Tag: beneficii

  • Satul unde sute de locuitori au peste 100 de ani. Secretul longenvităţii stă într-un aliment

    Rozmarinul este, se pare, secretul unei vieţi mai lungi, într-un mic sat din Italia, scrie Gustarte.ro.

    Oamenii de ştiinţă au rămas însă uimiţi de starea de sănătate exemplară a locuitorilor unei anumite regiuni din Italia.

    Cercetătorii de la Facultatea de Medicină din San Diego şi-au unit forţele cu cei de la Universitatea La Sapienza din Roma pentru a studia 300 de subiecţi, toţi cu vârsta de peste 100 de ani şi toţi din acelaşi sat italian.  Acciaroli este renumit pentru că aici se înregistrează cea mai scăzută rată a bolilor de inimă sau a sindromului Alzheimer în rândul populaţiei, depăşind cu mult speranţa de viaţă, de 83 de ani, a italienilor.

    Oamenii de ştiinţă au observat că toţi rezidenţii de aici mănâncă foarte mult rozmarin şi cred că dieta este cea care le influenţează longevitatea.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Care sunt companiile care-ţi oferă câte zile de concediu vrei tu

    Gigantul de 75 de miliarde de dolari este faimos pentru beneficiile pe care le acordă angajaţiilor săi: gustări gourmet, tunsori gratis, servicii de spălat haine etc. Compania este de 11 ani în lista celor mai bune 100 de companii în care să lucrezi. Are peste 72,000 de angajaţi şi peste 1000 de posturi disponibile.
     
    Pe de altă parte, există companii care le oferă angajaţiilor zile de concediu nelimitate. Cinci companii din cele 100 oferă zile de concediu nelimitate şi anume: CarMax, Workday, Nvidia, VMware şi Adobe Systems, pe câbd Whole Foods Market sau QuikTrip oferă doar 10 zile de concediu pe an.
     
    Pe locul doi se află o companie cu peste 100 de ani vechime, şi anume Wegmans Food Market, retailer american unde angajaţii au parte de programe flexibile, oportunităţi de avansare în carieră şi un mediu de lucru plăcut. Are peste 46,000 de angajaţi şi 2000 de posturi disponibile (feb. 2017). Compania a avut veniturid e 8 miliarde de dolari anul trecut.
     
    Restul clasamentului este ocupat de The Boston Consulting Group, firma de investiţii Baird, Edward Jones (firmă de investiţii), Genetech (biotehnologie), Ultima Software (dezvoltare software), Salesforce (dezvoltare software), Acuity (asigurări) şi locul zece este ocupat de Quicken Loans (credite ipotecare).
     
    Potrivit datelor disponibile, angajaţii de la Perkins Coie (casă de avocatură) primesc, în medie, 240,899 de dolari pe an. 
     
    Genentech şi SAS au fost identificate ca firmele care oferă cele mai multe beneficii angajaţior săi, iar cel mai mare număr de minorităţi îl au firmele: Baptist Health South Florida, Hilton, For Seasons Hotels & Reserts, Hyatt sau Marriott International. Rambusarea taxelor de facultate, sală de fitness, centru medical, creşă în campusul companiei, asigurare medicală pentru cei care lucrează part-time, plus alte beneficii oferă marile companii ale lumii.
     
    Cele mai multe locuri de muncă disponibile are Marriott International (57,564 de joburi), apoi Hilton (42,608), urmate de Delta Air Lines (10,000), FedEx (6,000) sau Publix Super Markets (5,675).
     
    Pe de altă parte, Glassdoor a realizat un raport din care rezultă că cele mai bune companii pentru care să lucrezi în SUA sunt: Bain & Company (consultanţă), Facebook, Boston Consulting Group, Google şi World Wide Technology (tech).

    În Marea Britanie, cele mai bune joburi se regăsesc la: Expedia (travel), ARM Holdings (dezvoltare hardware), HomeServe UK (asigurări), Mott MacDonald (consultanţă), Hays plc (recrutare).

