BusinessMagazin

Tag: banci

  • Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Toate guvernele susţin din vorbe companiile româneşti şi capitalul românesc în lupta lor cu crizele, cu inflaţia, cu dobânzile mari cerute de băncile din România care, în marea lor majoritate, sunt deţinute de străini, în lupta cu marii retaileri care sunt străini, în lupta cu multinaţionalele care scot profiturile din România şi nu plătesc taxe aici.

    Toate guvernele, toţi liderii politici susţin din vorbe companiile româneşti şi capitalul românesc în lupta lor cu crizele, cu inflaţia, cu dobânzile mari cerute de băncile din România care, în marea lor majoritate, sunt deţinute de străini, în lupta cu marii retaileri care sunt străini, în lupta cu multinaţionalele care scot profiturile din România şi nu plătesc taxe aici.

    Premierul Ciolacu nu face nici el excepţie, ci dimpotrivă, retorica lui dă senzaţia că se luptă cu multinaţionalele pentru binele capitalului românesc.

    Problema este că acum cea mai mare problemă pentru companiile româneşti, pentru patronii şi antreprenorii români nu este inflaţia, dobânzile mari, creşterea taxelor şi impozitelor (care afectează mai mult capitalul românesc, decât pe cel străin), ci plata cu foarte mare întârziere de către guvern a facturilor pentru lucrările, serviciile prestate şi realizate de către companiile româneşti şi companiile străine.

    Multinaţionalele mai au linii de finanţare de la centru, mai au împrumuturi de la bănci oferind garanţia numelui acţionarului şi astfel pot să meargă înainte până când guvernul le dă banii.

    În schimb, companiile româneşti, care oricum nu au prea mulţi bani proprii, sunt blocate de lipsa acestor plăţi, de lipsa banilor pe care guvernul le datorează.

    Companiile româneşti nu prea au de unde să facă rost de lichidităţi pentru că nu au linii de finanţare la îndemână, pentru că băncile sunt reticente în a le mai acorda credite văzând că statul întârzie să le plătească facturile, furnizorii nu prea le mai dau marfă în avans pentru că le este frică că nu îşi vor mai primi banii înapoi, aşa că firmele româneşti ajung în situaţia în care sunt obligate să îşi reducă activitatea pentru că nu au resurse financiare cu care să meargă înainte.

    Guvernul Ciolacu a devenit acum cea mai mare problemă în economie prin plata cu întârziere a facturilor.

    La conferinţa ZF Investiţi în România, organizată împreună cu CEC Bank la Arad şi Craiova, problema cea mai des ridicată de către companiile româneşti, de către antreprenorii români, a fost cea legată de plata cu întârziere, sau chiar deloc, a facturilor de către guvern.

    Firmele de construcţii sunt cele mai lovite în acest moment, iar riscul de insolvenţă este cel mai mare.

    Marian Petcu, directorul general al Recon Craiova, spune că pe unele contracte din construcţii “avem plăţi întârziate de la 6 luni până la 12 luni. Instituţiile statului trag de timp, nu plătesc pentru că nu sunt bani. În toata conjunctura de criză, faptul că statul a blocat plăţile reprezintă un mare impediment pentru noi, pentru companiile româneşti, pentru economie”.  https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-romania-craiova-proiect-zf-cec-bank-infrastructura-22166861

    Acelaşi lucru l-a reclamat, la Arad, şi Sandu Ion, proprietarul firmei P.A.B.

    Premierul Ciolacu, miniştrii se laudă cu investiţiile pe care guvernul le face în economie, dar multe lucrări nu sunt plătite, iar acest lucru loveşte, în primul rând, în companiile româneşti, care nu au bani ca să lucreze în continuare până când guvernul le va plăti facturile.

    De ce ne mai laudăm şi facem proiectul Anghel Saligny de dezvoltarea a infrastructurii locale, dacă guvernul nu are bani să plătească lucrările, de ce mai anunţăm investiţii mari când ele nu sunt plătite, reclamă antreprenorii românii.

