu aveţi dreptul să aruncaţi economia şi businessul în haos aşa cum aţi aruncat scena politică

    ♦ Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert, a trimis către partidele proeuropene din România o scrisoare deschisă în care avertizează asupra efectelor crizei politice asupra businessului, dar şi despre necesitatea restructurării bugetului României fără bruscarea economiei ♦ „Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“.

    Este nevoie ca partidele proeuropene care vor forma coaliţia de guvernare să vină cu un plan concret de managament al finanţelor publice în 2025, reformarea serviciilor publice şi un plan economic credibil, a avertizat, într-o scrisoare deschisă, Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert. 

    „Şi ce aveţi de făcut, stimaţi politicieni, este să daţi ţării un guvern responsabil, cu un buget realist şi cu un set clar de măsuri de reformare a serviciilor publice. Noul guvern trebuie să iasă în faţa României şi a întregii lumi cu un plan economic credibil, care să poată să fie finanţat de pieţele internaţionale şi să nu ne trezim că suntem aruncaţi într-o situaţie cu foarte multe semne de întrebare privind dorinţa noastră de a merge înainte pe drumul euro-atlantic. Nu distrugeţi ce milioane de oameni şi sute de mii de companii au clădit cu greu în toţi aceşti ani.“

    Scrisoarea lui Şucu vine într-un context în care partidele care ar putea forma o majoritate parlamentară proeuropeană negociază pentru formarea unui guvern. În joc sunt miliardele de euro din fondurile europene, credibilitatea ţării în faţa finanţatorilor şi investitorilor, într-un 2025 care se anunţă complicat din punct de vedere economic şi care a devenit şi an electoral, din cauza anulării alegerilor prezidenţiale din 2024. 

    „Dacă multe fabrici se bazează încă pe comenzile bune din octombrie şi noiembrie, pentru începutul anului viitor, prăbuşirea din decembrie a comenzilor va crea probleme enorme care vor duce la scăderea economiei, a veniturilor. Majoritatea oamenilor de afaceri amână deja investiţiile şi noile angajări. Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“, mai scrie Dan Şucu. 

    În paralel, guvernul care va veni la Palatul Victoria are de redus un deficit bugetar, adică diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli, cu cel puţin un punct procentual din PIB. Măsura este necesară pentru că România s-a angajat în faţa Comisiei Europene şi a finanţatorilor datoriei că va opera aceste reduceri, iar Fitch, cea mai mare agenţie de rating la care se uită investitorii când stabilesc preţul împrumu­turilor, a schimbat perspectiva de rating de la „stabilă“ la „negativă“, ceea ce înseamnă că mai este un singur pas ca România să cadă în categoria nerecomandată investitorilor. Mediul de business cere măsuri pe partea de cheltuieli publice, care au fost scăpate de sub control în anul electoral 2024. 

    „Ne aşteptăm să vedem o scădere a cheltuielilor publice şi o reducere a birocraţiei. Vrem să vedem absorbţia fondurilor europene şi în sfârşit digitalizare şi îmbunătăţirea serviciilor publice.“

  • „În era AI-ului, îmi doresc să fiu un lider de opinie”

    …spune Andreea-Elena Suharov, Support Engineering Manager la Microsoft România, manager cu o experienţă de peste 10 ani, în diverse industrii şi organizaţii. Ea este încredinţată că fiecare poate contribui la scrierea istoriei, într-o măsură mai mare sau mai mică, folosindu-se de skillurile pe care le are şi pe care le dezvoltă. „Este nevoie doar de voinţă.”

    „În primul rând, sunt o persoană cu un puternic simţ al moralităţii, un promotor al incluziunii, al diversităţii de opinii, adeptă a devizei «totul e posibil». «Where there’s a will, there a way», în limita corectitudinii”, punctează reprezentanta Microsoft.

    Tot ea adaugă că într-un prezent puternic digitalizat, obiectivul său este de a îmbina tehnologia cu experienţa în management. Pentru a-şi gestiona programul, povesteşte ea, foloseşte foarte mult Copilot, asistentul AI al companiei, „căruia îi antrenez «muşchiul digital» pentru tot ce înseamnă mailuri, chaturi, prezentări, care se concretizează într-un to do list digital. De acolo, pe parcursul zilei, reprioritizez sarcinile în funcţie de nevoile echipei, ale clienţilor sau ale businessului”.

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Într-un prezent puternic digitalizat, obiectivul meu este de a îmbina tehnologia cu experienţa în management. În era AI-ului, îmi doresc să fiu un lider de opinie. Cred că fiecare poate contribui la scrierea istoriei, într-o măsură mai mare sau mai mică, folosindu-se de skillurile pe care le are şi pe care le dezvoltă. Este nevoie doar de voinţă.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Inteligenţa artificială (AI) este un subiect controversat, iar rezistenţa la necunoscut şi diversele teorii şi percepţii sunt principalele provocări în adoptarea acesteia. A fi informată, deschisă la puncte de vedere diferite, a asculta activ şi a avea discuţii constructive nu pentru a convinge, ci pentru a înlătura bariere, sunt acţiuni pe care le fac conştient, în fiecare zi. 

    3. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    În ultima vreme, am folosit foarte mult Copilot, asistentul nostru AI extrem de valoros, căruia îi antrenez „muşchiul digital” pentru tot ce înseamnă mailuri, chaturi, prezentări, care se concretizează într-un to do list digital. De acolo, pe parcursul zilei, reprioritizez sarcinile în funcţie de nevoile echipei, ale clienţilor sau ale businessului. 

    4. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Primul meu rol de manager a fost cea mai mare lecţie de carieră. Credeam cu tărie că totul este despre cifre. Eram un mic roboţel: business versus oameni. Doar că, de fapt, este despre echilibrul dintre cele două. Sună foarte uşor. Este, însă, cel mai dificil lucru în management, pentru că nici unul nu poate funcţiona fără celălalt.

    5. Există work-life balance în prezent (detalii personalizate despre felul în care vă raportaţi la acesta)?

    Da, dar trebuie să existe dorinţă de ambele părţi: companie – angajat. Am privilegiul să fiu parte dintr-o companie care pune preţ şi respectă cu adevărat acest concept. În timp, am învăţat să îmi protejez viaţa personală şi timpul cu familia. E adevărat că mai sunt momente în care aleg să trec limita aceasta, dar sunt doar momente, nu este o regulă.

    6. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Sunt filolog la bază, iar cititul este important pentru mine. Deşi sunt adepta tehnologiei şi îmbrăţişez inovaţia, voi prefera mereu o carte în format fizic. Mirosul de cerneală de tipar, întorsul paginilor nu pot fi înlocuite. Cărţile deschid porţi, fiind un instrument permanent de şlefuire; te fac mai conştient de nevoile oamenilor şi de perspectivele lor.

    7.  Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Este timp. Cititul e o formă de cunoaştere, indiferent că alegem cărţi de psihologie, management, leadership sau beletristică. La capitolul beletristică, îmi place să explorez diferite tipuri de lectură care îmi pot deschide universul cunoaşterii şi al imaginaţiei către zone necunoscute sau mai puţin cunoscute. „Tetralogia napolitană” şi „Zuleiha deschide ochii” sunt printre preferatele ultimilor ani.  

     

    Andreea-Elena Suharov, Support Engineering Manager, Microsoft România

    Vârstă: 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023)*: 688,3 mil. lei  

    Număr de angajaţi: > 1650, în Bucureşti, Iaşi, Timişoara 

    *conform datelor de la Ministerul Finanţelor

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul aceste catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Andreea-Elena Suharov, Support Engineering Manager, Microsoft România, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.