BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Băsescu a pledat la Bruxelles contra unui armistiţiu unilateral al Kievului în estul ţării

    “Noi am avut o contribuţie deosebită în ceea ce s-a adăugat la concluziile iniţiale, adică susţinerea mea a fost: o simplă încetare a focului de 72 de ore, fără a spune că, în cazul în care nu se întâmplă ceva din partea rusă, nu are niciun efect, dimpotrivă, generează un plus de victime atâta timp cât separatiştii nu au agreat încetarea focului, ar fi fără rost. De aceea, Consiliul a adoptat propunerea şi s-a dus pe un sistem în care ceva se va întâmpla după aceste 72 de ore”, a declarat preşedintele Traian Băsescu după lucrările Consiliului European.

    Potrivit lui Băsescu, în urma acestei discuţii a fost introdusă în concluziile Consiliului o listă de solicitări pe care Petro Poroşenko să le impună separatiştilor ruşi spre a fi îndeplinite în cursul celor 72 de ore de prelungire a armistiţiului. Acestea sunt: stabilirea acordului pentru instituirea unui mecanism de verificare a încetării focului nu numai de către autorităţile de la Kiev, ci şi de către separatişti, şi a controlului la frontiere sub monitorizare OSCE; restabilirea controlului guvernamental ucrainean asupra celor trei puncte de control la frontieră ocupate de separatişti (Izvarino, Doljanski şi Krasnopartizansk); eliberarea ostaticilor, inclusiv a observatorilor OSCE; lansarea de negocieri substanţiale pentru punerea în aplicare a planului de pace al preşedintelui Poroşenko.

    “Legat de aceste patru puncte, se cere Federaţiei Ruse, care are sub control acţiunile separatiştilor şi aprovizionarea cu armament, dar şi cu oameni, a conflictului, să se implice şi să ajute la rezolvarea acestor patru puncte”, a explicat Băsescu. Consiliul pentru Afaceri Externe al UE va face luni o analiză a îndeplinirii celor patru puncte, iar dacă se constată că nu s-au făcut progrese, va fi convocat Consiliul European, care va analiza situaţia şi va decide înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei.

    UE a semnat vineri Acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, trei foste republici sovietice care vor să apropie de Europa de Vest, în pofida presiunilor exercitate de către Rusia. Acordul angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv noi reglementări vamale, controale de calitate şi competiţie pe piaţa liberă.

  • Băsescu, la summit-ul SEECP: Am reuşit să adoptăm o declaraţie. Am revitalizat Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est

    “Summit-ul de astăzi a fost, în sfârşit, unul de succes. Am reuşit să adoptăm o declaraţie, ceea ce nu s-a mai întâmplat la ultimele două summit-uri: cel care ar fi trebuit să se desfăşoare anul trecut la Ohrid şi a fost anulat în ultima clipă şi cel de la Belgrad, de acum doi ani. Practic, faptul că s-a reuşit adoptarea unei declaraţii revitalizează organizaţia şi face din ea, din nou, un partener credibil al UE”, a precizat Traian Băsescu, în cadrul declaraţiilor comune cu omologul albanez, Bujar Nishani, a cărui ţară preia Preşedinţia Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est.

    “În ceea ce ne priveşte, avem satisfacţia că am relansat organizaţia şi, mai ales, avem satisfacţia că regiunea este, din nou, reprezentată convingător ca urmare a adoptării declaraţiei”, a declarat şeful statului.

    Acesta a precizat că SEECP este “o organizaţie dificilă”, deoarece, dincolo de problemele regionale, “abordează, în interiorul ei, şi problematica bilaterală ca spre exemplu Belgrad-Priştina, Skopje-Atena şi multe alte dificultăţi atunci când se pune problema găsirii unui consens”. “Acesta a fost şi motivul pentru care abia acum al treilea summit reuşeste să aibă o declaraţie comună extrem de importantă”, a spus Băsescu.

    Potrivit şefului statului, în declaraţie a fost inclusă susţinerea pentru Albania, care urmează să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

    Totodată, au fost menţionate în declaraţia finală a summit-ului “elemente care consolidează, dar şi precizează modul în care se poate avansa către calitatea de membru al UE”. Astfel, Traian Băsescu a precizat că primele avantaje ale calităţii de membru al UE percepute de populaţie: libertatea de mişcare şi fondurile comunitare “nu pot fi valorificate consistent dacă nu este un stat de drept, dacă nu este o economie concurenţională, dacă nu este un sistem de achiziţii publice eficient”. “Aceste lucruri au fost discutate şi prinse în documentul summit-ului”, a punctat Băsescu.