    Companiile româneşti intră în insolvenţă şi apoi în faliment pentru că nu au lichidităţi cu care să îşi onoreze obligaţiile, să îşi plătească furnizorii, să îşi plătească salariaţii, să îşi plătească taxele şi impozitele la stat.

    Sau patronii companiilor româneşti trebuie să întoarcă 10% dintr-un contract ca mită, aşa cum s-a întâmplat în cazul de la Vaslui, când un constructor i-a dat o borsetă cu 1,25 mil. lei preşedintelui Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, ca să primească nişte bani neîncasaţi de peste un an.

    Ironic, guvernul cere de la companii taxele şi impozitele pe care acestea le datorează, dar nu îşi plăteşte facturile la timp aruncând astfel companiile într-un blocaj.

    Practic, companiile creditează statul iar ulterior ajung să fie blocate tocmai de către stat.

    Marile proiecte guvernamentele de infrastructură naţională şi locală, de construcţii, sunt acum finanţate nu de către stat, ci de către companiile private care execută aceste lucrări.

    Situaţia bugetară este mult mai gravă decât o arată datele, pe lângă deficitul bugetar scăpat de sub control, în spate se ascund miliarde de lei, bani care nu sunt plătiţi de către guvern, iar plăţile sunt tot amânate de la o lună la alta. Acum sunt plăţi care trebuiau făcute în 2023 dar care sunt amânate cu bună ştiinţă pentru 2024.

    Această situatie o regăsim în construcţii, în energie, şi cine ştie în câte alte sectoare.

    În energie, plăţile sunt întârziate cu 4-5 luni, iar în joc sunt miliarde de lei, dacă nu chiar de euro. https://www.zf.ro/companii/energie/justin-anghel-avocat-popovici-nitu-stoica-asociatii-masurile-de-22172178

    La nivelul concediilor medicale nimeni nu ştie care sunt sumele datorate de catre guvern companiilor.

    Pe lângă faptul că suntem în criză, pe lângă faptul că dobânzile sunt mari iar băncile sunt extrem de precaute, pe lângă faptul că economia României scade vizibil, guvernul întârzie plata facturilor cu lunile, blocând si mai mult activitatea economică. 

    Creşterea economică din acest an este adusă în principal de sectorul de construcţii- infrastructura mare, iar dacă pierdem şi acest sector, economia intră în recesiune.

    Problema nu este că statul nu are venituri suficiente, pentru că încasările sunt în creştere faţă de anul trecut, ci unde se duc banii, unde se scurg banii.

    Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, se plângea că bugetul pe 2023 a fost făcut prost, că au fost luaţi în considerare anumiţi indicatori care nu s-au realizat. Scăderea inflaţiei, cu care se laudă premierul Ciolacu, a făcut mai mult rău decât bine.

    Pe cine ajută dacă au scăzut preţurile, dacă firmele nu plătesc salariile angajaţilor, pentru că nu şi-au încasat facturile de la guvern?

    Ca să ţină bugetul sub control, guvernul amână plăţile către furnizori, care în marea lor majoritare sunt companii româneşti, adică loveşte capitalul românesc.

    Să nu se întoarcă împotriva guvernului acest lucru, pentru că firmele româneşti angajează 60% din forţa de muncă din România.

    Patronii şi antreprenorii români, adică acest capital românesc pe care guvernul îl suţine doar prin vorbe, a devenit extrem de nervos şi începe să prindă glas. Dacă înainte se ridicau împotriva multinaţionalelor, acum se ridică împotriva guvernului.

    Dacă înainte se temeau să ridice glasul împotriva guvernului, de frica controalelor, de frică să nu deranjeze pe un politician sau altul, acum nu mai este aşa pentru că le-a ajuns cuţitul la os. Businessul lor se prăbuşeşte din cauza statului care nu îşi plăteşte facturile.

