Marile burse asiatice au inregistrat scaderi cuprinse intre 2%
si 4%, iar piata din Seoul cobora la un moment dat chiar cu 7%.
Tranzactiile futures pe actiunile din componenta indicelui S&P
500 al bursei de la New York au indicat deprecieri de 2,8%,
anuntand o noua saptamana de pierderi importante pe Wall Street,
iar analistii anticipeaza scaderi de circa 2% pe bursele europene
la deschidere. Saptamana trecuta a fost una dintre cele mai “negre”
pentru marile burse ale lumii de la colapsul Lehman Brothers in
ultima parte a anului 2008, pietele fiind afectate de ingrijorarea
ca SUA ar putea intra in recesiune, de neincrederea generata de
asteptarile ca ratingul Statelor Unite ar putea fi redus, dar si de
criza datoriilor de stat din zona euro. Investitorii au continuat
luni sa caute adapost pe active considerate sigure in perioade de
criza, impingand francul elvetian si aurul la noi maxime record
fata de dolar. Statele G7 au promis masuri coordonate pentru
stabilizarea pietelor , iar Banca Centrala Europeana va incepe sa
cumpere obligatiuni italiene si spaniole de pe piata secundara
pentru a impiedica efectul de contagiune a crizei datoriilor de
stat.
Tag: asteptari
-
Asteptarile romanilor privind economia s-au imbunatatit fata de 2010, dar raman pesimiste
Studiul GfK probeaza climatul de consum din Europa, evaluand
asteptarile privind starea economica, preturile si veniturile,
precum si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din
Romania, Austria, Bulgaria, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea
Britanie, Polonia, Cehia si Spania, tari care insumeaza circa 80%
din populatia totala a UE, se arata intr-un comunicat al companiei.
“Starea de spirit a consumatorilor din multe tari ale Uniunii
Europene a inregistrat, pentru prima data de la declansarea crizei
economice si financiare, o imbunatatire, in ciuda nesigurantei
create de discutiile privind pachetul de salvare a Greciei (…) Se
pare ca recesiunea din Europa a trecut de faza critica, si ca, in
majoritatea tarilor europene, economia incepe sa isi revina”, se
spune in comunicat. -
Alimentele s-au scumpit, inflatia anuala a ajuns la 7,6%, peste asteptari
Analistii economici se asteptau in medie la o crestere a
preturilor de 0,5% in februarie si o rata anuala de 7,3%.Rata
anuala a inflatiei a depasit si intervalul de variatie, de
7,2-7,5%, asteptat pana in vara acestui an de guvernatorul BNR,
Mugur Isarescu In februarie, preturile marfurilor alimentare au
crescut pe total cu 1,76%, avansul fiind sustinut de scumpirea
legumelor cu 8%, si in special a cartofilor, cu peste 10% fata de
ianuarie.De altfel, si anul trecut cartofii au inregistrat cea mai mare
scumpire, de 45%.Painea, cu o pondere semnificativa in cosul de
consum, a influentat semnificativ inflatia, dupa ce preturile au
urcat cu 2,3% in luna februarie. O alta crestere importanta a avut
loc la fructe proaspete, care s-au scumpit cu 4,1%.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pe ce mizeaza bancherii europeni in 2011? BEI pariaza pe energie
Bancherii europeni au aterizat la Bucuresti in ultimii doi ani
de mai multe ori decat intr-un intreg deceniu. Similar cu anul
2009, in care Romania a imprumutat suma de un miliard si jumatate
de euro de la BEI, creditele angajate anul trecut tind inspre un
miliard. Fata de anii precedenti in care banii luati de la
institutia financiara erau de ordinul sutelor de milioane de euro,
2009 a fost anul recordurilor. Si nici in 2010 afacerile
bancherilor europeni in tara noastra n-au mers mai rau.