    Germanii preferă următoarele companii: SAP (dezvoltare software), adidas Group (retail), Robert Bosch, Deloitte şi Accenture (dezvoltare software).

    În Canada cele mai bune firme sunt: Shopify (ecommerce), Ceridian (resurse umane), ATB Financial (servicii financiare), Salesforce şi Cisco Systems

     
  • Care sunt companiile care-ţi oferă câte zile de concediu vrei tu

    Gigantul de 75 de miliarde de dolari este faimos pentru beneficiile pe care le acordă angajaţiilor săi: gustări gourmet, tunsori gratis, servicii de spălat haine etc. Compania este de 11 ani în lista celor mai bune 100 de companii în care să lucrezi. Are peste 72,000 de angajaţi şi peste 1000 de posturi disponibile.
     
    Pe de altă parte, există companii care le oferă angajaţiilor zile de concediu nelimitate. Cinci companii din cele 100 oferă zile de concediu nelimitate şi anume: CarMax, Workday, Nvidia, VMware şi Adobe Systems, pe câbd Whole Foods Market sau QuikTrip oferă doar 10 zile de concediu pe an.
     
    Pe locul doi se află o companie cu peste 100 de ani vechime, şi anume Wegmans Food Market, retailer american unde angajaţii au parte de programe flexibile, oportunităţi de avansare în carieră şi un mediu de lucru plăcut. Are peste 46,000 de angajaţi şi 2000 de posturi disponibile (feb. 2017). Compania a avut veniturid e 8 miliarde de dolari anul trecut.
     
    Restul clasamentului este ocupat de The Boston Consulting Group, firma de investiţii Baird, Edward Jones (firmă de investiţii), Genetech (biotehnologie), Ultima Software (dezvoltare software), Salesforce (dezvoltare software), Acuity (asigurări) şi locul zece este ocupat de Quicken Loans (credite ipotecare).
     
    Potrivit datelor disponibile, angajaţii de la Perkins Coie (casă de avocatură) primesc, în medie, 240,899 de dolari pe an. 
     
    Genentech şi SAS au fost identificate ca firmele care oferă cele mai multe beneficii angajaţior săi, iar cel mai mare număr de minorităţi îl au firmele: Baptist Health South Florida, Hilton, For Seasons Hotels & Reserts, Hyatt sau Marriott International. Rambusarea taxelor de facultate, sală de fitness, centru medical, creşă în campusul companiei, asigurare medicală pentru cei care lucrează part-time, plus alte beneficii oferă marile companii ale lumii.
     
    Cele mai multe locuri de muncă disponibile are Marriott International (57,564 de joburi), apoi Hilton (42,608), urmate de Delta Air Lines (10,000), FedEx (6,000) sau Publix Super Markets (5,675).
     
    Pe de altă parte, Glassdoor a realizat un raport din care rezultă că cele mai bune companii pentru care să lucrezi în SUA sunt: Bain & Company (consultanţă), Facebook, Boston Consulting Group, Google şi World Wide Technology (tech).

    În Marea Britanie, cele mai bune joburi se regăsesc la: Expedia (travel), ARM Holdings (dezvoltare hardware), HomeServe UK (asigurări), Mott MacDonald (consultanţă), Hays plc (recrutare).

    Germanii preferă următoarele companii: SAP (dezvoltare software), adidas Group (retail), Robert Bosch, Deloitte şi Accenture (dezvoltare software).

    În Canada cele mai bune firme sunt: Shopify (ecommerce), Ceridian (resurse umane), ATB Financial (servicii financiare), Salesforce şi Cisco Systems

     
  • Opinie Estera Anghelescu, Kaufland: Provocările recrutării generaţiei Z

    Am simţit pentru prima oară că nu mai fac parte din cea mai tânără generaţie de pe piaţa forţei de muncă atunci când, în 2010, am început să am în faţă, la interviuri, oameni care nu prinseseră deloc perioada comunismului. Născuţi şi crescuţi după 1989, erau, de fapt, prima generaţie de oameni liberi şi, din perspectiva unei persoane care lucrează în HR, un segment de forţă de muncă destul de diferit faţă de figurile cu care eram obişnuiţi.