    După declaraţia preşedintelui albanez, Traian Băsescu a luat din nou cuvântul mulţumind Departamentului de Politică Externă, consilierului Anca Ilinoiu şi diplomaţilor din MAE, care “au depus un efort extraordinar premergător acestui summit pentru ca astăzi să mai rămână doar câteva probleme, e adevărat nu uşoare”. “Probabil că aţi observat că, înainte de final, s-a luat o pauză destul de lungă care mai necesita unele ajustări pentru problemele a două ţări, dar s-au găsit soluţii până la urmă”, a mai spus Traian Băsescu.

    La final, el le-a spus, râzând, jurnaliştilor: “Ştiu că aveţi întrebări. Nu se putea acum”.

  • Băsescu a semnat decretele pentru numirea lui Rus la Transporturi. Depunerea jurământului are loc la ora 20.00

    UPDATE 18:23 Preşedinţia anunţă semnarea decretelor pentru numirea lui Rus la Transporturi

    Preşedinţia a anunţat, miercuri, semnarea de către preşedintele Traian Băsescu a decretelor pentru numirea lui Ioan Rus la Transporturi, depunerea jurământului urmând să aibă loc la ora 20.00.

    Decretele au fost publicate în Monitorul Oficial.

    Miercuri după-amiază, Guvernul a anunţat că ceremonia de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor a lui Ioan Rus va avea loc la ora 20.00, la Palatul Cotroceni, precizând că premierul Victor Ponta va participa la această ceremonie.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Preşedinţia nu a făcut niciun anunţ cu privire la semnarea decretelor şi la ceremonia de depunere a jurământului.

    Toate ceremoniile de depunere a jurământului de învestitură de către miniştri se desfăşoară, de obicei, în prezenţa presei.

  • Parlamentul cere DEMISIA preşedintelui Băsescu

    Declaraţia politică a fost citită în plen de către senatorul PSD Gabriela Firea.

    A luat cuvântul preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, deputatul PNL Ludovic Orban, din partea grupurilor PNL, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Reprezentanţii celorlalte grupuri parlamentare nu au luat cuvântul.

    Votul a fost deschis, prin ridicare de mână.

    Birourile permanente ale celor două Camere au decis, miercuri, să modifice textul declaraţiei politice care va fi supusă votului plenului comun, în sensul de a nu mai cere ”demisia de onoare” a şefului statului, cum se preciza în textul iniţial, ci demisia efectivă.

    ”Textul a suferit o modificare. S-a făcut o propunere în Birourile permanente în sensul că nu putem să vorbim de o demisie de onoare, şi pur şi simplu să se ceară demisia, pentru că s-a apreciat că o demisie de onoare nu ar fi trebuit solicitată. Demisia de onoare e un act unilateral care protejează onoarea celui care este în această situaţie. S-a apreciat că cererea de demisie e suficientă pentru a se produce acest lucru”, a precizat secretarul Camerei Niculae Mircovici.

    El a spus că draft-ul textului de declaraţie politică aprobat a fost cel propus de preşedinţii Camerelor, Călin Popescu Tăriceanu şi Valeriu Zgonea, acesta fiind adopat cu 16 voturi ”pentru”, 5 voturi ”împotrivă” şi o abţinere.

     

  • Probele video depuse împotriva lui Mircea Băsescu au fost autentificate de un specialist al DNA

    Potrivit surselor citate, după depunerea înregistrărilor cu Mircea Băsescu discutând cu Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, anchetatorii le-au transmis unui specialist tehnic din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru evaluarea şi expertizarea lor.

    Ulterior evaluării, înregistrările au fost certificate ca autentice printr-un document ce se va regăsi la dosarul cauzei, iar astfel au putut constitui probe ale acuzării, spun aceleaşi surse.

    Sursele citate mai susţin că pe parcursul anchetei, dar şi la un eventual proces, înregistrările vor putea fi reexpertizate, în funcţie de solicitările părţilor, caz în care acestea vor ajunge la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC).

