BusinessMagazin

Tag: buget

  • Dacă guvernul PNL-PSD continuă să-şi paseze de la unii la alţii condiţiile din PNRR, gaura bugetară de 20 de miliarde de lei va arunca în aer economia şi companiile româneşti, ca în criza anterioară. PS: nu ştiu dacă aţi observat, dar din PIB-ul pe 2022 au dispărut 18 miliarde de lei

    Duminică, la prânz, pe aeroportul din Viena, o discuţie la rând, aşteptând o cafea: De unde sunteţi? Din Ploieşti, dar stau în Germania! De cât timp sunteţi în Germania? Din 2011, de când m-am dus la muncă, când era criză în România!

    Această discuţie banală are însă o semnificaţie extrem de importantă pentru vremurile de astăzi.

    Când toată lumea, în special politică (pentru a vedea unde duc firele), este ocupată cu „Dosarul Otopeni“, unde se discută despre promisiunea unei mite de 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere de spaţii comerciale în aeroport, de nicăieri a apărut informaţia/subiectul că Ministerul Finanţelor trebuie să găsească rapid soluţii pentru acoperirea unei găuri bugetare de nu mai puţin de 20 de miliarde de lei.

    Nici bine nu a început anul, suntem doar în T1/2023, că se discută despre rectificare bugetară şi un plan de măsuri de urgenţă pentru acoperirea celor 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro.

    Pentru cine îşi mai aminteşte, în 2010, în mai, pentru numai 1 miliard de euro gaură bugetară, preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au trebuit să taie salariile bugetarilor cu 25% şi să majoreze TVA de la 20% la 24%.

    Din păcate, economia, în special cea privată, a fost extrem de lovită atunci, iar sute de mii de români au plecat la muncă în străinătate, exact ca domnul de mai sus. Economia şi-a revenit extrem de greu după anii 2009/2010, fiind nevoie de 5 ani pentru recuperare.

    Acum, liderii politici spun că acum nu se pune problema scăderii salariilor bugetarilor şi nici creşterea taxelor, dar trebuie găsite alte resurse pentru acoperirea acestui minus. Din păcate, nimeni nu crede că pot fi strânse mai multe venituri la buget prin lărgirea bazei de impozitare sau prin recuperarea banilor de la cei care nu plătesc.

    Marcel Ciolacu, liderul PSD şi cel care ar trebui să-şi asume funcţia de prim-ministru la celebra rotativă guvernamentală din mai, a adus în discuţie scăderea numărului de bugetari.

    Ca o dată statistică, din octombrie 2019, de când PNL este la guvernare în toate alianţele politice şi cu primul ministru din acest partid, deci într-un mandat liberal, numărul de bugetari a crescut cu aproape 40.000, de la 1,235 milioane la 1,276 milioane.  

    Veniturile bugetare au crescut în acest an, cel puţin în primul trimestru, cu 7%, dar trebuie să crească cu 14% pe tot anul, faţă de anul trecut.

    Analiştii cred că veniturile bugetare au fost supraestimate în bugetul pe 2023, iar cheltuielile au fost subestimate, de aceea rezultă că în realitate apare acest minus bugetar de 20 de miliarde de lei.

    Creşterea economică este la jumătate faţă de anul trecut, respectiv 2,5% faţă de 4,7%, inflaţia este prognozată să scadă la jumătate, respectiv de la 16% la 8%, ceea ce nu ajută deloc guvernul, dobânzile mari la care se împrumută statul apasă din ce în ce mai greu, iar companiile nu se mai scaldă în bani.

    Condiţiile de pe piaţa monetară sunt mult mai stricte, începând de la dobânzile mai mari până la accesul la liniile de finanţare. Băncile nu mai dau drumul atât de repede la bani, având în vedere condiţiile economice de pe piaţă.

    Deşi dobânzile la lei au mai scăzut, cel puţin prin prisma evoluţiei ROBOR-ului, care a scăzut de la 8,2% în noiembrie la 6,8% acum, dobânzile în euro au crescut, ceea ce începe să se vadă atât în creditarea companiilor cât şi în creditarea persoanelor fizice.

    Deşi economia României nu mai este atât de expusă la creditarea în valută, ca în criza anterioară, totuşi 30% din împrumuturi sunt în euro sau în dolari, unde dobânzile au crescut semnificativ şi vor continua să crească.

