BusinessMagazin

Tag: avioane

  • Avionul lui Putin pare a fi mai luxos decât Air Force One – GALERIE FOTO

  • Avionul lui Putin pare a fi mai luxos decât Air Force One – GALERIE FOTO

  • 11 avioane militare ruse interceptate de NATO în apropierea spaţiului aerian UE la Marea Baltică

    Avioanele ruseşti zburau cu transponderul (sistemul care permite difuzarea unui cod ce semnalează că este un avion civil sau militar) oprit, la ora 22.30, în apropierea Lituaniei şi Letoniei, două state membre UE şi NATO.

    Avioane de vânătoare NATO trimise să identifice aeronavele au descoperit că era vorba despre “două avioane de transport de tip An-26, un An-12 şi un grup de alte opt aeronave, inclusiv avioane de vânătoare de tip Su-27 şi Su-34” a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului lituanian al Apărării.

    “Avioanele ruseşti aveau transponderele oprite, nu au prezentat planuri de zbor şi au refuzat să intre în contact”, potrivit agenţiei Baltic News Service (BNS).

    Aeronavele se îndreptau dinspre Rusia, peste Marea Baltică, spre enclava rusă Kaliningrad.

    Avioane de vânătoare italiene de tip Typhoon din cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană în spaţiul aerian baltic au fost trimise să efectueze operaţiunea de interceptare, de la baza Siauliai din Lituania.

    Presa de la Riga scria că avioanele ruseşti de război “au fost detectate în apropierea apelor teritoriale letone”, cel mai recent incident dintr-o serie de incursiuni în apropierea statelor UE.

    Misiunea de patrulare vizează să consolideze apărarea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, trei foste republici sovietice ocupate de trupele lui Iosif Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Incidentul din noaptea de marţi spre miercuri are loc în contextul în care Vladimir Putin – care a reapărut luni în public după zece zile de absenţă misterioasă – a ordonat forţelor armate ruseşti să efectueze multiple exerciţii şi manevre de război

    Exerciţiile ruseşti prevăd staţionarea unor sisteme de rachete de tip Iskander în Kaliningard şi mobilizarea unor bombardiere nucleare strategice de tip Tu-22M3 (Backfire potrivit clasificării NATO) în Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova anul trecut, pe care Rusia le-a confiscat Ucrainei în urmă cu un an.

    Flota rusă de Nord a fost plasată în alertă de luptă săptămâna aceasta, în cadrul unor exerciţii la care iau parte aproximativ 38.000 de militari, 41 de nave, 15 submarine şi 110 avioane.

  • Micromorţi în plus şi microvieţi prea scumpe

    Criza, dacă putem să o numim aşa, a francului elveţian este, dincolo de nemulţumiri, opinii, măsuri şi contramăsuri, o problemă de educaţie, care trebuie corelată cu o mulţime de factori, de la modul în care românii traversează strada la circulaţia presei economice la noi şi de la cifrele de audienţă ale televiziunilor la apariţia lebedelor negre.

    La un moment dat, destul de repede după cel de-al doilea război mondial, forţele aeriene americane au angajat o companie independentă pentru varii studii legate de războiul atomic care părea, în acel moment, de neevitat. Unul dintre primele studii a fost condus de un matematician care a fost pus să calculeze cele mai bune variante pentru o primă lovitură asupra Uniunii Sovietice.

    Matematicianul a folosit tehnici cât se poate de moderne şi în 1950 a emis o variantă de strategie: în locul unor bombardiere cu reacţie uriaşe, americanii ar trebui să folosească un număr uriaş de avioane ieftine, cu elice, din care cele mai multe nici măcar nu ar transporta arme nucleare, ci ar urma să fie folosite drept un soi de momeală. Numărul enorm de avioane ar deruta şi ar copleşi apărarea sovietică, a conchis omul nostru. Ideea sa a înfuriat la culme ştabii Air Force, o dată pentru că socoteau avioanele ieftine, cu elice, sub demnitatea lor, dar şi pentru că analizele de costuri şi beneficii ale matematicianului nu ţineau cont de vieţile omeneşti implicate în atac, de echipaje. Iar planul ar fi costat mii, zeci de mii de vieţi omeneşti, fapt inacceptabil pentru oficiali, foşti piloţi şi ei. Matematicianul a trecut la idei mai puţin creţe, dar întrebarea a rămas: care este preţul unei vieţi omeneşti?