    Acum asistăm la un nou schimb de generaţii: 2017 marchează anul în care pe piaţa muncii intră în forţă generaţia Z. Termenul îi defineşte pe cei născuţi în perioada 1996-2000, care acum au ajuns la vârste de 17-21 de ani, au terminat studiile liceale şi poate chiar şi primul ciclu universitar, intrând pe piaţa forţei de muncă.

    Este o generaţie care s-a născut şi a crescut alături de computere, este generaţia iPhone-ului, generaţia care nu ştie cum este viaţa fără Google şi care respiră Facebook şi Instagram. Specialiştii din HR observă însă o generaţie pentru care tehnicile de recrutare şi pachetele de beneficii tradiţionale nu mai sunt de ajuns. Iar asta cred că este cea mai mare provocare a anului 2017 pentru oricine lucrează în Resurse Umane.

    Principala diferenţă este că tinerii care intră acum pe piaţa forţei de muncă pun mai multă valoare pe timpul lor liber. Spre comparaţie, aş zice că, pentru generaţia precedentă, motivaţia principală pe plan profesional era reuşita în carieră. Pentru ei, companiile au conceput programe pentru dezvoltarea profesională, team building, sisteme de recompensare şi recunoaştere.

    Noua generaţie este, însă, mai independentă şi mai introvertită, iar pentru a-i atrage şi a-i păstra, ca angajator, trebuie să fii dispus să le acorzi flexibilitate şi să le respecţi timpul lor liber. Cu alte cuvinte, trebuie să ai iniţiative speciale dedicate noii generaţii de pe piaţa muncii şi să le oferi opţiunea unui job flexibil ceea ce noi, la Kaufland, facem deja de ceva vreme.
    Al doilea factor care diferenţiază tânăra generaţie este pragmatismul de care dau dovadă.

    Dacă ne uităm la rata şomajului în rândul tinerilor, în România, dar şi în alte ţări din Europa, ea este mult mai mare decât şomajul mediu. Părerea mea personală este că această tendinţă se va accentua. Tinerii din generaţia Z nu sunt dispuşi să intre într-o relaţie de muncă pentru un salariu sub un anumit nivel, preferând confortul de acasă. Cei din generaţiile trecute riscă să privească acest pragmatism la graniţă cu comoditatea sau delăsarea. Dar în realitate nu este aşa.

    Noi, cei din generaţiile anterioare, dornici de la vârste cât mai fragede să fim independenţi şi la casa noastră, avem tendinţa să fim critici cu tinerii care aleg să stea cu părinţii şi după terminarea studiilor. Riscăm să-i acuzăm de comoditate, când de fapt ei sunt pragmatici şi-şi dau seama că aşa beneficiază în continuare de avantaje (nu au grija curăţeniei, a cumpărăturilor, a gătitului). Şi, mai important, nu îşi sacrifică timpul făcând ceva ce nu le place sau acceptând un job care nu corespunde cu planurile lor de carieră.

    Nu în ultimul rând, generaţia Z se ghidează după principiul „trăieşte momentul”. Sunt foarte entuziaşti şi au iniţiativă. Trebuie să le laşi spaţiu să se manifeste, dar şi să primească feedback şi recompense mult mai rapid. Dacă trebuie să aştepte până la sfârşitul anului pentru evaluarea anuală, pe mulţi rişti să-i pierzi sau să-i demotivezi. Tocmai de aceea, devine necesară scurtarea timpilor de feedback în procesul de evaluare a angajatului. În acelaşi timp, implicarea managerului direct în acest proces de evaluare şi feedback creează nuclee responsabile în toată organizaţia.