    Inflaţia a ajutat destul de mult companiile anul trecut pentru că au putut să majoreze preţurile, dar acum trendul se schimbă, mai ales că vine şi pe fondul reducerii consumului şi vânzărilor către populaţie.

    Construcţiile, care în ultimul deceniu au susţinut creşterea economică, în special pe zona rezidenţială, de birouri şi logistică, încep să facă paşi înapoi. Creşterea semnificativă a dobânzilor la credite a dus la scăderea cererii de credite şi reducerea vânzărilor de apartamente, în special cele noi.

    Aşa că dezvoltatorii, pentru că nu au vândut ce au construit, nu s-au apucat de alte proiecte. Plus că în Bucureşti disputa dintre dezvoltatori şi primarul Capitalei Nicuşor Dan privind autorizaţiile noi de construcţii, nu ajută prea mult piaţa de construcţii şi, în final, nici încasările la buget.

    Noroc că merg din plin lucrările de infrastructură.

    Anul trecut investiţiile au susţinut creşterea economică, consumul trecând pe locul doi, situaţie care ar trebui să se întâmple şi în acest an.

    În 2022 am avut un maxim de investiţii publice şi o revenire spectaculoasă a investiţiilor străine directe, care au atins 10,6 miliarde de euro, depăşind recordul din 2008, de 9 miliarde de euro.

    Economia şi businessul nu au evoluat rău din 2020 încoace – incluzând cei doi ani de pandemie plus primul an de război în Ucraina –  dar guvernele, indiferent de numele lor, nu prea s-au ocupat de reforma bugetară, care acum începe să coste, nu numai voturi politice, ci şi bani.

    De un an de zile, guvernul Ciucă şi coaliţia guvernamentală PNL-PSD nu au fost în stare să vină cu o variantă pentru pensiile speciale, care reprezintă o condiţie în PNRR pentru o tranşă de 1,3 miliarde de euro.

    Pentru că toată atenţia este îndreptată către subiectul pensiilor speciale, nimeni nu mai ştie care este situaţia celorlalte condiţii din PNRR care trebuie îndeplinite. Practic, cele două partide îşi pasează de la unii la alţii îndeplinirea acestor condiţii.

    Sunt şi politicieni din coaliţie care ar prefera să îngroape subiectul pensiilor speciale şi să nu luăm tranşa.

    Ceea ce înţelege prea puţină lume politică este că în piaţa financiară condiţiile şi accesul la finanţare s-au înăsprit, dobânzile sunt mai mari, iar banii mai puţini.

    Fără banii din PNRR guvernului, indiferent de numele lui, şi României le-ar fi mult mai greu să facă rost de bani pentru finanţare.

    Spre exemplu, guvernul ar trebui să ia bani din piaţă, ceea ce ar duce la creşterea dobânzilor, dar mai mult decât atât, la absorbţia unor bani care ar fi luaţi de la sectorul privat.

    Băncile din România, care sunt principalii finanţatori ai bugetului, şi aşa au probleme cu portofoliul de titluri de stat deţinut şi nu ar mai fi atât de dornice să împrumute statul.

    Toată lumea politică este ocupată cu dosarul Otopeni şi cu rotativa guvernamentală, dar bugetul şi PNRR-ul nu se fac de la sine.

    Poate mai avem încă un trimestru de respiro, dar dacă nu se face nimic în T2 s-ar putea ca în T3 şi în T4 guvernul să se trezească cu spatele la zid, exact cum a fost guvernul Boc.

    Şi cine ştie ce poate să urmeze?

    P.S.: Vineri, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii o nouă revizuire a rezultatelor macroeconomice pe 2022. De la 1.412,457 miliarde de lei, PIB-ul pe 2022 anunţat iniţial la începutul lunii martie 2023, la a doua revizuire PIB-ul a scăzut la 1.409,783 miliarde de lei, iar creşterea economică a scăzut de la 4,8% la 4,7%.

    Problema este că din PIB-ul pe 2022 au dispărut 18 miliarde de lei, având în vedere că estimarea guvernului din ianuarie 2023, care a fost luată în considerare la bugetul pentru acest an, a fost de 1.427 de miliarde de lei.

    Vom vedea cum se ajustează datele pentru 2023 la nivel de PIB după acest minus de 18 miliarde de lei.

