BusinessMagazin

Tag: aplicatii

  • Realitatea virtuală şi dispozitivele sale promit să schimbe modul în care oamenii socializează

    Nu aţi fi citit acest articol dacă în lumea realităţii virtuale nu ar fi apărut numele lui John Carmack, un ins care nu este chiar Dumnezeul gamerilor, dar unul din cei patru apostoli sigur este, pentru că a fost principalul programator pentru Wolfenstein, Doom sau Quake, unele dintre cele mai importante jocuri ever. În august 2013 Carmack, un tip serios care nu se joacă cu proiectele şi care este cumva departe de presiunile la care sunt supuşi corporatiştii, a devenit CTO la proiectul Oculus, compania de realitate virtuală fondată de Palmer Luckey şi Brandan Iribe, preluată de Facebook în urmă cu un an pentru 2 miliarde de dolari cash.

    Prezent, cu câteva zile în urmă, la Game Developers Conference, Carmack a vorbit, spune lumea, nu cu determinarea unui specialist în marketing care încearcă să îţi vândă ceva, ci cu entuziasmul unui programator, despre viitorul dispozitivelor de realitate virtuală; concret, Oculus va intra pe piaţă cu un produs comercial undeva la sfârşitul acestui an, împreună cu următoarea generaţie de produse mobile de la Samsung. Carmack spune că pentru a merge în realitatea virtuală oamenii trebuie să înveţe să păşească, asemeni unui copil. Iar echipamentele Oculus şi mobilele Samsung vor permite oamenilor să înveţe să meargă în VR, şi crede că acţiunea va avea succes. „Este un clişeu să spui că produsul tău se adresează miliardelor de oameni. Dar eu chiar cred într-o lume în care miliarde de oameni folosesc ochelari VR”, a spus el.

    Aceeaşi viziune pare să o aibă un alt arhanghel al jocurilor, Gabe Newell, şeful Valve Corporation, răspunzător pentru seria Half-Life şi pentru platforma de distribuţie Steam şi care s-a îngrijorat pentru disconfortul utilizării ochelarilor VR, pe care îi numeşte „cei mai buni generatori de greaţă”. Drept urmare Valve lucrează la propriul proiect de ochelari, care îşi propune să reducă la zero procentul celor care suferă din cauza VR; o componentă a soluţiei este un sistem de control al mişcării care utilizează lasere pentru a reproduce într-un mod cât mai realist mişcările reale ale unei persoane. Newell a precizat că sistemul, numit Lighthouse, va fi oferit gratuit producătorilor de hardware.  Pe lângă aceasta Valve colaborează cu HTC la un proiect de ochelari numit Vive care ar putea apărea pe piaţă înainte de finele anului.

    Şi cei de la Sony par determinaţi să intre în plutonul fruntaş al tehnologiilor VR, deoarece că au anunţat că vor lansa în a doua jumătate a anului propriul sistem de ochelari, Project Morpheus, pentru consola PlayStation 4.

    Cea mai de impact integrare a realităţii virtuale cu actuala tehnologie o face Facebook, care plănuieşte introducerea acesteia în newsfeed. Chris Cox, chief product officer, a prezentat luna trecută versiuni demo ale respectivei integrări: într-una userul zbura cu echipa Blue Angels într-un F-18 Hornet peste ţinuturile din Colorado, iar în alta erai invitat într-o iurtă din Mongolia, alături de o femeie care pregătea mâncarea la foc. „Nu am fost niciodată în Mongolia şi nu sunt prea mulţi cei ce au fost”, a spus Cox. „Dar aşa poţi privi în jur. Este frumos. Şi imediat înţelegi că este ceva magic, că priveşti spre viitor.“ Oamenii vor putea împărtăşi astfel de experienţe pe Facebook, adăugând o altă dimensiune fotografiilor, filmelor, textelor şi ideilor de acum. Şi este o concretizare a ideilor lui Mark Zuckerberg făcute publice la preluarea Oculus – jocuri, un mediu realist, săli de clasă sau cabinete medicale virtuale. 

    Până acum implicarea Google în lumea realităţii virtuale însemna un dispozitiv rudimentar, numit Cardboard, realizat în principal din carton, care poate îngloba un telefon mobil şi permite vizualizarea de imagini în relief. Dar relatări din presă vorbesc de un proiect major, secret, de realitate virtuală, la care lucrează un număr de ingineri ce se concentrează pe dezvoltarea unei soluţii pentru ca Android să ruleze aplicaţii VR. Trecerea de la dispozitive din carton, pe care le poţi construi singur, la realitate virtuală integrată în Android înseamnă o presiune pentru industrie în ansamblu, ştiută fiind dedicaţia şi rapiditatea şi inteligenţa cu care Google se implică în astfel de proiecte.