    Conform aceloraşi surse, înregistrările depuse de fiul lui Bercea Mondial, după certificarea lor de către specialistul DNA, constituie probe şi pot produce efecte juridice.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 20 iunie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu, pentru ca Bercea Mondial să scape de închisoare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va judeca în 27 iunie dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest sau vor fi cercetaţi în libertate.

    Judecătorul care a dispus arestarea a arătat, în motivare, că înregistrările în care apar Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, puse la dispoziţie procurorilor de familia lui Bercea Mondial, sunt legale, chiar dacă ele au fost contestate de cei doi, şi pot reprezenta mijloace de probă în dosar.

    “Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv”, a arătat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti care a decis arestarea lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână.

    Fratele şefului statului a fost reţinut şi, ulterior, arestat, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat Mircea Băsescu.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată, luni, pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce concubina acestuia, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

     

  • Conflictul juridic dintre Guvern şi Preşedinţie, reclamat de Victor Ponta, discutat în 9 iulie de CC

    Premierul Victor Ponta a redactat, marţi, o scrisoare în care îl reclamă pe preşedintele Traian Băsescu la Curtea Constituţională pentru faptul că nu l-a lăsat să reprezinte România la reuniunea CE din această săptămână, au declarat surse oficiale.

    Şeful Guvernului cere judecătorilor Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de faptul că şeful statului îşi “arogă atribuţii şi competenţe” care aparţin Guvernului, având în vedere că a decis să reprezinte el România la o reuniune a Consiliului European în care problemele de pe agendă ar fi trebuit susţinute de către Guvern, au arătat sursele citate pentru MEDIAFAX.

    Premierul nu contestă dreptul preşedintelui de a reprezenta România, ci modul “discreţionar şi arbitrar” în care a ales să colaboreze cu Guvernul şi Parlamentul, fără să ceară elemente de mandat şi fără să se consulte cu aceste instituţii.

    El cere Curţii să constate că preşedintele trebuia să delege prim-ministrului atribuţiile de reprezentare a ţării la reuniunea Consiliului European din această săptămână, cu argumentul că problemele de pe agendă ţin în totalitate de atribuţiile Guvernului, şi arată că în Constituţie nu există prevederi care să confere “dreptul exclusiv” al preşedintelui de a reprezenta România la astfel de reuniuni.

    Guvernul a transmis ulterior un comunicat în care arată că premierul Victor Ponta i-a adresat această scrisoare preşedintelui CC, Augustin Zegrean, în care solicită, punctual, să fie constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, să constate că acest conflict este generat de acţiunile concrete ale preşedintelui prin care îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Guvernului şi să stabilească faptul că preşedintele trebuie să-i delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.

    Premierul arată că, în 26 iunie, va avea loc la Bruxelles reuniunea Consiliului European, a cărei agendă va fi axată, în exclusivitate, pe stabilirea priorităţilor pentru următorii cinci ani ai Comisiei Europene, al cărei mandat începe în noiembrie 2014, şi că a cerut mandat preşedintelui având în vedere că agenda de discuţii este fixată pe creştere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă şi definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate şi justiţie.

    “Preşedintele României nu a delegat primului-ministru atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliu, deşi subiectele de pe ordinea de zi ţin în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului. Mai mult decât atât, preşedintele României nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având în vedere subiectele de pe agenda de lucru. De altfel, nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au fost informate şi nici consultate asupra poziţiei pe care preşedintele României o va susţine la reuniunea Consiliului European din luna iunie. Acest lucru face parte din principiul cooperării dintre autorităţile statului, a loialităţii acestei cooperări şi era absolut necesar să fi fost făcut pentru a se stabili pozitia României. Ori în acest caz toate cele trei autorităţi publice au atribuţii şi răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului”, afirmă Ponta în scrisoare.

    El mai arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, a fost stabilit că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor. Premierul invocă şi un articol din Tratatul privind Uniunea Europeană,conform căruia statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în faţa parlamentelor naţionale. fie în faţa cetăţenilor lor.

    Prevederea din Tratatul Uniunii Europene, arată Ponta, este alternativă şi impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituţionale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei – şeful statului sau prim-ministrul, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate.

    “De remarcat că în ţările europene, la reuniunile Consiliului European, statul respectiv e reprezentat de preşedinte doar în cazul Franţei, unde însă acesta este şeful de facto şi de iure al Executivului, şi al Ciprului, unde funcţia de prim-ministru nu există. Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru”, susţine Ponta.