    Zece ani mai târziu, Thomas Schelling, un economist care peste ani a luat premiul Nobel şi un student al său, fost pilot militar, a introdus într-un articol ideea folosirii unei vieţi statistice, o inversare a problemei, de fapt: cât am fi dispuşi să cheltuim pentru a salva o viaţă?! (Trebuie să ştiţi şi că Schelling a introdus, primul, sintagma „collateral damage“.) Iar peste alţi câţiva ani un statistician britanic şi un profesor de la Stanford au tranşat problema definitv, introducând conceptele de „microlife“ şi, respectiv, „micromort“, două unităţi de măsură a riscului. Prima descrie riscurile cumulate pentru o persoană şi este echivalentă cu circa o jumătate de oră de viaţă; fumatul a patru ţigări, zilnic, consumă două microvieţi, iar 20 de minute de sport ne „aduc“ două microvieţi/zi. Micromort este posibilitatea de deces de unu la un milion: 100 de kilometri parcurşi pe motocicletă înseamnă opt micromorţi, dar aceeaşi distanţă pe bicicletă se traduce prin doar două micromorţi. Greu de crezut, dar unii le-au dat valori: în analizele serviciului de sănătate britanic o microviaţă costă 1,70 lire sterline, iar departamentul transporturilor cheltuie cam 1,60 lire sterline pentru a preveni o micromoarte. O aritmetică ciudată cea de mai sus, dar care ne îndepărtează de orice abordare pătimaşă, aşa cum au reacţionat şefii Air Force în anii ‘50.

    Cred că la fel, fără abordări pătimaşe, ar trebui privită criza francului; în fond riscul valutar se învaţă în manuale şi, din păcate, am trăit suficiente precedente, de la devalorizările din anii ‘90 la criza rusească din 1998 sau la aprecierea leului din 2004, când afectaţi cu fost cei cu salarii în valută sau companiile care exportau. În Polonia clienţii care au luat credite în monedă străină a trebuit să semneze o declaraţie care arăta că au înţeles riscurile, şi aveau, oricum, venituri mari, pentru că doar aceştia puteau accede la respectivele credite – câteva „micromorţi“ eliminate. Bancherii români le-au recomandat – „micromorţi“ în plus. Clienţii spun că nu au ştiut şi nu au fost informaţi despre riscuri, dar de când are banul doar o singură faţă?!

    Nu insist, contabilizăm elementele unei culturi a sărăciei, puternic prezentă în România, şi acesta este subiectul adevărat al acestui text. O cultură a tunului, în care bagi un euro şi obţii 5.000. O cultură care împarte oamenii în duşi de nas şi ducători de nas, în fraieri şi şmecheri. Care mai înseamnă eliminarea egalităţii şanselor, idolatrizările gratuite şi folosirea de manipulări grosolane. Credinţa în insul mesianic. Inerţie şi imobilism şi folosirea în exces a ierarhiei nătânge. Mulţumirea de a supravieţui, fără ambiţii. Micromorţi în plus şi microvieţi prea scumpe.

    Ilustrez cu „Ţara laptelui şi a mierii“, de Pieter Bruegel cel Bătrân, un tablou care l-a inspirat, peste ani, chiar şi pe Freud.

  • Cluj: Patru curse aeriene au întârzieri din cauza ceţii de pe Aeroportul Internaţional “Avram Iancu”

    Reprezentanţii Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că sunt afectate de ceaţă cursele spre şi dinspre Bucureşti şi spre Viena.

    “Patru curse aeriene operate pe aeroportul clujean sunt afectate de ceaţă şi au întârzieri. La sosiri sunt întârziate zborurile Tarom de la Bucureşti care urmau să aterizeze la ora 8.40, respectiv 9.10, iar la plecări sunt întârziate cursa companiei Tarom care trebuia să decoleze spre Viena la ora 9.05 şi cea spre Bucureşti care trebuia să plece la ora 9.35. Sperăm ca ceaţa să se ridice în cel mai scurt timp”, au spus sursele citate.