  • Bilanţul ANAF pentru prima parte a anului 2023: Fiscul a colectat în primele 3 luni la buget 83,5 miliarde de lei, cu 7% mai mult decât în T1 din 2022

    ANAF a colectat în primele 3 luni la bugetul consolidat 83,5 miliarde de lei, cu 7% mai mult decât primul trimestru din 2022. Raportat la programul de încasări, s-a realizat 96,6% din plan.

    În primele trei luni ale anului 2023, ANAF a colectat 83.534,98 milioane lei la bugetul consolidat, cu 7% decât în perioada similară a anului trecut, când s-au încasat 78.177,87 milioane.

    Raportat la programul de încasări, pe primul trimestru s-a încasat 96,6% din plan, cu 2.981,35 milioane lei mai puţin.

    Totodată, în acest an s-a încasat TVA în valoare de 22.630,37 milioane lei, cu 12,3% mai mult comparativ cu perioada similară din 2022, când au fost încasate 20.146,26 milioane lei.

    În acelaşi timp, s-a rambursat TVA în valoare de 5.313,91 milioane lei, faţă de 4,531,81 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere nominală de 17,3%.

  • Bugetul Capitalei, aprobat. Nicuşor Dan: E o premieră că începem anul fără datorii curente

    Bugetul Capitalei a fost aprobat. Primarul general, Nicuşor Dan, afirmă că este un buget echilibrat care permite atât funcţionarea serviciilor, cât şi continuarea investiţiilor: „o premieră pentru că începem anul fără datorii curente”.

    „Mulţumesc consilierilor generali USR, PNL şi PMP pentru votul de astăzi de aprobare a bugetului Capitalei pentru anul 2023. Este un buget echilibrat care permite atât funcţionarea serviciilor, cât şi continuarea investiţiilor”, a scris pe Facebook Nicuşor Dan.

    El afirmă că este o premieră pentru că „începem anul fără datorii curente”.

  • Buget de 3,4 miliarde de lei pentru Sectorul 4, record al ultimilor 34 de ani

    Sectorul 4 al Capitalei va avea în acest an un buget de 3,4 miliarde de lei, recordul absolut al ultimilor 34 de ani, conform primăriei.

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 4, raportat la anul 2022, noul buget are o creştere substanţială, de peste 1,1 miliarde de lei, rezultată, în principal, în urma accesării proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă.

    Din acest bani, aproape două treimi, adică 2,2 miliarde de lei, vor merge către marile proiecte ale comunităţii, atât cele începute deja, cât şi altele noi, anunţă primăria.

    Proiectul de buget pentru 2023 a fost dezbătut vineri, iar acum acesta poate fi finalizat şi supus aprobării în Consiliul Local al Sectorului 4.

    „Prin urmare, bugetul destinat investiţiilor publice în Sectorul 4, care reprezintă cea mai mare sumă alocată vreodată pentru dezvoltarea comunităţii, va viza, în principal, proiectele în urma cărora zona de sud a Capitalei va recupera semnificativ decalajul de dezvoltare pe care îl înregistrează faţă de nordul Bucureştiului. Reabilitarea blocurilor de locuinţe este domeniul căruia i se va aloca cea mai mare sumă, provenită intregral din fondurile disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Concret, cu peste 1,3 miliarde lei, în 2023 vor fi reabilitate termic 201 imobile”, se arată în comunicat.

    De asemenea, 450 de milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea, reabilitarea şi consolidarea unităţilor de învăţământ din Sectorul 4.

    Sunt alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor la cele mai importante obiective aflate în diferite faze de execuţie, cum ar fi: Pasajul Europa Unită (55 milioane de lei), Patinoarul Berceni Arena (32 milioane de lei), Parcul Tudor Arghezi (20 milioane de lei), Amfiteatrul Carol Davila (8 milioane de lei), staţia de pompieri Perşani (8 milioane de lei), Piaţa Norilor (16 milioane de lei), pasajul pietonal Eroii Revoluţiei (5,5 milioane de lei) sau Centrul Medical Carol Davila (5 milioane de lei).

    Vor fi direcţionate fonduri pentru reabilitarea arterelor de circulaţie (50 milioane de lei), modernizarea iluminatului public (12 milioane de lei) şi modernizarea ghenelor (17 milioane de lei).