    El mai arată că, prin decizia 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, Curtea Constituţională, invocând şi propria practică, a stabilit că “o atare putere de apreciere a preşedintelui României nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum: autoritatea publică cea mai bine poziţionată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, poziţia preşedintelui sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau dificultăţile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite în Consiliul European.

    “Faţă de această jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, subliniez faptul că nu contest dreptul preşedintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul- chemat prin Constituţie să garanteze obligatiile rezultate din actul aderării”, spune Ponta.

    Premierul mai afirmă că atribuţiile preşedintelui sunt exprese şi limitativ prevăzute în Constituţie, precum numirea Guvernului, consultarea Guvernului, participarea la şedinţele Guvernului, dizolvarea Parlamentului, referendumul naţional, politica externă, apărarea, textul constituţional fiind foarte precis atunci când stabileşte “funcţiunile” şefului statului, iar orice extrapolare a acestora încalcă sau adaugă la actul fundamental al sţatului român.

    La rândul său, adaugă premierul, articolul 102 din Constituţie stabileşte expres că Executivul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, astfel că, prin urmare, cele două autorităţi publice au atribuţii expres stabilite în Constituţie şi niciuna dintre ele nu poate exercita atribuţiile celeilalte.

    El argumentează că rlaţiile României în raport cu structurile europene nu pot fi privite în mod simplist raportate la relaţiile externe şi că textul constituţional este la fel de precis în ceea ce priveşte Guvernul, stabilind că acesta realizează politica internă şi externă a ţării, deci are atribuţii directe şi răspunderi pe măsură în ceea ce priveşte evoluţia economică a ţării, situaţia socială, buna funcţionare a justiţiei, asigurarea liberei circulaţii, accesul liber la educaţie, cultură. ocrotirea sănătăţii. asigurarea unui mediu sănătos, exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales, dreptul la proprietate privată, precum şi a celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute în Constituţie.

    “Mai mult, niciuna din prevederile constituţionale sus menţionate nu se referă la dreptul exclusiv al preşedintelui României de a reprezenta ţara noastră la Consiliul European. Articolul 80 din Constituţie prevede faptul că preşedintele României reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată şi de alte autorităţi publice în funcţie de atribuţiile legale ale acestuia. Având în vedere faptul că preşedintele României nu a delegat primului-ministru atribuţia de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26 – 27 iunie 2014, deşi punctele de pe ordinea de zi au un conţinut care corespunde atribuţiilor constituţionale ale Guvernului, apreciez că ne aflăm în situaţia unui conflict juridic de natură constituţională complex, şi anume – preşedintele României nu-şi îndeplineşte obligaţia de a delega pe primul ministru la această reuniune deşi trebuie să facă acest lucru în raport cu atribuţiile acestor autorităţi publice, pe de o parte, iar pe de altă parte exercită atribuţii constituţionale ale Guvernului, angajează ţara fără o minimă consultare a autorităţilor publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul de reprezentare a statului român la reuniunea Consiliului European”, conchide şeful Guvernului.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că va participa la Consiliul European din 26-27 iunie, având în vedere obligaţiile constituţionale, hotărârea CC, dar şi tematica reuniunii, căreia, datorită experienţei în probleme europene, îi va “face faţă mult mai bine”.

    Şeful statului a precizat, în conferinţa de presă susţinută luni la Palatul Cotroceni, că i-a răspuns premierului Victor Ponta că nu îi dă mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie şi că va participa el.

    “Premierul mi-a solicitat mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie. Astăzi, l-am anunţat că nu îi dau mandat de participare. Voi participa eu, având în vedere obligaţiile constituţionale, pe de o parte, hotărârea Curţii Constituţionale, pe de altă parte, dar şi tematica căreia, cu certitudine, datorită experienţei pe care o am în probleme europene, îi voi face faţă mult mai bine”, a anunţat preşedintele.

    El a adăugat: “Am avut cu dânsul o experienţă, când l-am trimis la Consiliul pe Energie şi nu a putut susţine Nabucco”.

    Şeful statului s-a referit şi la faptul că premierul “s-a plâns la Parlament că nu i-a dat mandat de participare la Consiliu”.