    Conform site-ului Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj, următoarele zboruri ar trebui să aterizeze sau să decoleze după ora 10.00.

  • Cluj: Patru curse aeriene interne şi internaţionale au întârzieri din cauza ceţii

    Reprezentanţii Aeroportului Cluj au declarat că sunt întârziate din cauza ceţii curse pe relaţia Cluj-Napoca – Bucureşti şi Viena.

    Astfel, sunt întârziate la sosiri cursele Tarom de la Bucureşti, programate să aterizeze la Cluj-Napoca la orele 8.40, respectiv 9.10, dar şi zborurile Tarom care ar fi urmat să plece spre Viena la 9.05 şi spre Bucureşti la ora 9.35.

    Următoarele zboruri pe Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu” din Cluj sunt programate, la plecare, la ora 12.00 spre Eindhoven, şi la sosire, de la Charleroi, la ora 11.25.

  • Un român ar putea deveni în 2015 antrepenorul anului din întreaga lume

    „Nu te gândi doar la ziua de mâine. Încearcă să faci nişte punţi cât mai îndepărtate în timp. Lasă-ţi nişte resurse mentale şi sufleteşti pentru o perspectivă îndelungată. Acolo este garanţia stabilităţii şi a succesului.“ Este un sfat venit de la cel mai bun antreprenor din România, cel care va lupta în vara anului viitor la Monte Carlo pentru titlul EY World Entrepreneur of the Year.

    Compania MB Telecom a realizat un scanner mobil robotizat pentru camioane şi a inventat scannerul pentru avioane – un unicat mondial – capabil să revoluţioneze securitatea aviaţiei civile şi militare la nivel global. Drept răsplată, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi în 2013, MB Telecom devenind astfel singura companie din lume care primeşte de două ori un astfel de premiu.

    MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, având ca obiect de activitate integrarea de sisteme de securitate de complexitate mică şi medie. După 20 de ani, compania a ajuns la venituri de 18,7 mil. de lei şi 124 de angajaţi. În acest an, Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, a luptat cu alţi 39 de antreprenori români şi a câştigat competiţia EY Entrepreneur of the Year România.

    Există o reţetă a succesului? „Încercăm să gândim ceea ce alţii nu au avut curaj. Am concurat cu giganţi din industria noastră, din concerne multinaţionale, cu sute de milioane sau miliarde de euro cifra de afaceri. Suntem invizibili pentru ei. Dar am avut curaj să intrăm în competiţie.“

    În 2004, MB Telecom a iniţiat programul de cercetare pentru realizarea primului scanner mobil robotizat din lume pentru camioane – Roboscan –, care poate fi operat de la distanţă, inclusiv prin internet, de un singur om. Cinci ani mai târziu, în 2009, compania a iniţiat al doilea proiect revoluţionar de cercetare-dezvoltare pentru realizarea primului scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat în 2013.

    „În România s-a inventat primul scanner de avioane din lume. Sper că peste 10 ani nu va fi niciun aeroport în lume fără scanner de avioane născut în România“, a declarat Mircea Tudor la ceremonia de decernare a premiilor EY Entrepreneur of the Year România.

    În cinci ani, MB Telecom are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în primele 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va propulsa compania la o cifră de afaceri de peste

    1 mld. de euro, iar planul pentru următorii 10 ani este să existe 2.000 de scannere MB Telecom în toată lumea.
    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 50 milioane de euro în ultimii 10 ani. În prezent, discută cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi altele pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro, potrivit lui Mircea Tudor.

    O provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este accesul la finanţare. Fondatorul MB Telecom este însă printre norocoşi, el susţinând că a avut „o relaţie foarte bună cu mediul bancar, chiar şi în perioadele de criză“: „Nu am avut o problemă în a mă finanţa. Am fost suficient de convingător în faţa bancherilor încât să îmi dea banii de care am avut nevoie“.

    În schimb, Mircea Tudor spune că există destul de mari dificultăţi în promovarea internaţională, având în vedere că antreprenorii din alte ţări participanţi la competiţii internaţionale sunt susţinuţi de către guvernele statelor în care operează. „Probabil că guvernul nici nu ştie că existăm, deşi am fost suficient de vocali şi prezenţi în media“, spune cu regret fondatorul MB Telecom.

