BusinessMagazin

Tag: avere

  • Cine este omul care ar putea deveni primul trilionar al lumii. Când s-ar putea întâmpla acest lucru şi cine se mai află pe „lista scurtă”

    Jeff Bezos se îndreaptă spre punctul de a deveni prima persoană din lume cu o avere netă în valoare de un trilion (o mie de miliarde) de dolari, potrivit unui articol al publicaţiei americane Vice.

    În prezent, averea netă a fondatorului Amazon se plasează la 142,8 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, valoare care îl face să se afle înaintea lui Bill Gates, care are o avere netă de 40 de miliarde de dolari.
    Se pare însă că averea lui Bezos ar putea creşte într-un ritm mult mai rapid în anii care urmează, potrivit unui studiu realizat de site-ul Comparisun.

    Bezos, care deţine un procent de 11% din Amazon, ar putea astfel să ajungă la o avere netă în valoare de o mie de miliarde de dolari în 2026, potrivit analizei Comparisun. După Bezos, candidaţii posibili pentru atingerea acestui prag sunt mogulul chinez din imobiliare Xu Jiayin (2027) şi cofondatorul Alibaba, Jack Ma (2030).

    În primul trimestru al anului, Amazon a ajuns la venituri de 75 de miliarde de dolari – un record al companiei. Într-o declaraţie în presă de la începutul lunii, Bezos descria pandemia globală drept „cea mai dificilă perioadă pe care am întâlnit-o vreodată” şi a spus că va cheltui cel puţin 4 miliarde de dolari, profitul din primul trimestru, ca răspuns în lupta împotriva coronavirusului.

     

  • Declaraţii şocante de la cel mai bogat inovator al lumii

    De asemenea, conform lui faptul că este miliardar e considerat ceva negativ de majoritatea lumii: „Recent, să fii miliardar a devenit peiorativ, ca şi cum ar fi un lucru rău, ceea ce nu are sens în multe dintre cazuri”, a spus Musk. Omul de afaceri a mai declarat că să lucrezi în producţie, manufactură, a trecut de la a fi un job valoros, la unul la care oamenii se uită de sus, deşi există valoare creată acolo. „Să faci o maşină este  o modalitate onestă de a câştiga bani, aceasta este o certitudine.” CEO-ul s-a referit şi la postarea sa recentă de pe Twitter în care a declarat că îşi va vinde toate bunurile materiale, despre care a spus ca îl trag în jos.
    „Am multe case, dar nu petrec mult timp în majoritatea acestora. Asta nu pare să fie o modalitate bună de folosire a activelor. Cineva ar putea să se bucure de acele case şi să le găsească o folosinţă mai bună decât mine.”
    Recent, s-a născut şi cel de-al şaselea băiat al omului de afaceri – care a primit un nume corespunzător inventivităţii acestuia, asemănător cu numele roboţilor: XAEA-12.
    Musk a mai vorbit despre subiectul reţelelor neuronale şi inteligenţei artificiale şi despre tehnologia Neuralink, ce are la bază un dispozitiv care poate fi implantat direct în creier şi care ar putea rezolva toate problemele neuronale – conducând astfel la dispariţia unor boli precum epilepsia. 

    „Mai ales în Statele Unite există o supraalocare de talente în finanţe şi drept. Practic prea mulţi oameni deştepţi urmează dreptul şi finanţele.”
    Elon Musk, într-un interviu difuzat săptămâna trecută.

  • 95% dintre români deţin propria locuinţă, ceea ce reprezintă principalul activ al lor în această nouă criză. Să nu îi invidiaţi deloc pe americani sau nemţi pentru salariile lor.

