BusinessMagazin

Tag: arestare

  • Expertele contabile din dosarul lui Marian Oprişan au fost arestate

    Expertele Ileana Roxana Cernea (Pintea) şi Elena-Valentina Muşuroiu au fost reţinute sâmbătă, pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a celor două experte, solicitarea fiind admisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi, care a emis pe numele lor mandate pentru 30 de zile. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, Ileana Cernea a fost desemnată de instanţa de judecată, în data 10 iulie 2014, să efectueze expertiza financiar-contabilă în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Marian Oprişan. Dosarul a fost strămutat de mai multe ori, în prezent fiind în curs de judecare, în primă instanţă, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Totodată, unul dintre inculpaţii trimişi în judecată în acest dosar a cerut numirea, în calitate de expert recomandat pentru a participa la efectuarea expertizei financiar contabile, a Elenei Muşuroiu, care a şi dobândit această calitate.

    Conform atribuţiilor stabilite de instanţă, Ileana Cernea trebuia să răspundă la obiectivele expertizei, stabilite de magistratul care a dispus administrarea acestei probe. La rândul lor, experţii parte (recomandaţi de inculpaţii din dosar) urmau să-şi exprime şi ei opiniile cu privire la obiective.

    “Încălcând sarcinile ce-i reveneau cu privire la întocmirea raportului de expertiză financiar-contabilă, respectiv acelea de a fi independent faţă de orice intruziune, corect şi imparţial, Cernea (Pintea) Ileana Roxana (experta desemnată de instanţă) a stabilit împreună cu Muşuroiu Elena Valentina (experta parte recomandată de unul din inculpaţi) modul în care vor aborda expertiza, aşa încât să servească intereselor inculpaţilor judecaţi şi, de asemenea, strategia de urmat pentru atingerea scopului”, au scris procurorii în documentul citat.

    Anchetatorii susţin că cele două au convenit ca expertiza să fie realizată de către Elena Muşuroiu, fără ca expertul judiciar numit de instanţă să analizeze documentele puse la dispoziţie şi să tragă propriile concluzii care se impun, în mod obiectiv. Astfel, Ileana Cernea ar fi acceptat ca Elena Muşuroiu să fie cea care să elaboreze expertiza pentru ea, fără a avea nicio contribuţie, rezumându-se doar la a-şi însuşi expunerea, argumentaţia şi concluziile redactate în numele său de expertul parte, prin semnarea documentului.

    În dosar este urmărit penal expertul Liviu Macovei, pentru complicitate la abuz în serviciu. Acesta, în calitate de expert parte al unui alt inculpat din dosar, ar fi acceptat să semneze raportul de expertiză contabilă, conştientizând că nu a fost întocmit de către expertul desemnat de instanţă – Ileana Cernea – şi că, în acest mod, se încalcă prevederile legale şi totodată se aduce atingere dreptului părţilor vătămate din dosar la desfăşurarea procesului în mod echitabil.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile. Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    Dosarul a fost strămutat de mai multe ori la diferite instanţe, iar din 7 iulie 2010 se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

  • Dosarul mitei de la Ministerul Agriculturii: Nagy Peter Tamas şi Găman au fost arestaţi

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Referat DNA: Nagy şi Găman nu au fost inhibaţi şi au “desăvârşit procesul infracţional”

    “Starea de pericol pentru ordinea publică rezidă din mentalitatea infracţională manifestată făţis, rezultată din pretinderea fără menajamente a unor «comisioane» din sumele plătite de bugetul de stat, de parcă inculpaţii s-ar considera cumva îndreptăţiţi să primească o parte din suma totală de bani”, se arată în referatul prin care DNA cere arestarea preventivă a celor doi şi a complicilor acestora.

    Folosirea unor societăţi interpuse pentru primirea sumelor de bani, mai spun procurorii anticorupţie, “denotă intenţia inculpaţilor de a se proteja şi de a evita primirea în mod direct a banilor” . “Recurgând la această metodă, inculpaţii au sperat în zădărnicirea descoperirii acestora de către organele de urmărire penală, astfel că o altă măsură preventivă (în afara arestării – n.r.) nu este plauzibil că ar fi eficientă, tocmai datorită experienţei acestora în aranjarea lucrurilor subterane, feriţi de privirile celorlalţi”, se menţionează în acelaşi document.

    Anchetatorii mai susţin că Nagy şi Găman au fost “impasibili” la “recrudescenţa actuală a infracţiunilor de corupţie săvârşite, în special, de funcţionarii statali”. Mai mult, ei şi-ar fi desăvârşit procesul infracţional.