Acordul semnat intre BEI si Romania acum patru ani stabilea ca
finantarea, bazata pe propuneri concrete de proiecte, va fi de
ordinul unui miliard de euro anual, cu ajustarile impuse de
cerintele care pot aparea. Iar ajustari s-au facut pentru ca cerere
a existat. Matthias Kollatz-Ahnen (foto), vicepresedintele Bancii
Europene de Investitii, vorbeste pentru BUSINESS Magazin de 800 de
milioane – un miliard de euro. Cat priveste destinatia banilor, una
dintre tinte este cofinantarea proiectelor structurale, apoi a
celor din industrie, fie ca vorbim de productia de automobile sau
de energie regenerabila, iar in al treilea rand de credite pentru
IMM-uri.Recordul de imprumuturi – de 1,48 miliarde de euro din 2009 – nu
a fost atins in 2010, insa specificul pentru anul trecut a fost
aparitia proiectelor de reabilitare termica a cladirilor,
administrate de autoritatile publice locale cu bani europeni. De
acolo vin si sperantele vicepresedintelui Kollatz-Ahnen pentru
2011: “Ne asteptam sa gestionam mai multe proiecte de eficientizare
energetica, iar in acest sens am discutat cu primari din intreaga
tara”. Oficialul BEI vorbeste si despre o alta nisa pe care va
miza: alinierea Romaniei la standardele energetice impuse de
Uniunea Europeana. Adica noi investitii care mai trebuie facute,
deci si finantate. Numai in decembrie 2010, 270 de milioane de euro
s-au indreptat catre proiectele energetice, dintre care 200 pentru
proiectul eolian CEZ din Dobrogea, iar 70 catre Primaria sectorului
6 din Capitala, unde se vor reabilita circa 300 de blocuri pana in
2013. Alte 65 de milioane au fost cheltuite pe reabilitarea a sapte
uzine electrice. Si de vreme ce programul “Europa 2020” ne obliga
sa scapam cat mai rapid de gaurile negre din energie, iar BEI sta
dupa colt cu sacul cu bani, e usor de anticipat ca finantarea va
continua aceeasi tendinta de crestere si in viitor. -
Managerii companiilor estimeaza reduceri de personal si cresteri de preturi pentru august-octombrie
In cadrul anchetei de conjunctura din luna august, managerii din
industria prelucratoare preconizeaza, pentru urmatoarele trei luni,
o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural
-5%), se arata intr-un comunicat al Institutului National de
Statistica (INS).Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Si managerii cred in Mos Craciun
Acest text ar trebui sa inceapa, pentru a va capta atentia, cu o
constatare evidenta pentru toata lumea care a apucat sa iasa din
casa in ultima saptamana – iar a nins iarna in Romania. Nu o sa
spun insa nimic despre vreme, drumuri blocate, despre “nesimtitii”
de care vorbea primarul sectorului unu cand se referea la cei care
circula iarna cu cauciucuri de vara si nici despre “iresponsabilii”
care au blocat iesirea din garajele unde erau pregatite utilajele
de deszapezire. Si cu atat mai putin voi face referiri la
nesimtitii si iresponsabilii care au facut afirmatiile de mai
sus.
Vreau sa va rezum intr-o singura fraza experienta mea din acest
an.I-as spune anul numerelor (tot mai) mici, al crizei
personale/individuale, al redescoperirii lucrurilor marunte, al
pragmatismului extrem si al reprioritizarilor. Anul pe care l-am
inceput pesimist si plin de dileme si il sfarsesc doar pesimist. Nu
degeaba se spune ca un pesimist este un optimist informat.Trec la urmatorul punct pe lista – dorintele si aspiratiile pe care
le-am primit de la angajatii, antreprenorii, managerii, patronii cu
care eu sau colegii mei am discutat pe parcursul anului crizei din
Romania.Acum un an si jumatate, cand scriam in revista despre
criza, multi dintre ei (mai ales cei din industrii aflate pe val,
precum imobiliarele, auto si consum in general) ne priveau ca pe
niste ciudati si ne acuzau mai mult sau mai putin ca am vrea sa
inducem panica in consumatori.Perspectiva lor s-a schimbat insa fundamental. Nici nu ar fi greu
sa nu se intample asa, indiferent cat de mult curaj si incredere de
sine ar fi castigat in perioada in care orice decizie luau (sau nu
luau), afacerile cresteau cu ritmuri “double-digit”, iar actionarii
se minunau de abilitatile lor de manageri. Anul acesta, in schimb,
orice decizie luau (sau nu luau), efectul era exact invers – nu se
vindea nicio casa, nu se inchiria niciun birou, nu se vindea nicio
masina, un televizor sau un tricou care altadata nu apucau sa stea
prea mult la raft.Cum sa nu ajunga in aceste conditii predictibilitatea prima pe
lista de dorinte a managerilor? Daca pe vremea rezultatelor peste
astepari ideea de plan de afaceri conta mai putin, acum, cand
rezultatele sunt mai slabe decat cele mai pesimiste asteptari,
planul de afaceri devine crucial.“Sa ne ajute statul” a devenit un alt laitmotiv al acestui an,
dupa ce multa vreme managerii declarau sus si tare ca cel mai bun
lucru pe care l-a facut statul a fost sa stea deoparte si sa lase
economia libera.Insa cea mai mare dorinta a managerilor catre Mos Craciun este
reluarea cresterii economice. Dincolo de sanatate, fericire,
liniste sufleteasca sau copii, toti spun ca isi doresc cat mai
repede crestere economica, chiar daca e vorba doar de cateva date
statistice, al caror efect s-ar putea simti cel mai devreme spre
sfarsitul anului.`De fapt, cred ca ceea ce vor cel mai mult este sa
se intoarca la valorile din 2007 si 2008 cat mai repede. Dar asta
deja nici Mos Craciun s-ar putea sa nu o mai poata face, cel putin
nu in urmatorul cincinal.Iar cum acesta este ultimul numar al revistei din acest an, va
multumesc ca ati fost alaturi de noi inca un an (tocmai am trecut
de primul nostru cincinal) si va propun sa va bucurati. Atata doar,
sa va bucurati.——-
Ionut Bonoiu este redactor sef al BUSINESS Magazin.