    Am pornit de la o statistică a BNR privind averea netă a populaţiei, care pentru români era de 22.000 de dolari la finalul anului 2018, din care 78% însemnau active imobiliare (pentru statistică, BNR a calculat o avere netă de 2.023 miliarde de lei, adică
    430 miliarde dolari).
    Averea netă a unui american era de 332.110 dolari, din care cea mai mare parte o reprezintă investiţii în acţiuni sau alte titluri financiare.
    În România, cele mai bogate 10% gospodării deţin 60% din avuţie, în timp ce în America primii 10% deţin 74% din avuţie, iar ceea ce este mai interesant este că 1% din cei mai bogaţi americani deţin 30% din avuţia totală.
    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, egalitatea distribuţiei bogăţiei este mai bună în România.
    În timp ce românii deţin proprietăţi imobiliare, americanii deţin acţiuni sau titluri financiare. Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mult mai confortabili în aceste vremuri de criză atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.
    Faptul că 95% dintre români deţin o proprietate imobiliară, cel mai ridicat nivel din Europa, este şi principalul activ al românilor, nu al României, în această criză.
    Având în vedere că românii deţin proprietatea în care stau, chiar şi cei cu un credit imobiliar, românii vor traversa mai bine această criză.
    Chiar dacă o parte dintre români îşi vor pierde jobul (prima estimare indică 1 milion de români pe o perioadă cuprinsă între câteva luni şi 2-3 ani), faptul că deţin proprietatea în care locuiesc reprezintă ceva extraordinar.
    Asta ca să nu mai vorbim de faptul că şi părinţii, şi bunicii lor deţin câte o proprietate.
    În America, această criză va crea cea mai mare dramă, peste cea din 1929-1933. Joi seara, 23 aprilie 2020, când scriu acest articol, în America sunt deja 26 de milioane de şomeri, o cifră şocantă inclusiv pentru cel mai pesimist analist.
    Doar jumătate dintre americani, cei mai bogaţi, deţin locuinţa unde stau, iar restul stau cu chirie. Pierderea jobului şi mai ales criza de pe piaţa muncii îi vor arunca pur şi simplu în stradă, pentru că acolo „land lord-ul” nu stă la discuţie.


    Conform unui articol din Wall Street Journal, cel mai mare ziar economic american, cea mai mare temere a angajaţilor americani este că îşi pierd jobul, ceea ce înseamnă că nu-şi mai pot plăti chiria, şi apoi nu mai au acces la asigurările sociale, care, dacă le-ar plăti într-o stare de urgenţă, i-ar ruina pur şi simplu.
    Donald Trump a promis că trimite fiecărui american un cec de
    1.200 de dolari ca să treacă prin această perioadă de două luni, când economia este închisă, dar suma este insuficientă în realitate: chiria poate ajunge la 500-700 de dolari, iar dacă mai pui asigurarea de sănătate pentru tine şi familie, pur şi simplu un american nu mai rămâne cu nimic.
    Mulţi se întreabă cum pot trăi o treime din angajaţii din România din sectorul privat care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de
    1.200 de lei (250 de euro sau 300 de dolari), plus celebrele bonuri de masă şi o primă de 200-300 de lei de două ori pe an.
    Răspunsul este că majoritatea acestor angajaţi deţin locuinţa în care stau şi nu mai trebuie să plătească chirie, deci toţi banii pe care îi câştigă sunt ai lor, mai ales că sistemul de sănătate şi educaţie este gratis.
    Această nouă criză va aduce scăderea veniturilor pentru mulţi angajaţi, mergând până la pierderea locului de muncă, dar faptul că toţi aceştia au unde să locuiască, reprezintă cel mai puternic câştig al capitalismului după 1990 pentru populaţia României.
    Programul Prima casă, apărut în 2009, a fost extraordinar şi a dat posibilitatea câtorva sute de mii de români să aibă acces la o locuinţă la un cost care poate fi plătit.
    Cu toţii îi invidiem pe nemţi, dar în Germania numai 55% deţin o proprietate. În Berlin 70% din locuitori stau cu chirie, ceea ce nu este chiar un activ.
    Dacă îţi pierzi jobul şi nu ai economii suficiente, eşti aruncat în stradă.
    Înainte de criză, noua generaţie spunea că achiziţia unei locuinţe nu reprezintă o prioritate, aşa cum a fost pentru părinţii şi bunicii lor.
    Ar putea ca acum să-şi schimbe părerea şi să se uite cu atenţie la ce moştenire vor primi. 