    „Efiecienţa se măsoară în rezultate, fapt pentru care sunt bucuros să observ că acest lucru se reflectă şi în strucutura bugetului local pentru anul 2023. Cu aceşti bani, continuăm demersul pe care ni l-am asumat împreună, acela de a face tot ce ţine de noi pentru a transforma comunitatea noastră într-una cu care să ne putem mândri!”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.

  • Teambuildingurile revin la modă după o perioadă în care relaţiile dintre colegi au fost distruse. Câţi bani investesc companiile în organizarea acestora

    În paralel cu schimbările majore prin care companiile au trecut în anii pandemici, dintre care poate cea mai evidentă este adoptarea muncii remote, o altă zonă care a suferit transformări este cea a consolidării echipelor. După o pauză adusă de pandemie, în care teambuildingurile au fost înlocuite de întâlniri pe Zoom, companiile au început să organizeze din nou activităţi de această natură. Ce bugete alocă şi care sunt cele mai extravagante destinaţii alese de organizaţiile locale?

    „Cel mai scump teambuilding pe care l-am organizat a fost o croazieră în Grecia pentru 30 de angajaţi din echipa de vânzări a unei companii: 30 de persoane, 5 zile, cu un cost de 100.000 de euro. Iar cel mai dinamic teambuilding a avut loc într-o zonă cu tradiţie în Italia pentru producerea uleiului de masline, pe drumul uleiului de măsline, unde participanţii au cules măsline şi au învăţat timp de trei zile diverse tehnici de presare a uleiului”, povesteşte Roxana Ilinca, General Manager, TMC Group, o companie cu acţionariat 100% românesc, care oferă servicii integrate de organizare de evenimente corporate şi călătorii de business personalizate, cu peste 1.300 de evenimente organizate la activ.

    De-a lungul celor 15 ani de activitate, compania a organizat teambuildinguri în destinaţii precum: România, Grecia, Austria, Croaţia, Franţa, Italia, Dubai şi Spania. În România, TMC Group organizează teambuildinguri în zona montană, pe litoral, Deltă sau în castele cu tradiţie, iar ca activităţi, ateliere de turtă dulce sau Kürtőskalács, printre altele. Numărul mediu de zile în ţară este de două zile, iar extern, 3 nopţi/4 zile.

    Deşi extern Bulgaria şi Grecia sunt cele mai căutate destinaţii, alte opţiuni alese de companii pentru teambuildingurile în afara ţării sunt zonele viticole din Italia, în Toscana şi Valpolicella. Franţa se află, de asemenea, la mare căutare, cu degustări de şampanie la cramele cu tradiţie din regiunea Champagne, includiv în Reims, cu faimoasele crame Moët Chandon, iar pentru vinuri atracţiile principale sunt reprezentate de Bordeaux, Bourgogne, Valea Ronului (Chateauneuf- Du- Pape). Potrivit antreprenoarei, costul unui astfel de teambuilding pentru 30-50 de persoane, timp de trei nopţi, cu degustările, cazări, bilete de avion şi experienţe incluse costă, în medie, 350 de euro/persoană. În România, pe de altă parte, un teambuilding cu 50 de angajaţi, cazare şi experienţe, activităţi şi toate mesele incluse începe de la 100 de euro/persoană, dar în medie, pe plan local, pentru 2 nopţi de cazare pentru 50 de angajaţi se alocă un buget pentru teambuilding de la 10.000 de euro în funcţie de tipul serviciilor oferite, dinamica şi perioada solicitată. Destinaţiile locale sunt dintre cele mai variate. „Un plus important este că noi, prin experienţa celor peste 15 ani în domeniu a echipei, cunoaştem foarte bine locurile din ţară. Facem site inspection periodic pentru a vedea ce s-a îmbunătăţit la fiecare locaţie sau inspectăm locaţii noi. Este important să îi prezinţi clientului de la început avantajele şi dezavantajele fiecărei locaţii. Dacă evenimentele sunt internaţionale, în prima etapă lucrăm cu partenerii noştri locali din ţara respectivă şi apoi realizăm un site inspection în locaţiile rămase pe short list pentru a prezenta clientului exact plusurile şi minusurile fiecărei locaţii inspectate.”