    “Recrudescenţa actuală a infracţiunilor de corupţie săvârşite, în special, de funcţionarii statali, nu a determinat inhibarea instinctelor infracţionale ale inculpaţilor, aceştia dovedindu-se impasibili şi desăvârşind procesul infracţional”, arată procurorii, în documentul citat.

    În referat se mai notează că modul de săvârşire a faptelor, precum şi valoarea folosului urmărit de cei doi conturează “o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic, şi justifică privarea de libertate”.

    Fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii Nagy Peter Tamas şi secretarul general al instituţiei, Virgil Găman, au fost reţinuţi, joi seară, în dosarul mitei prin contracte fictive, fiind acuzaţi că au primit aproape 177.000 de lei, prin intermediul unor firme, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Nagy şi Găman sunt urmăriţi penal pentru luare de mită şi instigare la uz de fals, la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi la spălare de bani, a precizat DNA.

    Alături de ei au fost reţinuţi Claudiu Vasilescu şi Haller Zoltan-Jozsef, administratori unor firme prin care Nagy şi Găman au primit mită. Vasilescu şi Haller sunt urmăriţi penal pentru complicitate la luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani.

    Cei patru reţinuţi vor fi prezentaţi, vineri, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În acelaşi dosar este urmărit penal şi europarlamentarul Constantin Rebega, care a primit, printr-un intermediar, 23.000 de lei, potrivit procurorilor anticorupţie.

    DNA a precizat că Rebega este acuzat de: folosire a influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial; instigare la spălare de bani; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; instigare la uz de fals.

    Potrivit anchetatorilor, în octombrie 2014, cu ocazia organizării târgului Indagra, Virgil Găman, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), şi Nagy Peter Tamas, pe atunci secretar de stat în cadrul MADR, au cerut de la persoane din conducerea firmei organizatoare (Romexpo) suma de 40.000 de euro. Această sumă de bani, ce reprezenta o parte din valoarea de 414.160 de euro a contractului încheiat între Romexpo, în calitate de prestator, şi MADR, în calitate de beneficiar, urma să fie virată către cei doi prin intermediul unei firme agreate de aceştia.

    “Deoarece persoanele din conducerea firmei organizatoare a evenimentelor le-au învederat inculpaţilor Găman Virgil-Laurenţiu şi Nagy Peter Tamas faptul că suma de 40.000 euro nu poate fi plătită către o singură societate comercială, întrucât competenţele lor sunt limitate la semnarea contractelor cu o valoare de până la 15.000 euro, cei doi au fost de acord ca suma de 40.000 euro să fie plătită către mai multe firme agreate de ei. Astfel, în data de 11 decembrie 2014, cei doi inculpaţi, reprezentanţi ai Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, au primit prin intermediul firmelor administrate de inculpaţii Vasilescu Claudiu, Haller Zoltan-Jozsef şi o altă persoană, suma totală de 176.904,9 lei, din care 64.480 lei i-au revenit inculpatului Nagy Peter Tamas, iar restul inculpatului Găman Virgil-Laurenţiu”, mai susţin procurorii anticorupţie.

    Pentru a ascunde mita, Virgil Găman şi Nagy Peter Tamas i-ar fi determinat pe administratorii firmelor respective să întocmească, în fals, mai multe contracte de prestări servicii către Romexpo, mai spun anchetatorii.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, joi, percheziţii la Ministerul Agriculturii şi la mai multe firme şi persoane.

    Referitor la dosar, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că el nu a fost chemat la DNA şi că, de fapt, nu a fost citat niciodată la acest parchet.

  • Motivarea de arestare a lui Pendiuc: Primarul Piteştiului a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile controlului judiciar, într-o manieră insidioasă

    Pendiuc a fost arestat preventiv în 12 decembrie, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor, care l-au acuzat pe edil că, în timp ce era în arest la domiciliu, a luat legătura cu o altă persoană cercetată în dosarul de corupţie.

    “Maniera insidioasă în care inculpatul, având cunoştinţă de faptul ca are obligaţia de a nu lua legătura cu suspecţii, participanţii si martorii din prezenta cauza, procedează la purtarea de discuţii cu suspecta, este apreciat de judecător ca argument în sprijinul reţinerii relei – credinţe a acestuia în ceea ce priveşte încălcarea obligaţiilor stabilite prin încheierea din data de 19.11.2014”, arată Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a lui Pendiuc.

    Instanţa mai subliniază, în documentul citat, că bunul mers al activităţii de urmărire penală “ar fi periclitat” pe viitor dacă Pendiuc ar continua să fie cercetat sub control judicar, “măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului”.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată de edil la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care nu a stabilit, deocamdată, data la care va analiza acest dosar.