  • Cum a reuşit o absolventă de Medicină să creeze o afacere care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari

    Katie Rodan a avut rezultate strălucite în anii de studiu petrecuţi în cadrul şcolii de medicină pe care a urmat-o la universitatea Stanford, dar nu s-a mulţumit doar cu o carieră în domeniul medical. A ales să o îmbine cu lumea antreprenoriatului, punând bazele unui business care i-a adus recunoaştere internaţională şi o avere de aproape 1,4 miliarde de dolari.

    Katie Rodan s-a născut în 1954 în SUA, într-o familie de evrei, şi a crescut în Los Angeles. Bernardine, mama sa, era profesor de microbiologie, iar tatăl său, Harry Pregerson, judecător federal. Ea a primit, din partea Universităţii Virginia, o diplomă în istorie, urmată de titlul de doctor în medicină din partea din California de Sud. Pentru rezidenţiatul în dermatologie a mers la Şcoala de Medicină de la Stanford, unde a fost numită rezident-şef. În perioada rezidenţiatului, ea a întâlnit-o pe Kathy A. Fields, alături de care a dezvoltat, în 1995, Proactiv Solution, un tratament de îngrijire a pielii pentru combaterea acneei. Şapte ani mai târziu, în 2002, cele două au pus bazele companiei Rodan + Fields, cumpărată, în 2003, de Estée Lauder. În 2006, compania şi-a schimbat modelul de business, de la vânzări directe la vânzări de tip multi-level marketing. În 2007, Rodan şi Fields s-au hotărât să cumpere înapoi businessul din portofoliul Estée Lauder. Compania foloseşte consultanţi independenţi, majoritatea femei, pentru a-şi vinde produsele. Deoarece doar 2% dintre aceştia câştigă peste venitul minim, modelul de business a fost de multe ori criticat de avocaţii consumatorilor ca fiind mult prea apropiat de modelelele de business tip schemă piramidală.


    Cele două antreprenoare au scos şi o serie de cărţi pe teme asociate businessului pe care îl conduc. În 2015, Rodan a fost clasată de publicaţia internaţională Forbes în topul celor mai de succes 50 de antreprenoare din SUA care şi-au construit singure averea.
    În 2016, fondatoarele businessului şi-au vândut drepturile pentru tratamentul Proactiv Solution unui joint venture format de Guthy Renker şi Nestlé, care comercializează produsul. Veniturile companiei au crescut cu 50% în 2017, până la 1,5 miliarde de dolari. Businessul are în prezent o echipă de circa 300.000 de consultanţi.  În mai 2018, firma de capital privat TPG a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 25% din Rodan + Fields.
    În prezent, Rodan este profesor asistent de dermatologie la Universitatea Stanford şi are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Antreprenoarea este căsătorită şi are doi copii cu Amnon Rodan. Cuplul locuieşte în San Francisco, California.

  • Când toată planeta suferă, cel mai bogat om din lume devine şi mai bogat. Cu ce sumă fabuloasă şi-a mărit averea chiar acum în criză

    Averea fondatorului şi CEO-ului Amazon, Jeff Bezos, a crescut cu 24 de miliarde de dolari după ce creşterea numărului de clienţi din mediul online a urcat preţul acţiunilor firmei la un nou nivel maxim. Jeff Bezos are acum o avere de 138 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires Index, consolidându-şi poziţia de cel mai bogat om din lume, scriu cei de la BBC.
     
    Amazon a beneficiat de creşterea numărului de comenzi pe internet după ce oamenii au fost obligaţi să rămână acasă în timpul focarului de COVID-19. Bezos deţine o participaţie de 11% în companie, iar marţi, acţiunile firmei au crescut cu 5,3%.
     
    Deşi în această perioadă Amazon a recrutat mii de angajaţi pentru a face faţă cererii, compania a fost criticată de angajaţii din SUA pentru că, la locul de muncă, sunt expuşi pericolului de a se contracta virusul.
     