    Iar statul, guvernul, nu are bani pentru că s-a îngrăşat prea mult în anii de boom economic, pentru că a trăit pe datorie, pentru că a promis în dreapta şi în stânga, iar acum nu mai are bani.

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Banca Transilvania este prima bancă din România care oferă transferuri instant în euro, atât plăti, cât şi încasări, odată cu aderarea la sistemul european de decontare instant care include peste 500 de bănci din UE

    Banca Transilvania a introdus optiunea transferurilor instant în euro, pentru persoane fizice şi companii, aderând astfel la iniţiativa europeană privind plăţile instant către peste 500 de bănci din UE.

    „Suntem prima bancă din România care pune la dispoziţia clienţilor gama completă de transferuri instant în euro, disponibilă în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă plăţi instant către peste 500 de bănci din UE. Ne bucurăm să facem parte din această comunitate de bănci care, aderând la sistemul de decontare TIPS, transformă bankingul şi plăţile în Europa. Cu cât ne alăturăm mai multe bănci, cu atât mai accesibile vor fi aceste plăţi în România şi în Europa, pentru a fi şi mai competitivi cu ajutorul digitalizării. Plăţile instant eliberează practic bani din fluxul procesării – aşa-numitele sume de tranzit – bani care pot fi folosiţi mai repede pentru consum sau investiţii”,  declară Leontin Toderici, Director General Adjunct Operaţiuni, Banca Transilvania.  

    Primul pas în acest demers a fost făcut anul trecut, când BT a lansat Încasările instant în euro.

    Transferurile instant în euro – plăţi şi încasări – înseamnă acces la bani în aproximativ zece secunde. Firmele pot realiza aceste plăţi prin BT24 şi NeoBT, iar persoanele fizice, tot prin NeoBT.

    Plăţile instant pentru populaţie: 

    Banii sunt primiţi de beneficiarul plăţii în maxim 10 secunde.

    Pot fi transferaţi până la 1.000 de euro/tranzacţie.

    Beneficiile plăţilor instant la comisioanele standard, similare celor pentru alte plăţi în euro, realizate în zona SEPA (Single Euro Payments Area).

    Plăţile instant pentru pentru business-uri:

    Înseamnă un flux de numerar eficient şi o gamă mai largă de mijloace de plată.

    Decontarea este realizată în maxim zece secunde.

    Serviciul este disponibil non-stop, la comisioane standard, similare celor pentru alte plăţi în euro, în zona SEPA.

    Plăţile şi încasările instant în euro sunt incluse în Pachetele BT de cont curent Nelimitat care conţin tranzacţii interbancare: Pachetul Nelimitat&10, Pachetul Nelimitat&25, Nelimitat All Inclusive şi Pachetul Contul Primul An Gratuit.

    Suma maximă de plată este de 10.000 de euro/tranzacţie.

    Banca Transilvania se numără printre cele peste 500 de bănci cu 13.000 de unităţi din Uniunea Europeana (zona SEPA), care au aderat la sistemul de decontare TIPS (Target Instant Payment Settlement).


     

     

  • Datoria externă a băncilor din România: aproape 12 mld. euro la final de august

    Astfel, se observă că datoria externă a instituţiilor de credit a continuat ascensiunea în acest an, după ce revenise în 2022 pe creştere consistentă, schimbându-şi tendinţa după ce în anii precedenţi a fost preponderent în scădere, notează Ziarul Financiar.

    Analizând evo­luţia pe scadenţe în ultimul an, datoria externă pe termen lung a băncilor a crescut cu peste 55% faţă de august 2022, ajungând la aproape 8 mld. euro. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt a băncilor a scăzut în ultimul an cu -9%, coborând după opt luni din 2023 sub 4 mld. euro.

    Evoluţia datoriei externe a băncilor este legată şi de evoluţia creditării în România, dar şi de reglementări.

    Atrăgând linii de finanţare mai mari în valută de la băncile-mamă, subsidiarele de pe piaţa bancară locală au resurse să crească mai mult creditarea în valută, în special pentru companii, în condiţiile în care costul creditelor corporate în euro a fost mai mic decât dobânzile la finanţările în lei. Însă, creşterea acestor linii de finanţare amplifică datoria externă.