    Din acest an, competiţia EY Entrepreneur of the Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Cristi Badea, fondator al MavenHut, a primit titlul Emerging Entrepreneur of the Year, iar Istvan Mar, fondatorul Asociaţiei Fructul Secuiesc, a primit titlul Social Entrepreneur of the Year.

    La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste 1 miliard de euro, iar numărul total de angajaţi a trecut pragul de 16.000. „Antreprenorii din România au nu numai anvergura, dar şi maturitatea necesară pentru a intra în competiţie la nivel global. Obiectivul programului este de a promova antreprenorii de succes şi antreprenoriatul în România“, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

  • O companie low-cost vinde bilete de avion către Statele Unite cu 99 de dolari

    Zborurile transoceanice vor fi operate cu avioane Airbus A321 Extended Range, iar segmentul Marea Britanie cu avioane Airbus A320.

    Avionul va face o escală în Islanda, însă nu la Reykjavik, ci la un aeroport secundar, aflat la 50 de kilometri de capitala statului nordic. Preţul de 99 de dolari nu include niciun fel de bagaj, transportul acestora fiind achitat separat.

    Wow Air, care până acum a operat doar în Europa, este deţinută de omul de afaceri Skuli Mogensen. „Nu numai că operăm zboruri la un preţ mai mic decât un bilet de tren de la Londra la Eidnburgh, deschidem o nouă piaţă pentru cei care până acum nu şi-ar fi permis să zboare către Statele Unite”, a declarat Mogensen. “Mă bucur că suntem printre primii şi sunt convins că asta va face ca mulţi dintre concurenţii noştri să îşi reevalueze preţurile”.

  • Tensiuni între Rusia şi Bulgaria din cauza intenţiei Sofiei de a cumpăra avioane militare F-15

    Premierul Gheorghi Bliznaşki a anunţat că Bulgaria nu va mai utiliza avioane militare de fabricaţie rusă, iar ministrul Apărării, Velizar Şalamanov, a subliniat că industria militară bulgară trebuie să fie independentă de Rusia.

    După ce Sofia a sugerat că ar putea achiziţiona avioane de vânătoare de tip F-15, vicepremierul rus, Dmitri Rogozion, a transmis prin Twitter: “Cineva numit Şalamanov l-a convins pe premierul Bliznaşki să trădeze încă o dată Rusia în favoarea unor avioane de tip F-15 aflate în uz”.

    Ministerul de Externe de la Sofia a catalogat drept “total inacceptabile” afirmaţiile lui Dmitri Rogozin.

  • Un avion de vânătoare rus a zburat la câţiva metri de un avion suedez de interceptare a semnalelor

    Fotografia a fost publicată de FRA, o agenţie suedeză care furnizează informaţii secrete Guvernului, şi prezintă un avion rus de tip SU27. FRA a precizat într-un comunicat că Rusia a devenit “mult mai agresivă” în ultimele luni şi a confirmat că un avion de vânătoare rus a zburat la o distanţă “neobişnuit de provocatoare” de o aeronavă suedeză.

    “Nu putem comenta când şi unde s-a întâmplat, dar putem spune că este un exemplu de comportament cu care nu eram obişnuiţi înainte“, a declarat directorul de comunicare al FRA, Anni Bölenius.

    Zborurile de interceptare a semnalelor sunt efectuate de FRA în special pentru a apăra teritoriul suedez şi pentru a sprijini Forţele armate suedeze. “Toate activităţile noastre de interceptare a semnalelor sunt legate de securitatea naţională şi afacerile externe şi nu este nici un secret că multe ţări au avioane care fac acelaşi lucru în spaţiul aerian internaţional”, a adăugat Bölenius.

    Deşi avionul rus pare să fi zburat la numai câţiva metri de cel suedez, Forţele armate şi FRA nu consideră că proximitatea reprezintă o “ameninţare acută privind un pericol iminent”, a precizat ea.

    Această dezvăluire intervine după ce în septembrie au apărut informaţii conform cărora două avioane ruse de luptă de tip SU24 au fost detectate în spaţiul aerian suedez, la sud de Oland. Avioanele au pătruns pe o distanţă de un kilometru în teritoriul Suediei, timp de 30 de secunde.