    Şi familia Walton, aflată în spatele gigantului Walmart, care deţine lanţul de supermarketuri Asda în Marea Britanie, are de câştigat şi în timpul pandemiei. Aceştia şi-au văzut averea crescând cu 5% în acest an, la 169 miliarde de dolari, ceea ce i-a propulsat pe primul loc în topul celor mai bogate familii din lume, potrivit Bloomberg.
     
    De asemenea, cu milioane de oameni care lucrează acum de acasă, site-ul de întâlnire online Zoom i-a dublat averea fondatorului Eric Yuan, până la 7,4 miliarde de dolari.
     
    Indicele Bloomberg Billionaires a declarat însă că 500 din cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut cumulat 553 de miliarde de dolari până în acest an. Investitorii din industria globală a petrolului şi gazului au înregistrat scăderi puternice ale averii nete, ca urmare a scăderii preţului materiei brute, a cererii globale reduse şi a conflictului – acum rezolvat – între Arabia Saudită şi Rusia.

  • Cine este omul care a donat 1 miliard de dolari în lupta împotriva coronavirusului, 28% din averea totală a miliardarului

    Jack Dorsey, fondatorul reţelei sociale Twitter şi aplicaţiei Square, a declarat că va dona 1 miliard de dolari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, scrie BBC.

    După spusele miliardarului, donaţia reprezintă aproximativ 28% din averea totală a acestuia. El a făcut anunţul pe Twitter, scriind că „nevoile sunt din ce in ce mai urgente”.

    Dorsey nu a specificat unde anume vor merge fondurile trimise pentru a combate COVID-19.

    Statele Unite se confruntă cu un deficit de ventilatoare şi echipament de protecţie pentru cadrele medicale, iar mediul de afaceri este într-o formă tot mai proastă în ultimele săptămâni.

    Dorsey va folosi acţiunile pe care le deţine în cadrul Square pentru a putea efectua donaţia, care fi distribuită prin intermediul Start Small Foundation, un fond de donaţii creat tot de Dorsey.

    Directorul executiv al Twitter nu este singurul miliardar din industria tech care a făcut donaţii pentru a combate coronavirusului.

    Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a donat 30 de milioane de dolari, o mare parte din sumă fiind concentrată asupra găsirii unui tratament.

    Jeff Bezos, şeful Amazon şi cel mai bogat om din lume, a donat 100 de milioane de dolari către cantinele sociale din Statele Unite, într-un efort de ajutorare a persoanelor care nu bani de mâncare în timpul perioadei actuale.

    Luni, Tim Cook – directorul executiv al Apple – a anunţat că firma va dona provizii medicale în Italia, una dintre ţările cele mai afectate de virus.

     

  • Cel mai bogat om al lumii este ferit şi de coronavirus

    Ultrabogaţii lumii de peste tot au pierdut miliarde de dolari din cauza pandemiei, dar contul bancar al lui Jeff Bezos nu a fost prea afectat, potrivit Business Insider.

    Averea netă a lui Jeff Bezos a crescut cu 5,9 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 
    Bezos, cel mai bogat om din lume, este de altfel singurul din topul primilor cinci cei mai bogaţi oameni ai lumii care nu a pierdut bani în 2020. După epidemie, Amazon a înregistrat o creştere a cererii şi recrutează 100.000 de noi angajaţi.
    Mark Zuckerberg, de exemplu, se numără printre miliardarii lumii care au avut de pierdut din cauza unei volatilităţi de piaţă fără precedent. 

  • Cine sunt miliardarii care s-au îmbogăţit din pandemie. În numai 7 zile au făcut peste 7 miliarde de dolari

    În timp ce pandemia de coronavirus şi măsurile a dat peste cap economiile lumii, pieţele financiare şi averile personale, trei fondatori din spatele unui producător de ventilatoare au câştigat cumulat încă 7,3 miliarde dolari la începutul anului, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile companiei Shenzhen Mindray Bio-Medical Electronics au crescut cu circa 41% de la începutul anului, stimulate de o creştere abruptă a cererii pentru ventilatoare.

    COVID-19, boala provocată de noul coronavirus, a umplut spitalele cu pacienţi care au dificultăţi de respiraţie.