  • Surse: Guvernul va rectifica în jos prognoza economică pentru 2023, dar va rămâne la o creştere de peste 2%, mai optimistă decât a majorităţii instituţiilor internaţionale şi a băncilor locale

    Guvernul va rectifica în jos prognoza economică pentru 2023, dar va rămâne la o creştere de peste 2%, mai optimistă decât a instituţiilor internaţionale, cum ar fi Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional (FMI) au afirmat surse din instituţii implicate în elaborarea prognozelor.

    Noua prognoză oficială urmează să fie publicată în noiembrie. 

    În acest moment, guvernul are o creştere economică prognozată la 2,8% în 2023, dar urmează să fie revizuită în jos. Spre comparaţie, prognozele actuale ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional (FM) sunt de +1,8%, respectiv +1,7% în 2023.

    În acest moment, cu greu mai trec prognozele de creştere economică de 2% pentru România în 2023, conform celor mai recente analize ale celor mai mari bănci din piaţa locală. Cel mai recent, ING Bank şi-a redus drastic prognoza de creştere economică, de la 2,5% la 1,5%.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România, şi-a menţinut prognoza de creştere economică de 2,1%, pe fondul unei prognoze mai bune pentru sectorul agricol în a doua parte a anului. Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, are de asemenea o prognoză de 2,1% pentru creşterea economică din 2023.

     

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic. Recesiunea şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare vor fi principalele dureri de cap cu care se vor confrunta guvernele, băncile centrale şi toţi actorii din economie în anul următor

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Cresc presiunile guvernelor asupra băncilor comerciale şi centrale să facă dobânzile mai prietenoase cu cetăţeanul şi cu afacerile

    În Ungaria, guvernul a cerut re­cent băncilor să impună o limită vo­luntară asupra dobânzilor credite­lor noi pentru gospodării şi companii începând cu 9 octombrie pentru a da un impuls creditării şi a susţine redre­sarea economiei ţării, a anunţat minis­terul ungar al economiei în urma discuţiilor cu băncile, potrivit Reuters.

    Ministerul a declarat că băncile ar trebui să impună un plafon asupra do­bânzilor creditelor noi pentru gospo­dă­rii la maxim 8,5%, în timp ce limita asupra dobânzilor creditelor noi pen­tru companii ar trebui sta­bilită la 12%, ambele sub dobânda de referinţă a băncii centrale maghiare, de 13%.

    Discuţiile dintre minister şi bănci vor continua.

    Guvernul maghiar şi-a majorat ţinta de deficit bugetar pe 2023 la 5,2% din PIB de la 3,9%, invocând chel­tuieli mai mari pe pensii, sub­venţii pentru energie şi pentru fa­milii. Economia ma­ghiară este de aşteptat să stagneze în acest an în cel mai bun caz, în con­diţiile în care cea mai ridicată inflaţie din UE a frânat consumul.

    Guvernul premierului Viktor Orban încearcă din răsputeri să revi­goreze creşterea şi creditarea pentru a readuce economia pe creştere anul viitor când vor avea loc alegeri parla­mentare. Guvernul şi-a ascuţit criticile la adresa băncii centrale în ultimele săptămâni, cele două părţi dând vina una pe cealaltă pentru scumpiri.

    Ministrul ungar al dezvoltării economice Marton Nagy a declarat că redresarea economică va fi afec­tată de faptul că dobânzile băncii centrale se situează peste inflaţia estimată pe septembrie.

    În Polonia, banca centrală acţio­nează în linie cu obiectivele guvernu­lui. Aceasta a operat luna trecută o reducere de dobânzi suprinzător de amplă în încercarea de a da un im­puls unei economii aflate în încetini­re cu mai puţin de şase săptămâni înaintea unor alegeri foarte strânse.