    “Vreau să fie foarte clar, preşedintele României nu are nevoie, în mod legal, de mandat de la prim-ministru, nici măcar nu poate funcţiona aşa ierarhia în stat”, a precizat Băsescu.

    El adăugat că, din practica de până acum, a luat un punct de vedere de la Guvern, care este aprobat de premier.

    “În acest sens, îl informez pe premier că pe 19 iunie, Ministerului de Externe i-a fost adresată o scrisoare în care se solicita punctul de vedere al Guvernului, pe toată tematica de dezbatare a Consiliului European. Acest punct de vedere trebuie aprobat de primul-ministru, în aşa fel încât, în cazul în care preşedintele şi premierul au puncte de vedere diferite, să le putem armoniza. Dar, repet, mandatul Guvernului nu e imperativ pentru preşedinte”, a spus Traian Băsescu.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu în cursul zilei, şeful statului transmiţându-i că nu îi dă mandat pentru Consiliul European, unde va merge el.

    Ponta a spus că, în aceste condiţii, România are o poziţie foarte slabă pentru că nominalizarea comisarului european o face Guvernul, conform legii româneşti şi regulamentelor europene.

    “Îmi pare rău că orgoliul îl împiedică să gândească la ce e mai bine pentru ţară. Cel mai bine pentru ţară ar fi fost să avem un acord preşedinte-premier şi să negociem în interesul României. Nu a fost posibil. Eu am încercat acest lucru, am discutat şi azi cu preşedintele, am luat act de decizia domniei sale”, a spus Ponta.

    Ponta a susţinut că Traian Băsescu nu l-a informat în legătură cu portofoliul pe care îl va cere.

    “Am purtat discuţia azi cu preşedintele în acest sens, a spus că e treaba domniei sale ce va propune şi ne va informa după aceea”, a adăugat Ponta.

    Premierul a susţinut că, dacă ar negocia el, ar preciza foarte clar că România are ca prioritate păstrarea portofoliului Agriculturii.

    Ponta a mai susţinut că Traian Băsescu, când va merge joi la Bruxelles, nu va fi întrebat de nimeni nimic.

    “Nu-l consideră nimeni un partener. Este vorba despre Comisie, care şi va începe activitatea în noiembrie 2014, când domnul Băsescu, cel mai târziu, va pleca din funcţie. Avem o poziţie de negociere foarte slabă, dincolo de faptul că toţi liderii europeni ştiu în ce situaţie politică se află preşedintele ţării”, a mai spus Ponta.

    În iunie, 2012, după ce Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European, care îi includea pe prim-ministrul Victor Ponta ca şef al delegaţiei, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic de natură constituţională privind reprezentarea României la Consiliul European.

    Preşedintele a atras atunci atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.

    Anterior, Parlamentul adoptase o Declaraţie în care arăta că România este reprezentată la Consiliul European din 28-29 iunie de către primul-ministru.

    Curtea Constituţională a decis însă, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

    La acel moment, premierul Victor Ponta a declarat că va respecta în egală măsură atât decizia Parlamentului, cât şi hotărârea Curţii Constituţionale în cazul participării la reuniunile Consiliului European, adăugând însă că “cea mai legitimă” instituţie este totuşi Parlamentul.

  • Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea insolvenţei

    Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost fost atacată la Curtea Constituţională, în 22 aprilie, de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, parlamentarii susţinând că legea ar încălca liberul acces la justiţie şi proprietatea, ar introduce o discriminare şi poate afecta industria.

    Sesizarea PNL viza 15 articole din proiectul de lege. Deputatul PNL Theodor Nicolescu declara atunci că prin accesul la buletinul procedurilor de insolvenţă, pe internet, se poate vedea dacă s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă sau că există un raport al administratorului judiciar, însă nu există niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat şi s-a dispus în cauza respectivă.

    “Din punctul nostru de vedere, aceasta este o gravă încălcare a accesului la justiţie, pentru că fiecare cetăţean, pentru a putea participa la procedură, trebuie să ştie despre ce este vorba în acea procedură, trebuie să vadă citaţia, trebuie să vadă subiectele care se discută la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotărârile judecătoreşti, trebuie să le cunoască, or hotărârile judecătoreşti se publică numai pe buletinul procedurilor de insolvenţă”, susţinea deputatul PNL Theodor Nicolescu, menţionând că accesul este în prezent doar contra cost.

    Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilităţii ca administratorul judiciar provizoriu să poată să facă vânzări din patrimoniul societăţii pentru a acoperi cheltuielile de procedură.

    “Legea nu spune în ce constau aceste cheltuieli de procedură (…) Dacă pentru a publica la Registrul Comerţului ceea ce a decis instanţa cu privire la deschiderea procedurii e nevoie de bani, nimic nu-l opreşte pe administratorul judiciar să vândă cel mai valoros activ al societăţii respective, pentru că nu există niciun criteriu de stabilire a ce se scoate la vânzare. Dacă societatea respectivă ar avea un singur activ, îl vinde ca să plătească la Registrul Comerţului. E o procedură care scapă controlului creditorilor, care scapă controlului judecătorului, pentru că acolo se spune că intenţia de a vinde se publică în buletinul procedurilor de insolvenţă şi poate fi contestată numai în trei zile de la publicare”, explica Nicolescu.

    Deputatul PNL menţiona că în cazul în care debitorul este de rea credinţă, legea îi permite acestuia prin intermediul administratorului judiciar, să ascundă o parte din averea societăţii. “Noi spunem că aceasta este o încălcare a dreptului de proprietate şi a creditorilor şi a debitorilor”, afirma Nicolescu.

    Un alt argument invocat de deputatul PNL la acel moment, în susţinerea neconstituţionalităţii legii, privea faptul că este lăsat debitorul la mâna furnizorilor de energie, de gaze, şi de alte produse esenţiale pentru funcţionarea societăţii.

    “Dau exemplul Oltchim. Dacă Oltchim ar intra în procedura insolvenţei, pe legea aşa cum a fost votată în Camera Deputaţilor, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea şi cu gazele, ar trebui să-şi închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcţiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege”, spunea deputatul PNL.

    Deputatul PNL Alina Gorghiu preciza că un alt argument al neconstituţionalităţii ar fi conţinut în avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul că Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Ea menţiona că un alt aspect sesizat de Consiliul Legislativ piveşte faptul că era utilă completarea proiectului cu insolvenţa regiilor autonome şi a cea a unităţilor administrativ teritoriale, astfel încât acestea să nu fie lăsate pe seama unor amendamente care să fie adăugate ulterior.

    Deputatul PNL reclama inclusiv faptul că nu este prevăzută insolvenţa persoanelor fizice, fapt care este o discriminare în raport cu persoanele juridice.

    În 21 mai, Curtea Constituţională a decis că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este constituţională, respingând sesizarea PNL.

    Pe 17 iunie, la aproape o lună de la decizia Curţii Constituţionale, premierul Victor Ponta i-a cerut preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, să îi trimită preşedintelui Băsescu motivarea deciziei privind Legea Insolvenţei, declarată constituţională, pentru ca actul să poată fi promulgat.

    Ponta a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în care arată că netransmiterea către preşedintele Traian Băsescu a deciziei privind Legea insolvenţei, procedură care să permită promulgarea actului, generează neîncasarea unor venituri.

    Premierul Ponta acuza existenţa unei “neglijenţe grave” pe traseul CC-Preşedinţie şi a unui “circuit de interese” care blochează Codul insolvenţei.

    “Deci au trecut câteva luni în care evazioniştii s-au bucurat foarte tare. S-a aprobat prin Parlament, dar a fost contestată de colegii liberali, adică exact cei care făcuseră OUG când erau la guvernare. Am înţeles şi asta. Au trecut patru săptămâni, se împlinesc poimâine, de când CC în unanimitate a respins contestaţia PNL şi totuşi Codul insolvenţei nu este promulgat. Eu pot să cred aici ori că este vorba despre o neglijenţă gravă, pentru că sunt patru săptămâni în care noi nu putem să încasăm bani la bugetul de stat, fie că e ceva mult mai rău decât atât”, preciza Ponta, arătând că preşedintele Traian Băsescu spune că nu poate promulga legea pentru că nu a primit motivarea de la CC, în timp ce CC precizează că nu a avut timp să scrie motivarea.

    Ponta a mai spus că atât el personal cât şi ANAF caută în fiecare zi legea în Monitorul Oficial ca să o aplice şi să strângă bani la buget.

    În replică, Augustin Zegrean a răspuns că motivarea deciziei din 21 mai se redactează în 30 de zile.