    În ceea ce priveşte pregătirea anterioară, ea spune că sunt evenimente pentru care se începe pregătirea lor cu minim un an înainte. „Dacă vorbim de evenimentele complexe care trebuie anunţate din timp, îţi trebuie minimum opt luni – biletele de avion cumpărate din timp, rezervarea camerelor de hotel, dar cel mai important, rezervarea sălilor de conferinţă şi a spaţiilor unde îşi desfăşoară activităţile. După care urmează integrarea logistică a furnizorilor şi dezvoltarea conceptului.” La capitolul solicitări deosebite spune că a avut, de pildă, teambuildinguri pe ambarcaţiuni private câteva zile, tocmai pentru ca participanţii să desfăşoare cât mai multe activităţi împreună, dar şi să îşi dezvolte aptitudinile sportive şi lucrul în echipă – diving profesionist, surf, canotaj. Înainte de criza COVID, antreprenoarea povesteşte că aceste servicii erau solicitate extrem de des de către companii, mai ales în perioadele dedicate evenimentelor corporate – martie-iunie şi septembrie-decembrie, când se organizau câteva zeci de teambuildinguri în fiecare lună. În 2022 însă, susţine că unele companii nu au avut bugetate de la începutul anului acest tip de serviciu, în timp ce altele nu au mai avut resursele financiare sau umane. „Clienţii au rămas aceiaşi, nevoile lor s-au schimbat. 70% dintre clienţi/solicitări au revenit, 30% nu au avut buget pentru investiţii sau nu au bugetat pentru 2022, prin urmare le vor relua în 2023. Acestora li s-au adăugat noii clienţi.”

  • Bugetul României, pe ultima sută de metri din 2022: Veniturile statului frânează, mai ales din TVA, dar cheltuielile rămân aceleaşi

    Veniturile statului au frânat în noiembrie, arată execuţia bugetară publicată marţi de Ministerul Finanţelor. Dacă la 10 luni din 2022 încasările totale creşteau cu 23%, la 11 luni ele creşteau cu 22%. Cea mai mare scădere este pe partea de TVA, unde încasările au frânat de la un plus de 29% la 10 luni, la +18% la 11 luni.

    Creşterea cheltuielilor, pe de altă parte, a rămas constantă, la 19%.

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 416 mld. lei în primele unsprezece luni ale anului 2022, cu 21,8% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor nefiscale, veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii) şi fondurilor europene”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota care însoţeşte execuţia bugetară la noiembrie.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 30 mld lei în ian-nov, adică o creştere de 18,8% an/an, „susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+59,0%), declaraţia unică (+34,9%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+24,5%).” Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,7%.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 127 mld lei în primele unsprezece luni, în creştere cu 10,3%, iar încasările din impozitul pe profit au însumat 26 mld lei, o creştere de 34%

    Încasările din TVA au crescut cu doar 18% la 11 luni din 2022, în condiţiile în care inflaţia a ajuns la 16%.

    Cheltuielile totale au fost de 474 mld. lei, în creştere cu 19%.

    Cheltuielile de personal au însumat 107,34 mld lei, în creştere cu 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 27,18 mld lei, mai mari cu 64% faţă de anul precedent.

    „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândă în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, motivează Finanţele.

    În total, investiţiile publice au fost în valoare de 56 mld. lei, din fonduri proprii şi fonduri europene, o creştere de 27% faţă de anul anterior.

     

     

  • (P) Telefon de buget nou sau telefon cu specificaţii de top recondiţionat? Pe care să-l alegi?

    De câţiva ani, smartphone-urile joacă un rol esenţial în viaţa noastră. Dacă la apariţia lor pe piaţă telefoanele se încadrau cu succes în categoria produselor de lux, astăzi oricare dintre noi îşi poate permite un dispozitiv de acest tip. Dar chiar dacă smartphone-urile au devenit parte integrantă a activităţilor noastre, ba chiar o adevărată prelungire a mâinii pentru unii dintre noi, nu înseamnă că suntem dispuşi să cheltuim o mică avere pe un device de acest tip.