    Singaporeanul Li Xiting, preşedinte al companiei şi cel mai bogat om din stat, s-a îmbogăţit cu încă 3,7 miliarde dolari de la începutul anului, ceea ce îi aduce astăzi o avere estimată la 12,7 miliarde dolari.

    Astfel, el a intrat în top cinci creşteri de avere pe 2020, în timp ce averea lui Jeff Bezos – cel mai bogat om din lume – a crescut cu 3,4 miliarde dolari, iar cea a lui Bill Gates a scăzut cu 15,3 miliarde dolari.

    Ceilalţi doi oameni din spatele companiei Shenzhen Mindray Bio-Medical Electronics sunt din Hong Kong.

    Hu Xang ş-a măruit averea cu 2,97 miliarde dolari, ajungând la 10,35 miliarde dolari, în timp ce Cheng Minghe a câştigat 660 milioane dolari, ajungând la o avere totală de 2,27 miliarde dolari.

    Criza gobală de sănătate a dat naştere unui deficit de ventilatoare la nivel global, întrucât medicii se bazează pe aceste echipamente pentru a-i ţine în viaţă pe pacienţii în stare critică, deoarece aceştia nu mai pot respira.

    În timp ce companii precum Ford Motor şi General Motors s-au grăbit să contribuie la producţie, Li Wenmei, membră a board-ului companiei Mindray, a atras atenţia că cererea la nivel global este de cel puţin 10 ori mai mare decât ceea ce se regăseşte în spitale la momentul actual.

    Numărul de morţi cauzate de COVID-19 a depăşit 56.000 la nivel global, cu peste 1 milion de îmbolnăviri cauzate de coronavirus.

    Până luna trecută, ventilatoarele Mindray nu aveau aprobare de la autorităţile americane (FDA), însă acestea au fost autorizate de urgenţă printr-o procedură simplificată gândită pentru criza COVID-19.

    Mindray produce 3.000 de ventilatoare pe lună şi nu este singurul producător din China într-o astfel de situaţie. Tot luna trecută, FDA-ul a aprobat de urgenţă ventilatoarele producătorului chinez Beijing Aeonmed.

  • Cine este adevăratul fondator al companiei Oracle şi ce a făcut el până la Larry Ellison

    Deşi numele „Larry Ellison” le vine tuturor pe buze când se vorbeşte de compania Oracle, un alt antreprenor a pus umărul la fondarea acesteia înainte ca magnatul american să ajungă în echipa fondatorilor. Este vorba de Bob Miner, primul inginer al companiei.