    Aşadar, avem pe piaţă o efervescenţă asemănătoare celei de după lansarea iPhone, când cineva a trasat o direcţie şi toată lumea s-a lansat în cursă. Dar, dincolo de jocuri, de demo-uri, de dispozitive mobile, de integrări sau de aplicaţii, rămân întrebările: „va fi realitatea virtuală un hit? La ce sunt buni, până la urmă, ochelarii VR?”. „Este o întrebare de un milion de dolari”, a răspuns Levi Miller, inginer la Valve, atunci când a fost chestionat asupra celei mai bune, plăcute şi folositoare experienţe din realitatea virtuală. Iar un jurnalist de la New York Times a adăugat că pentru Mark Zuckerberg este o întrebare nu de un milion, ci de 2 miliarde de dolari.

  • Siemens vrea să angajeze la Cluj-Napoca încă 160 de IT-işti

    Centrul din Cluj-Napoca este cea de-a patra locaţie deschisă de Evosoft în regiune, după Germania, Ungaria şi Turcia, şi urmează să fie a treia ca mărime după numărul de angajaţi, după Ungaria şi Germania. Situat în Liberty Technology Park Cluj, pe o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi, noul centru va ajunge la 210 specialişti în implementarea de proiecte software globale şi dezvoltare de produse până în 2017. În prezent, echipa numără aproximativ 50 de angajaţi.   

    “Istoria Siemens în România datează încă din 1905, când a fost inaugurată prima reprezentanţă în Bucureşti, sub denumirea de Societatea Română de Electricitate – Siemens Schuckert Societate Anonima. În urmă cu 10 ani, am deschis cel de-al doilea punct de lucru pe plan local, la Cluj-Napoca, iar în prezent ne desfăşurăm activitatea în 10 filiale. Am încheiat anul fiscal 2014 cu o cifră de afaceri de 138 de milioane de euro. România este o ţară de importanţă strategică în regiunea Europei Centrale şi de Est şi un mediu care stimulează inovaţia, de aceea ne propunem să investim în continuare în potenţialul şi talentul său”, declară George Costache, CEO al Siemens Romania.

    Investiţia Siemens în noul centru de cercetare şi dezvoltare din Cluj se ridică la 4,5 milioane de euro şi include costurile chiriei pe următorii cinci ani, costurile de amenajare şi investiţia iniţială în infrastructură. Sediul a primit prima certificare ecologică BREEAM din România.

    “Extinderea prezenţei locale în domeniul IT, prin intermediul acestui nou centru R&D susţine strategia Siemens pentru inovaţie în regiunea Europei Centrale şi de Est. Piaţa din România este foarte competitivă şi oferă avantaje ample pentru dezvoltare tehnologică”, a declarat Reinhard Pinzer, CFO în cadrul Siemens Austria şi responsabil pentru performanţa financiară a Siemens în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Compania continuă campania de recrutare la nivel regional.

    Siemens România aniversează în acest an 110 ani de activitate pe piaţa locală. Portofoliul companiei este organizat de-a lungul a trei domenii: electrificare, automatizări şi digitalizare. La finalul anului fiscal 2014 (Octombrie 2013 – Septembrie 2014), Siemens a înregistrat o cifră de afaceri de 138 milioane euro şi număra 1680 de angajaţi în România. Compania deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale, alături de patru centre de cercetare-dezvoltare în domeniile IT şi energie, localizate în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca.

  • 3Pillar Global angajează 100 de specialişti în Cluj-Napoca şi Timişoara

    În cele două centre 3Pillar Global lucrează în prezent 300 de angajaţi, iar ţinta pentru anul acesta este de a ajunge la un număr de 400. Poziţiile pe care 3Pillar Global le are deschise vizează ingineri IT de nivel intermediar şi seniori cu experienţă dovedită între 2 şi 5 ani, care să acopere funcţiile de programare şi testare.

    Se urmăresc în special competenţe de Java şi Phyton, dar şi alte tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicaţii web şi mobile, notează comunicatul emis de companie.

    “Am ales să extindem operaţiunile din Cluj-Napoca şi Timişoara datorită nivelului ridicat al specialiştilor IT din cele două oraşe”, declară Cătălin Ştef, director general 3Pillar Global România şi senior vicepresident pentru operaţiunile companiei la nivel global.