    Judecătorii de la Tribunalul Capitalei au admis propunerea de arestare preventivă a lui Pendiuc, după ce procurorii au descoperit că primarul edilul suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său, iar când vorbea cu aceştia li se adresa ca şi cum ar fi discutat tot cu cei apelaţi iniţial.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă şi pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”, însă solicitarea anchetatorilor a fost respinsă de judecătorii Tribunalului Bucureşti.

    În 7 noiembrie, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc şi Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceştia trebuiau să nu părăsească locuinţele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi din dosar şi cu martori, precum şi să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi.

    Pendiuc este cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

    Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

    Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

    De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Motivarea de arestare a lui Pendiuc: Primarul Piteştiului a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile controlului judiciar, într-o manieră insidioasă

    Pendiuc a fost arestat preventiv în 12 decembrie, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor, care l-au acuzat pe edil că, în timp ce era în arest la domiciliu, a luat legătura cu o altă persoană cercetată în dosarul de corupţie.

    “Maniera insidioasă în care inculpatul, având cunoştinţă de faptul ca are obligaţia de a nu lua legătura cu suspecţii, participanţii si martorii din prezenta cauza, procedează la purtarea de discuţii cu suspecta, este apreciat de judecător ca argument în sprijinul reţinerii relei – credinţe a acestuia în ceea ce priveşte încălcarea obligaţiilor stabilite prin încheierea din data de 19.11.2014”, arată Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a lui Pendiuc.

    Instanţa mai subliniază, în documentul citat, că bunul mers al activităţii de urmărire penală “ar fi periclitat” pe viitor dacă Pendiuc ar continua să fie cercetat sub control judicar, “măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului”.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată de edil la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care nu a stabilit, deocamdată, data la care va analiza acest dosar.

    Judecătorii de la Tribunalul Capitalei au admis propunerea de arestare preventivă a lui Pendiuc, după ce procurorii au descoperit că primarul edilul suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său, iar când vorbea cu aceştia li se adresa ca şi cum ar fi discutat tot cu cei apelaţi iniţial.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă şi pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”, însă solicitarea anchetatorilor a fost respinsă de judecătorii Tribunalului Bucureşti.

    În 7 noiembrie, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc şi Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceştia trebuiau să nu părăsească locuinţele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi din dosar şi cu martori, precum şi să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi.

    Pendiuc este cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

    Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

    Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

    De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Notar public bucureştean, arestat pentru evaziune fiscală de peste 12,7 milioane lei

    În perioada ianuarie 2009 – septembrie 2014, Remus Ion-Zamfirescu, reprezentant legal al Biroului Notarial Notas, a ceat prejudicii bugetului de stat cu titlu de impozite şi contribuţii nevărsate, cu intenţie, în termen de 30 de zile de la scadenţă, rezultând un prejudiciu total nerecuperat de 12.723.586 lei, se precizează într-un comunicat remis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

    Notarul a fost reţinut şi arestat, miercuri, în baza unei deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    În acest caz, procurorii s-au sesizat din oficiu.

  • Primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, arestat preventiv în dosarul de corupţie

    -ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, arestat preventiv în dosarul de corupţie

    -ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Dan Besciu şi alţi trei oameni de afaceri, arestaţi la domiciliu în dosarul de evaziune şi delapidare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cazul lui Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, din 12 decembrie până în 10 ianuarie inclusiv. Besciu şi Hornegger vor sta în arest la domiciliu la locuinţele lor din judeţul Ilfov, iar Horpos şi Vameşu, la domiciliile din Sectorul 5 al Capitalei.

    Decizia poate fi contestată tot la instanţa supremă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii la birouri ale CFR Călători şi la sediile unor firme. În urma percheziţiilor, opt persoane vizate în dosar au fost audiate, iar dintre acestea, Dan Besciu, Josef Hornegger, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu au fost reţinuţi.

    Percheziţiile au fost făcute după ce anchetatorii au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

    Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

    “Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

    De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

    În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au mai precizat procurorii.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

  • Dan Besciu şi alţi trei oameni de afaceri, arestaţi la domiciliu în dosarul de evaziune şi delapidare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cazul lui Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, din 12 decembrie până în 10 ianuarie inclusiv. Besciu şi Hornegger vor sta în arest la domiciliu la locuinţele lor din judeţul Ilfov, iar Horpos şi Vameşu, la domiciliile din Sectorul 5 al Capitalei.

    Decizia poate fi contestată tot la instanţa supremă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii la birouri ale CFR Călători şi la sediile unor firme. În urma percheziţiilor, opt persoane vizate în dosar au fost audiate, iar dintre acestea, Dan Besciu, Josef Hornegger, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu au fost reţinuţi.

    Percheziţiile au fost făcute după ce anchetatorii au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

    Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

    “Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

    De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

    În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au mai precizat procurorii.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.