    Robert Nimrod „Bob“ Miner s-a născut pe 23 decembrie 1941 în Cicero, Illinois, într-o familie cu cinci copii. Părinţii săi proveneau din Ada, un sat din provincia Azerbaidjanul de Vest din Iran, şi migraseră în SUA în anii ’20. El a absolvit în 1963 facultatea de matematică din cadrul Universităţii din Illinois.
    În 1977, în timp ce lucra într-o companie de electronice, Ampex, Bob Miner l-a cunoscut pe Larry Ellison, fiind supervizorul acestuia. La scurt timp după aceea, antreprenorul a părăsit Ampex pentru a înfiinţa o companie numită Software Development Laboratories, alături de Ed Oates şi Bruce Scott; câteva luni mai târziu li s-a alăturat şi Ellison. Din 1977 până în 1992, Bob Miner a condus proiectarea şi dezvoltarea produselor pentru sistemul de gestionare a bazelor de date relaţionale Oracle. În decembrie 1992, el a părăsit acest rol şi a pornit o mică secţie de tehnologie avansată în cadrul companiei. Antreprenorul a rămas membru al consiliului Oracle până în octombrie 1993.
    La începuturile companiei, Bob Miner a fost inginerul principal şi, ca şef al departamentului de inginerie, stilul său de conducere a contrastat puternic cu al lui Larry Ellison, care a cultivat o cultură a vânzărilor agresive, cu care Miner nu a fost de acord, el fiind de părere că este greşit ca oamenii să muncească până la ore extrem de târzii şi că ar trebui să petreacă mai mult timp cu familiile. Potrivit lui Ellison, Miner a fost „loial oamenilor înaintea companiei”.
    În 1993 Bob Miner a fost diagnosticat cu mezoteliom pleural, o formă rară de cancer pulmonar cauzat de expunerea la azbest. A murit pe 11 noiembrie 1994, la vârsta de
    52 de ani, vegheat de soţia sa, Maria, şi de cei trei copii ai lor, Nicola, Justine şi Luke. A lăsat familiei acţiunile sale din cadrul companiei, pe atunci în valoare de 600 de milioane de dolari. Până în anul 2014 familia Miner reuşise să ajungă la o avere de 1,1 miliarde de dolari, fiind inclusă în topul celor mai bogate familii din SUA; a fost însă exclusă din clasament un an mai târziu. După moartea antreprenorului, Mary Miner a pus bazele Oakville Ranch Vineyards, o cramă în Napa, California. Fundaţia caritabilă a familiei a făcut o serie de donaţii către instituţiile de artă şi educaţie din San Francisco.
    Anul trecut, Oracle a înregistrat venituri de peste 39 de miliarde de dolari şi un profit de aproape 4 milioane. În prezent, compania are o echipă de circa 136.000 de angajaţi şi este clasată pe poziţia 81 în topul Fortune 500. Larry Ellison, care până în 2014 a condus businessul din rolul de CEO, deţine acum funcţia de preşedinte şi CTO. Antreprenorul s-a alăturat în 2018 şi conducerii Tesla, după ce a cumpărat o serie de acţiuni în companie, în valoare de 3 milioane de dolari. În prezent, averea sa se ridică, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, la 53,3 miliarde de dolari.

  • De la un butic, la un business de miliarde. Cine a fost fondatorul lanţului de retail vestimentar Mango

    Isak Andic s-a născut în 1953, într-o familie de evrei din Istanbul. În 1969, familia sa a emigrat din Turcia în Barcelona, Spania, unde Isak şi fratele său, Nahman, au început să vândă tricouri brodate manual şi saboţi. Mai târziu, cei doi fraţi au deschis două magazine, în Barcelona şi Madrid, vânzându-şi produsele întâi sub un brand propriu – Isak jeans; ulterior, au introdus în portofoliu şi alte branduri.
    În 1984, Isak Andic împreună cu fratele său şi un coleg, Enric Cusí, au rebranduit magazinele sub denumirea Mango, numele fiind ales după ce antreprenorul gustase acest fruct într-o călătorie în Filipine şi aflase că respectivul cuvânt este pronunţat la fel în orice limbă.
    În 2006, el a fost numit director al Banco Sabadell şi este, de asemenea, membru al Biroului de Publicitate Interactivă (IAB) al IESE Business School din Barcelona. Antreprenorul a fost căsătorit cu Neus Raig Tarragó, cu care are trei copii: Jonathan, pe care l-a numit drept succesor în 2012, Judith, care lucrează la rândul său în cadrul companiei, şi Sarah.
    Primul website al companiei Mango a fost creat în 1995, iar în 2000 a fost deschis primul magazin online al brandului. În 2008, businessul a lansat H. E. by Mango, o linie pentru bărbaţi, redenumită Mango Man în 2014.
    În prezent compania are peste
    16.000 de angajaţi şi îşi livrează produsele în peste 80 de ţări prin intermediul platformei online, care în 2018 a înregistrat 550 de milioane de vizite. De asemenea, businessul deţine aproximativ 2.200 de magazine fizice răspândite în 110 ţări şi, cu toate că cea mai mare piaţă a companiei este Spania, cel mai mare număr de unităţi Mango sunt în Istanbul.
    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, retailerul a înregistrat venituri de peste 2 miliarde de euro. În România, businessul a intrat în anul 2013 în sistem de franciză, în prezent ajungând la un număr de 13 unităţi – opt în Capitală şi câte una în oraşele Galaţi, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Sibiu.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Isak Andic are în momentul de faţă o avere de 1,4 miliarde de dolari.