    La o privire de ansamblu, trăsăturile generaţiei Z schimbă semnificativ modul în care companiile recrutează şi beneficiile pe care trebuie să le ofere pentru a atrage, motiva şi reţine în companie această generaţie. Vorbim de flexibilitate, de atenţie la nevoile şi obiceiurile lor şi, în final, pachete de beneficii mai complexe – toate cu impact, chiar dacă nu neapărat direct, în performanţa viitoare a businessului.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Topul celor mai bune companii în care să lucrezi în 2017. Care este compania care oferă cel mai mare salariu şi ce beneficii mai primesc angajaţii

    Gigantul de 75 de miliarde de dolari este faimos pentru beneficiile pe care le acordă angajaţiilor săi: gustări gourmet, tunsori gratis, servicii de spălat haine etc. Compania este de 11 ani în lista celor mai bune 100 de companii în care să lucrezi. Are peste 72,000 de angajaţi şi peste 1000 de posturi disponibile.
     
    Pe locul doi se află o companie cu peste 100 de ani vechime, şi anume Wegmans Food Market, retailer american unde angajaţii au parte de programe flexibile, oportunităţi de avansare în carieră şi un mediu de lucru plăcut. Are peste 46,000 de angajaţi şi 2000 de posturi disponibile (feb. 2017). Compania a avut veniturid e 8 miliarde de dolari anul trecut.
     
    Restul clasamentului este ocupat de The Boston Consulting Group, firma de investiţii Baird, Edward Jones (firmă de investiţii), Genetech (biotehnologie), Ultima Software (dezvoltare software), Salesforce (dezvoltare software), Acuity (asigurări) şi locul zece este ocupat de Quicken Loans (credite ipotecare).
     
    Potrivit datelor disponibile, angajaţii de la Perkins Coie (casă de avocatură) primesc, în medie, 240,899 de dolari pe an. În timp ce cinci companii din cele 100 oferă zile de concediu nelimitate. CarMax, Workday, Nvidia, VMware şi Adobe Systems le oferă angajaţilor zile libere nelimitate, pe câdn Whole Foods Market sau QuikTrip oferă doar 10 zile de concediu pe an. 
     
    Genentech şi SAS au fost identificate ca firmele care oferă cele mai multe beneficii angajaţior săi, iar cel mai mare număr de minorităţi îl au firmele: Baptist Health South Florida, Hilton, For Seasons Hotels & Reserts, Hyatt sau Marriott International. Rambusarea taxelor de facultate, sală de fitness, centru medical, creşă în campusul companiei, asigurare medicală pentru cei care lucrează part-time, plus alte beneficii oferă marile companii ale lumii.
     
    Cele mai multe locuri de muncă disponibile are Marriott International (57,564 de joburi), apoi Hilton (42,608), urmate de Delta Air Lines (10,000), FedEx (6,000) sau Publix Super Markets (5,675).
     
    Pe de altă parte, Glassdoor a realizat un raport din care rezultă că cele mai bune companii pentru care să lucrezi în SUA sunt: Bain & Company (consultanţă), Facebook, Boston Consulting Group, Google şi World Wide Technology (tech).

    În Marea Britanie, cele mai bune joburi se regăsesc la: Expedia (travel), ARM Holdings (dezvoltare hardware), HomeServe UK (asigurări), Mott MacDonald (consultanţă), Hays plc (recrutare).

    Germanii preferă următoarele companii: SAP (dezvoltare software), adidas Group (retail), Robert Bosch, Deloitte şi Accenture (dezvoltare software).

    În Canada cele mai bune firme sunt: Shopify (ecommerce), Ceridian (resurse umane), ATB Financial (servicii financiare), Salesforce şi Cisco Systems

     
  • Vezi care sunt noile beneficii promise bugetarilor de către Olguţa Lia Vasilescu

    Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

    “Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi”, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Vezi care sunt noile beneficii promise bugetarilor de către Olguţa Lia Vasilescu

    Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

    “Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi”, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşc doi români care au renunţat la locul de muncă să facă milioane de euro de pe urma foştilor colegi

    În aceeaşi perioadă de timp, numărul utilizatorilor activi a crescut cu aproape 70%, depăşind 17.000 de persoane. Numărul companiilor abonate la 7card a ajuns la 731, faţă de 390 în 2015, iar al sălilor de sport partenere la peste 400, faţă de 228 în anul precedent.