    Aşa că, în momentul în care căutăm să ne cumpărăm un nou telefon cu bani puţini avem la dispoziţie două variante. Să apelăm la un telefon nou de buget sau să ne orientăm către varianta unor telefoane recondiţionate, dar cu specificaţii de top. Altfel spus, avem de ales între funcţii ceva mai timide, dacă nu suntem gata să renunţăm la plăcerea de a îndepărta folia de pe telefonul nou, şi să nu ne dezicem de specificaţiile premium, pentru că avem la dispoziţie telefoanele readuse la viaţă de tehnicienii care le încadrează la categoria Ca Noi.

    Care sunt diferenţele dintre un telefon de buget şi un telefon recondiţionat de top?

    În ciuda faptului că e posibil să fi trecut deja un an sau chiar mai mult de atât de când au fost lansate, telefoanele de top, cunoscute şi sub denumirea de modele flagship, au încă multe de oferit. Ne referim, desigur, la specificaţiile acestora. Acestea le-ar depăşi oricând pe cele ale telefoanelor de buget. Iată la ce capitole ar câştiga detaşat un telefon de top recondiţionat.

    De buget vs recondiţionat – ce telefon are camere mai bune?

    Telefoanele emblematice, fie ele şi unele mai vechi, excelează la capitolul fotografii. Şi orice ai fi tentat să crezi, un iPhone de top, chiar şi unul lansat acum trei ani, va surprinde cadre mult mai clare decât orice model SE, cunoscut ca fiind varianta de buget a celor de la Apple. Te vei bucura de o stabilizare mai bună a imaginii, de o fluiditate aparte a cadrelor filmate, dar şi de o colorizare mai reuşită a cadrelor surprinse. 

    În condiţii speciale, cum ar fi fotografia pe timp de noapte, rezultatele pe care le vei obţine folosind un telefon de top vor fi cu mult mai impresionante decât cele ale telefoanelor de buget. Şi asta pentru că, în spatele obiectivelor, telefoanele emblematice folosesc un software mult mai performant, care permite o procesare a imaginii superioară. 

    De buget vs recondiţionat – ce telefon are un procesor mai puternic?

    Cele mai multe dintre telefoanele de buget folosesc un procesor de gamă medie. Nu este şi cazul telefoanelor emblematice, care au pe post de „creier” cele mai recente şi mai performante procesoare. Aşadar, cipul mai puternic al acestora din urmă îţi va permite să-ţi transformi telefonul într-o „jucărie” a cărei viteză te va impresiona. 

    De buget vs recondiţionat – ce telefon are o carcasă mai rezistentă?

    Telefoanele de buget au, de cele mai multe ori, carcase din plastic sau din alte materiale mult mai puţin rezistente decât Gorilla Glass Victus, din care sunt fabricate carcasele telefoanelor de top. De asemenea, şi finisajele modelelor emblematice sunt mai dure decât cele ale device-urilor de buget. Nu în ultimul rând, şi ecranul smartphone-urilor cu specificaţii superioare este aproape imun la aterizările forţate pe suprafeţe tari. 

    De buget vs recondiţionat – ce telefon are un display mai bun?

    Telefoanele de top aduc la „masa” specificaţiilor un detaliu la care e posibil să nu vrei să renunţi. Un panou Quad HD, în loc de rezoluţia Full HD, pe care o ştii de la telefoanele de buget. În plus, telefoanele premium au o rată de refresh de 120Hz, culori mult mai vibrante şi o luminozitate de care ai putea deveni dependent. 

    De buget vs recondiţionat – ce telefon are o baterie mai bună?

    Dacă te gândeai la faptul că un telefon recondiţionat va avea de pierdut la capitolul rezistenţă a bateriei în faţa unui telefon de buget nou, ai dreptate. Asta dacă îl cumperi dintr-o sursă incertă, cum ar putea fi un site cu anunţuri generaliste sau o cunoştinţă, unde nu poţi avea controlul asupra dispozitivului, care nu a fost verificat în niciun fel.

    Dar dacă vei apela la un magazin online specializat în vânzarea de telefoane recondiţionate, fii sigur că vei primi un telefon al cărui baterie a fost schimbată cu una nouă, în cazul în care vechiul acumulator era „consumat”. 

    Aşadar, noi susţinem că ai putea face cea mai bună afacere dacă ţi-ai cumpăra un telefon recondiţionat, verificat şi garantat de specialişti, în locul unui telefon de buget, dacă suma pe care vrei s-o investeşti în această direcţie nu este una foarte generoasă.