    Pe 18 iunie, Curtea Constituţională a motivat decizia din 21 mai prin care a constatat că este constituţională Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

    Potrivit Constituţiei, din momentul în care primeşte legea pentru promulgare, şeful statului are la dispoziţie 20 de zile pentru a lua o decizie. Acesta o poate promulga, poate cere Parlamentului reexaminarea actului normativ sau poate ataca, la rândul său, actul normativ la Curtea Constituţională.

    Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat, pe 15 aprilie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 212 voturi “pentru”, 111 voturi “împotrivă” şi 8 abţineri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, atunci, în plenul Camerei Deputaţilor, că proiectul de lege este un important pas înainte, pentru că vine în sprijinul mediului de afaceri, punându-i la îndemână instrumente mai eficiente de recuperare a creanţelor, propune soluţii de prevenire a abuzurilor în procedură, din partea debitorului sau a creditorului şi măsuri pentru un proces derulat într-un termen rezonabil.

  • Ginerele preşedintelui Traian Băsescu, urmărit penal pentru fals şi înşelăciune

    Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în acest dosar a fost începută urmărirea penală cu privire la fapte în 11 aprilie, iar în 26 mai a fost dispusă urmărirea penală şi cu privire la Radu Pricop.

    Sursele citate au precizat că alături de ginerele preşedintelui, în dosar sunt vizate alte 11 persoane.

    De asemenea, în dosar este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, potrivit reprezentanţilor PICCJ, care este parte civilă.

    Avocatul Radu Pricop şi fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, s-au căsătorit la începutul lunii iunie.

  • Băsescu,”domnilor” care îi cer demisia: Nu iau în considerare astfel de declaraţii ale Parlamentului. Cer scuze românilor pentru arestarea fratelui meu

    Declaraţiile preşedintelui:

    Despre solicitarea unor politicieni să demisionez pentru o faptă pe care nu am comis-o:

    – Regret enorm că fratele meu e suspectat de trafic de influenţă, dar el e un om de 60 de ani care trăieşte la Constanţa, eu şi familia mea trăim la Bucureşti

    – Nu am avut niciun fel informare legată de afacerea Sandu Anghel, trăim fiecare cu serviciul lui, cu obligaţiile lui, cu faptele lui

    – Nicio structură de informaţii nu m-a notificat cu privire la relaţia Sandu Anghel – Mircea Băsescu. Orice suspciune legată de intervenţia mea în procesul Sandu Anghel e demontată chiar de realitate

    – Nu există niciun motiv ca cineva să suspecteze că preşedintele ar fi intervenit în procesul acestui domn sau al membrilor familiei sale

    – Îmi vine să râd şi de solicitarea domnului Iohannis pentru fapte pe care nu le-am comis în condiţiile în care nu îl văd suficient întremat pentru a declanşa o campanie prezidenţială

    – Avem o Constituţie, legi care prevăd în ce situaţii Preşedintele nu-şi mai poate duce mandatul înante. În niciun caz când fratele preşedintelui este suspectat. Întâmplarea pe care nu mi-aş fi dorit-o niciodată şi pentru care cer scuze românilor.  Acest lucru demontează însă marota că preşedintele dirijează tot.

    -Constat că subordonaţii politici ai domnului Voiculescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, au găsit de cu cale să mobilizeze majoritatea parlamentară ca să ceară demisia preşedintelui.

    – Eu nu spun că evenimentul cu fratele meu este un eveniment fericit, dimpotrivă nu ar fi trebuit să se întâmple.

    – Îi anunţ pe aceşti domni că nu voi lua în considerare strigătele lor şi nicio Declaraţie a Parlamentului.

    Despre reprezentarea României la Bruxelles: -Premierul mi-a solicitat mandat să participe la Consiliul European din 26 – 27 iunie. Azi l-am anunţat că nu îi dau mandat. Am avut cu dânsul experienţe când l-am trimis la Consiliul pentru energie şi nu a putut susţine Nabucco

    – Îl informez că, în 19 iunie, Ministerului de Externe i-a fost adresată o scrisoare în care i se solicita punctul de vedere al Guvernului pe tematica de dezbatere a CE

    — Este şi un motiv sentimental pentru care vreau să particip, acest motiv este legat de faptul că se semnează şi Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb cu Republica Moldova, iar eu în ultimii zece ani am muncit enorm pentru asta.