    Un segment care a contribuit la creşterea numărului de utilizatori a fost provincia, Benefit Seven, compania care administrează 7card, fiind extrem de activă în 2016 în afara Bucureştiului, prin atragerea în reţea a 223 centre de fitness şi wellness din peste 34 oraşe, răspunzând astfel nevoii companiilor partenere de a-şi fideliza angajaţii şi prin accesul la sport. În prezent, 7 card poate fi utilizat în 34 centre urbane, inclusiv în toate oraşele mari.

    ”În 2016 ne-am extins mult în afara Capitalei, suntem acum un serviciu cu acoperire naţională. A fost un pas firesc, tot mai multe companii din întreaga ţară, din toate sectoarele de activitate, au apreciat valoarea distinctivă pe care 7card o aduce ca beneficiu extra-salarial pentru angajaţii lor: este, cu adevărat, măsura recunoaşterii contribuţiei angajaţilor la performanţa companiei. O răsplată”, spune Andrei Creţu, co-fondator 7 card.

    O creştere se observă şi la numărul de actvităţi sportive sau de recreere alese de utilizatori. Desi ponderea semnificativă (70%) este în continuare deţinută de activităţile de fitness, activităţile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simţitor ca utilizare (30%).

    ”Preferinţa pentru tipuri de activităţi recreative  confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Satisfacţia utilizatorului creşte odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exerciţiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experienţă plăcută. Aşa cum ar trebui să şi fie. Timpul mediu petrecut de români într-un astfel de centru este de o oră şi treizeci de minute, spre deosebire de alte ţări din Europa unde această durată este de doar 45 de minute”, spune Iulian Circiumaru, co-fondator 7 card.

    În prezent, 40% dintre utilizatorii 7card sunt din afara Capitalei, faţă de doar 16% în 2015. După Bucureşti, cei mai mulţi abonaţi sunt din Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi. La nivelul anului trecut, valoarea medie a abonamentului 7card a fost de 140 lei în Bucureşti, respectiv 90 lei în restul oraşelor din reţea (Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, etc.). Pentru 50% dintre utilizatorii 7card, angajatorii suportă costul abonamentului. Companiile care oferă preponderant acest beneficiu angajaţilor activează în sectoare precum: IT, finanţe, automotive, banking, telecom, retail, servicii.

    Pentru 2017, planurile Benefit Seven vizează dublarea cifrei de afaceri, la aproximativ 4,5 milioane de euro, a numărului de abonaţi, la peste 30.000, respectiv creşterea cu 40% a companiilor partenere.

    ”Dacă 2016 a fost anul în care am lucrat să creăm acoperirea naţională a serviciului nostru, 2017 este anul în care focusul este să oferim utilizatorilor 7card, pe lângă valoarea intrinsecă, oportunitatea de a experimenta si de a acumula experienţe memorabile. Şi de a redescoperi bucuria de a face mişcare. Introducem deja, de la începutul acestui an, posibilitatea plăţii în rate a abonamentelor, posibilitatea înscrierii a doi însoţitori (faţă de doar unul în 2016), diversificarea activităţilor care se pot accesa cu 7card introducând activităţi noi, precum accesul în pationare în sezonul rece sau piscine în aer liber în sezonul cald.” spune Andrei Creţu.

    Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru sunt foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC. Ei au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. În februarie 2016, Sodexo, lider mondial in Servicii pentru Calitatea Vietii – beneficii extrasalariale pentru angajati (tichete de masa, cadou, vacanta, cresa), programe de incentivare, beneficii publice, servicii de alimentatie/catering, managementul facilitatilor, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine 7card. La data de 1 februarie, numărul de abonaţi activi este de 19.000.