  • Bugetul SRI pentru anul viitor, mai mare cu peste 20% faţă de 2022, aviz favorabil în Parlament

    Membrii Comisiei pentru controlul SRI au avizat favorabil bugetul Serviciului Român de Informaţii pentru 2023. SRI are alocată de la bugetul de stat pentru anul 2023 suma de aproape 4 miliarde de lei, cu 21,68% mai mare comparativ cu bugetul anului anterior.

    Membrii Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii au analizat proiectul Legii bugetului pentru anul 2023, în prezenţa conducerii Serviciului Român de Informaţii şi a reprezentantului Ministerului Finanţelor. Comisia a avizat favorabil, cu un amendament respins, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 pentru Serviciul Român de Informaţii, cu 7 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere.

    „Prin proiectul Legii bugetare, Serviciului Român de Informaţii are alocată de la bugetul de stat pentru anul 2023 suma de 3.928.093 mii lei. Comparativ cu bugetul anului anterior, pentru anul curent, alocaţiile de la bugetul de stat sunt mai mari cu 21,68%. Dintre acestea, cheltuielile de personal
    au fost majorate cu un procent de 7,34%, iar cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale SRI au crescut cu 0,88%”, potrivit unui comunicat de presă.

    De asemenea, SRI gestionează proiecte cu finanţare externă nerambursabilă în valoare de 250 de milioane de lei şi prin PNRR în sumă de 237 de milioane de lei.

  • Ajutorul de deces ar putea fi majorat în 2023. Câţi bani se vor da în plus

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte din anul 2023 cu 694 de lei, conform proiectului de lege al bugetului asigurărilor de stat pentru 2023, adoptat în această săptămână de Guvern.

    Astfel, după majorarea cu 694 de lei, nivelul ajutorului de deces va ajunge la 6.789 lei pentru anul 2023.

    De asemenea,  şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi mmajorat la 3.395 lei.

    Potrivit legii menţionate este majorată valoarea ajutorului de deces de la 5.163 de lei la 5.429 de lei. De asemenea, indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată în acest an de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Conform  Legii 263/2010 – privind sistemul unitar de pensii publice ajutorul de deces se acordă în în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.

    Pentru ca modificările menţionate mai sus să intre în vigoare, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 trebuie să fie votat de Parlament, promulgat de şeful statului şi apoi publicat în Monitorul oficial.

     

  • Studenţi: Alocarea bugetară acordată Educaţiei, de 2,1% din PIB, cea mai scăzută din istoria recentă

    „Cu o modificare pozitivă de 7% faţă de anul 2022, în valoare netă de aproximativ 2 miliarde de lei, de la 30 de miliarde la 32 de miliarde de lei, şi în contextul unei rate a inflaţiei de 15,3% în
    noiembrie 2022, Guvernul României îşi asumă public scăderea masivă în termeni reali a bugetului acordat domeniului Educaţie, într-un deplin contrast cu tot ceea ce a promis public în ultimul an”, arată ANOSR într-un comunicat remis presei miercuri.

    Conform acestuia, creşterile salariale pentru profesori, bursele pentru studenţi, investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţirea condiţiilor de studiu prin digitalizare „nu reprezintă altceva decât cuvinte fără
    acoperire în contextul în care guvernanţii decid nu doar să nu crească semnificativ finanţarea învăţământului, aşa cum au promis constant, ci să o reducă în termeni reali”.

    Reprezentanţii studenţilor arată că este evident că proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2023 nu are nici cea mai mică legătură cu priorităţile programului „România Educată″.

    „Înţelegem faptul că există finanţări importante din PNRR şi alte fonduri europene, însă considerăm că acestea sunt insuficiente faţă de nevoile acute ale sistemului şi, tocmai de aceea, trebuie dublate de o finanţare consistentă din Legea Bugetului de Stat, în vederea asigurării implementării programului <România Educată>”, transmite ANOSR.

    Studenţii solicită intervenţia preşedintelui României şi a premierului pentru corectarea acestui proiect „absurd, care, în ipoteza adoptării sale, va cataloga definitiv educaţia din România ca un sector
    de unde pot fi sacrificate resurse”.

    ANOSR anunţă că îşi asumă ca, în eventualitatea trimiterii către Parlament a proiectului de lege în această variantă, să demareze de îndată proteste.