    Din cei 600 de angajaţi pe care compania îi are la nivel global, 200 lucrează în noul sediul din complexul de birouri The Office Cluj-Napoca, respectiv 100 în City Business Centre Timişoara.

  • De ce s-au spart ochelarii Google. Avansul tehnologiilor retro

    În prima lună a anului, Google a anunţat că va retrage de pe piaţă Glass, un produs inovator, însă deseori criticat pentru preţul de 1.500 de dolari, iar mişcarea gigantului IT este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care compania l-a promovat în mod agresiv.

    Google a decis ca echipa Glass să iasă din programul Explorer şi că va fi condusă de Tony Fadell, CEO al Nest, poate cel mai promiţător start-up cumpărat de Google în 2014, pentru 3,2 miliarde de dolari. Fadell este cunoscut pentru faptul că s-a aflat la conducerea echipei care a dezvoltat primul iPod.

    2014 nu a fost un an bun pentru Google Glass, în condiţiile în care produsul de 1.500 de dolari nu a captat interesul publicului larg. Pentru a deveni un bestseller, Glass ar fi avut nevoie de ajutor din partea comunităţii dezvoltatorilor de aplicaţii. La finalul lui 2014, doar 100 de programe erau disponibile pentru Glass; pentru comparaţie, App Store-ul celor de la Apple se apropia de 1,5 milioane de aplicaţii.

    Explicaţia pare să fie că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.

    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau device-ul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un e-mail din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.

    Google a decis oprirea vânzărilor de ochelari inteligenţi pe 19 ianuarie, dar se va concentra în viitor pe singurul segment în care Glass a punctat: segmentul business. Programul Glass at Work are deja peste zece parteneri care încă dezvoltă aplicaţii pentru produs. „O companie care vrea mâine 100 de perechi de ochelari va primi mâine 100 de perechi de ochelari“, a declarat o sursă din interiorul Google, citată de Business Insider. Acest lucru, mai spun reprezentanţii companiei, nu înseamnă că programul va deveni o prioritate pentru toată compania. Faptul că programul Explorer a ajuns la sfârşit nu mai este de mult un mister. Media a intuit de mult că acest lucru urmează să se întâmple, notează aceeaşi publicaţie. „Chiar dacă produsul nu mai este pe piaţă pentru publicul larg, vânzările către companii cresc în fiecare trimestru“, a declarat Brian Ballard, CEO al APX Labs, una dintre firmele producătoare de aplicaţii. „Google ne oferă acum mai mult suport; odată cu închiderea Explorer, atenţia se îndreaptă acum către noi. Este de înţeles, din moment ce clienţii sunt branduri uriaşe, de la producători de avioane sau maşini până la companii de utilităţi.“

    Faptul că Google a decis închiderea programului Explorer şi restructurarea programului Glass reprezintă un capăt de drum pentru produsul care ar fi trebuit să revoluţioneze lumea. Însă ideea din spatele Glass, de a putea urmări imagini pe un ecran autonom, ar putea fi încă atrăgătoare pentru multe companii. Oamenii ar fi chiar dispuşi să accepte o anumită lipsă de confort pentru a putea folosi un astfel de gagdet (acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul tehnologiei Bluetooth). Problema este că Glass nu reprezintă doar o metodă de a primi informaţii în timp real, este şi o metodă de a înregistra tot ce se petrece în jur, iar acest lucru reprezintă o încălcare clară a intimităţii celorlalţi. Adoptarea în masă a unei noi tehnologii presupune şi adoptarea unor noi norme sociale.

    Dacă Glass nu ar fi avut funcţia de înregistrare în primă fază, poate că mai multă lume ar fi adoptat produsul. Dar, în forma în care a fost lansat, Glass a fost aproape imediat interzis în restaurante, baruri şi chiar în şedinţele de consiliu ale celor de la Google. Instituţiile ce militează pentru protecţia datelor personale l-au numit „unul dintre cele mai invazive produse dezvoltate vreodată“.

    Proiectul Glass nu a fost însă abandonat; compania reorganizează echipa pentru a grăbi producerea unui produs mult mai ieftin şi mai adaptat cerinţelor de astăzi. Însă eşecul public al produsului arată că lumea nu este încă pregătită pentru ochelarii inteligenţi. Sau, mai bine spus, ochelarii „atât“ de inteligenţi.