    Va proceda banca la fel şi luna aceasta? Şansele par să fie scăzute în condiţiile în care decizia din sep­tembrie a fost aspru criticată chiar de membri ai consiliului monetar al băncii centrale.

    La nivelul zonei euro, decizia de majorare a dobânzilor luată de Banca Centrală Europeană luna trecută şi-a atras critici dure din partea Italiei şi Portugaliei, în timp ce în Spania ofi­cialii şi-au exprimat speranţa că ciclul de majorări de dobânzi este acum încheiat, scrie Bloomberg.

    În Europa, politicienii şi autorităţile din mai multe ţări au început să lanseze critici şi să pună presiuni şi asupra băncilor comerciale. În Germania, băncile sunt acuzate că-şi exploatează puterea de pe piaţă pentru a obţine pe nedrept zeci de miliarde de euro prin faptul că nu trec mai departe dobânzile mai mari către deponenţii individuali.

    În Spania, ministrul economiei Navia Calvino a îndemnat băncile să înceapă să le plătească clienţilor mai mult pentru economii şi să împartă ce câştigă de pe urma dobânzilor mai mari.

    În Belgia, premierul Alexander De Croo a anunţat că guvernul va interveni dacă băncile ţării vor refuza în continuare să majoreze dobânzile la conturile de economii ale clienţilor.

    De asemenea, Belgia a atras o sumă record de la popularţie în cadrul unei vânzări de obligaţiuni menite să concureze cu depozitele bancare, pe fondul nemulţumirii în creştere cu privire la refuzul băncilor de a creşte dobânzile la depozite.

    În Elveţia, Fundaţia pentru Protecţia Consumatorului s-a declarat nemulţumită de ratele scăzute ale dobânzilor şi a cerut băncilor să le majoreze în mod semnificativ.

  • Cad capete pe bandă rulantă la una dintre cele mai importante bănci din lume: şefa instituţiei i-a avertizat pe cei 240.000 de angajaţi să se pregătească de o restructurare fără precedent. Nici cei din top management nu scapă

    Jane Fraser, CEO-ul Citigroup, a avertizat pe cei 240.000 de angajaţ ai băncii că au de ales între a se implica mai mult pentru ca creditorul să funcţioneze sau să „coboare din tren”, pe măsură ce tot mai multe locuri de muncă au fost eliminate. De această măsură n-au scăpat nici cei aflaţi în structurile superioare, acestea fiind de asemenea reduse, scrie Financial Times.

    Mesajul pare să marcheze o schimbare de atitudine pentru unii angajaţi, având în vedere că Fraser a cultivat o imagine de lider apropiat de subordonaţi în cei peste doi ani de când se află la conducerea Citi. Mesajul a venit la câteva zile după ce a anunţat cea mai mare restructurare din ultimii 15 ani, în urma căreia banca se va axa mai mult pe diviziile de business.

     „Urcaţi-vă la bord. Avem ambiţii incredibil de mari pentru această bancă şi, trenul, se va mişca repede. Ajutaţi-ne să câştigăm şi să realizăm schimbările pe care ni le dorim sau coborâţi din tren”, a declarat Fraser.

    Fraser a preluat conducerea celei de-a treia bănci americane ca mărime în 2021, dar încă nu şi-a respectat promisiunea de a face creditorul mai profitabil şi mai puţin riscant. Plecarea lui Paco Ybarra, un veteran de 36 de ani care avea un mare centru de putere la Citi, a creat o oportunitate pentru Fraser de a pune în aplicare reorganizarea, care îi va oferi efectiv mai mult control de zi cu zi.

    Fraser şi directorii săi nu au dat încă o cifră a numărului de locuri de muncă care vor dispărea şi nici nu au anunţat un obiectiv de reducere a costurilor, ceea ce a provocat frustrări la nivel intern, potrivit unor persoane informate în acest sens.