    -Am două subiecte, primul legat de solicitarea premierului de a-i da mandat să reprezinte România la Bruxelles, al doilea despre solicitările legate de demisia mea din funcţie

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat luni că a propus adoptarea unei declaraţii politice privind necesitatea demisiei de onoare a preşedintelui Traian Băsescu, ca urmare a scandalului de corupţie în care este implicat fratele acestuia.

     

  • Mircea Băsescu află vineri dacă rămâne în arest 30 de zile. Curtea de Apel Bucureşti judecă vineri contestaţia

    Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu.

    Decizia Tribunalului Bucureşti a fost contestată la Curtea de Apel, care va judeca vineri dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest sau vor fi cercetaţi în libertate.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână sunt încarceraţi în arestul Poliţiei Capitalei de joi, când au fost reţinuţi de procurori.

    Fratele preşedintelui a fost vizitat în arest de fiica sa, Raluca Băsescu, care i-a dus medicamente, alimente şi haine, dar şi de către avocatul său.

    Mircea Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Bercea Mondial la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

    “La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat alţi 350.000 de euro lui Marian Căpăţână, în acelaşi scop.

    Florin Anghel i-ar fi dat cei 600.000 de euro lui Marian Căpăţână din 20 februarie 2011, data la care Bercea Mondial a fost arestat, şi 22 februarie 2012, data la care a fost condamnat de instanţa de fond, Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor calificat.

    “Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunţător intermediarului, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului, adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    Marian Căpăţână este acuzat că din cei 600.000 de euro pe care i-ar fi primit de la fiul lui Bercea Mondial, şi-a însuşit 350.000 de euro, pentru că “a mijlocit remiterea banilor”.

    Procurorii au arătat, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea de membru al familiei preşedintelui pentru a fi credibil în faţa lui Florin Anghel când spunea că ar putea interveni la magistraţi în dosarul în care Bercea Mondial era judecat pentru tentativă la omor.

    “Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    Potrivit documentului citat, Mircea Băsescu, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică lui Florin Anghel într-una din discuţiile înregistrate că “el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, “ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor”.

    Procurorii au mai arătat că faptele de care sunt acuzaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au afectat încrederea în sistemul de justiţie.

    “Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpaţii au conceput săvârşirea faptelor, au afectat în mod grav relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte instituţiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiţie”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    La DNA au mai fost audiaţi joi Bercea Mondial şi soţia acestuia, Fănica Anghel, aceştia fiind aduşi din Penitenciarul Colibaşi şi, respectiv, Penitenciarul Craiova, unde execută pedepsele primite în dosarul privind tentativa de omor.

    Fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, a depus în 13 iunie, prin avocatul său, Pavel Abraham, o plângere penală împotriva lui Mircea Băsescu, în care îl acuză pe acesta de trafic de influenţă, înşelăciune şi inducerea în eroare a organelor judiciare, în legătură cu dosarul în care Anghel este acuzat de şantaj.

    Florin Anghel a fost audiat în 17 şi 18 iunie la DNA, după ce avocatul acestuia le-a dat procurorilor două înregistrări audio-video. Pavel Abraham arăta că înregistrările ar fi fost făcute în februarie 2012 sau 2013, acestea fiind “foarte compromiţătoare”.

    Fiul şi ginerele lui Bercea Mondial, Florin Anghel şi Marius Constantin, cercetaţi de DNA Constanţa într-un dosar de şantaj pentru că i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea unor informaţii compromităţoare despre acesta şi familia sa, au anunţat, de mai multe ori în ultima perioadă, că vor face publice, prin intermediul avocatului, o serie de înregistrări audio şi video în legătură cu acest caz. Dosarul de şantaj este instrumentat de procurorii DNA Constanţa.

    Scandalul a început miercuri seară, odată cu difuzarea înregistrărilor audio-video legate de cazul Bercea. Premierul a cerut demisia şefului statului, iar Traian Băsescu a negat orice legătură, precizând, cu lacrimi în ochi, că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-şi apăra fratele, alege consolidarea justiţiei.

    Mircea Băsescu declara joi că a vorbit cu fratele lui, preşedintele Traian Băsescu, de când a început acest scandal şi acesta este foarte supărat, precizând că el nu a luat niciun ban de la familia lui Bercea Mondial şi că nu a încercat să intervină pentru eliberarea acestuia.

    Bercea Mondial a fost condamnat definitiv la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iat fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.