    De asemenea, Fraser nu a numit un şef permanent al băncii sale de investiţii, comerciale şi corporate, o poziţie crucială în noua structură de management. Citi a angajat firma de recrutare de directori Egon Zehnder pentru a ocupa acest rol, potrivit a trei persoane familiarizate cu subiectul, care au declarat că această căutare se află în primele etape şi se concentrează pe candidaţi externi.

    Angajaţii din Marea Britanie au fost informaţi printr-un mail că banca va începe un proces de revizuire chiar în această săptămână, care va duce la o „reducere a rolurilor”. Memorandumul nu a precizat câte posturi vor fi eliminate dintr-un total de 16.000 de angajaţi din Marea Britanie.

    Pe plan intern, unii angajaţi ai Citi spun că există entuziasm pentru eforturile lui Fraser de a eficientiza banca. Există, de asemenea, speranţa că această mişcare ar putea revigora preţul acţiunilor Citi, care a scăzut cu aproximativ o treime de când Fraser a preluat banca.

     

  • Ajută băncile elveţiene la încălcarea sancţiunilor internaţionale? Autorităţile americane încep o anchetă despre modul în care Credit Suisse a gestionat averea oligarhilor ruşi. „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”

    Departamentul de Justiţie din SUA a început o anchetă împotriva Credit Suisse şi UBS Group cu privire la suspiciunea că au ajutat clienţi ruşi să evite sancţiunile internaţionale, scrie Bloomberg.

    Ceea ce a început iniţial ca un schimb de informaţii între instituţii s-a transformat într-o investigaţie concentrată pe Credit Suisse. Departamentul de Justiţie a informat avocaţii americani ai companiei UBS despre posibila încălcare a sancţiunilor, după preluarea Credit Suisse. Cu toate acestea, Departamentul de Justiţie analizează posibile scăpări ale politicii de conformitate şi la UBS.

    Ancheta este încă în fază incipientă şi ar putea să prezinte acuzaţii. Totuşi, vestea vine într-un moment delicat pentru UBS care este în plin proces de absorţie al Credit Suisse, bancă de la care a preluat lucrativa divizie de wealth management dar şi problemele legale, principala cauză a falimentului din martie.

    Departamentul de Justiţie a cerut informaţii despre modul în care băncile au gestionat conturile clienţilor sancţionaţi în ultimii ani, dar nu a solicitat încă declaraţii ale directorilor sau angajaţilor.

    Ancheta acoperă atât restricţiile impuse în 2014 după invadarea Crimeii, cât şi noua rundă impusă în 2022 după declanşarea războiului. Peste o mie de cetăţeni ruşi au fost incluşi pe lista neagră a SUA în ultimul deceniu.

    Înainte de invazia Ucrainei, Credit Suisse era o bancă bine cunoscută pentru serviciile pe care le oferea clienţilor ruşi, gestionând peste 60 de miliarde de dolari provenite din activele acestora. UBS l-a păstrat în companie pe Babak Dastmaltschi, bancherul de top pentru lumea rusă, chiar dacă restul directorilor au fost concediaţi.

    „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”, a declarat senatorul american Ben Cardin în iulie.

     

  • Amendamentele depuse la proiectul privind noile măsuri fiscal-bugetare: impozitul aplicat băncilor să crească de la 1% la 2% în primii doi ani, după care să revină la 1%

    Coaliţia PNL-PSD discută amendamentele aduse la proiectul privind noile măsuri fiscal-bugetare, iar unul dintre ele se referă la impozitul aplicat veniturilor băncilor.  Dacă varianta Guvernului arăta că se introduce un impozit de 1% pe cifra de afaceri, amendamentul propus se referă la un procent de 2% pentru 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% începând din 2026.

    „La art. III punctul 2., referitor la articolul 18^2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Prin excepţie de la art. 18^1, instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv; 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026”, scrie amendamentul menţionat.

    Procedural, guvernul Ciolacu a trimis către parlament pachetul fiscal. La acest pachet fiscal pot fi depuse amendate de parlamentari. Acestea sunt, urmând ca, în final, guvernul să decidă ce îşi asumă.