  • Cum poate fi prelungită durata de viaţă a bateriei telefonului

    „Un smartphone cu specificaţii de top şi ecran mare trebuie încărcat zilnic, lucru care duce la creşterea numărului de cicluri de încărcare-descărcare din viaţa unui acumulator. Acest aspect, alături de utilizarea foarte intensă, duce la autonomii foarte scăzute în comparaţie cu telefoanele obişnuite”, a precizat Marius Boca – ThePhoneGeeks.

    Astfel, acumulatorii Li-Ion, folosiţi de majoritatea dispozitivelor mobile de pe piaţă, au o durată de viaţă de câţiva ani, însa dacă nu sunt respectate câteva reguli simple, atât de natură hardware cât şi software, performanţele acestora vor scădea în timp.

    Aspectele de natură hardware ţin în principal de manipularea şi păstrarea acumulatorului, recomandarea specialiştilor EuroGsm fiind ca acumulatorul să fie întotdeauna încărcat înainte să se descarce complet şi să fie deconectat de la sursa de încărcare în momentul în care nivelul bateriei a ajuns la 100%. De asemenea, telefonul nu trebuie lăsat în maşină sau în alte locuri închise atunci când este foarte cald. În acest sens, este recomandat ca, atunci când nu este folosit, acumulatorul să fie păstrat într-un loc cât mai răcoros şi să fie încărcat în jur de 40%.

    În ceea ce priveşte optimizările software, utilizatorii ar trebui să oprească aplicaţiile care rulează în background, să nu folosească imagini de fundal active, să dezactiveze funcţiile Bluetooth, GPS, Wi-Fi şi datele mobile, precum şi autosincronizarea conturilor. O altă sugestie este aceea de a seta la nivel minim luminozitatea ecranului şi durata la care intră în stand-by.

    „Utilizatorii pot lua în calcul şi aplicaţiile dedicate pentru optimizarea bateriei, cum este Clean Master Phone Boost, prin care pot fi şterse fişierele inutile ce ocupă spaţiu de stocare important şi informaţiile personale din istoricul de navigare. Aplicaţia mai permite şi managementul aplicaţiilor, mutarea acestora pe cardul SD, dezinstalarea aplicaţiilor preinstalate şi efectuarea de copii de siguranţă ale fişierelor importante. În plus, aplicaţia are şi rol de antivirus”, a explicat Marius Boca.

    Alte aplicaţii utile sunt DU Battery Saver, care poate prelungi durata de viaţă a bateriei cu până la 50%, dar şi Battery Doctor, disponibilă în 19 limbi, care identifică aplicaţiile şi procesele ce epuizează bateria şi optimizează procesul de încărcare, pentru ca acesta să fie cât mai eficient.

  • Cum poate fi recuperat un telefon pierdut sau furat

    „În cazul telefoanelor Android, cea mai simplă metodă de a vizualiza locaţia dispozitivului şi informaţiile de pe acesta este utilizarea sistemului Android Device Manager. Este necesară înregistrarea prealabilă pe site-ul dedicat, apoi din cadrul meniului oferit, dispozitivul poate fi şters sau blocat, poate fi urmărit pe hărţile Google Maps – în caz de furt – şi se poate da comanda să sune la volum maxim pentru 5 minute, pentru a putea fi localizat mai repede, în cazul în care a fost rătăcit”, a explicat Bogdan Beleiu, membru al diviziei EuroGsm specializată în rezolvarea problemelor legate de telefonia mobilă, ThePhoneGeeks.

    O altă variantă ar fi utilizarea Android Lost, care se poate instala şi fără a avea acces la telefon. Aplicaţia poate fi instalată din Play Store, din contul Google cu care este sincronizat dispozitivul, după care se trimite un SMS pe telefonul în cauză, cu textul „androidlost register”. Astfel, aplicaţia se activează automat şi poate realiza fotografii cu camera telefonului şi permite citirea SMS-urilor primite, fără ca utilizatorul să ştie acest lucru.

    De asemenea, istoricul Google Maps poate oferi poziţia exactă a dispozitivului, chiar dacă această funcţie este dezactivată. După accesarea sistemului Google Maps, se alege din calendar data curentă şi ultima oră la care dispozitivul a fost recunoscut, după care pe hartă vor apărea locaţiile şi chiar traseul parcurs de telefonul pierdut sau furat.

    Utilizatorii iOS au la dispoziţie funcţia Lost Mode, care permite utilizatorului să blocheze dispozitivul cu o parolă, în cazul în care acesta este dispărut, pentru a proteja datele de pe telefon. O altă variantă utilă este aplicaţia Find My iPhone, care necesită o conexiune la Internet prin Wi-Fi sau date mobile.

    „Există şi aplicaţii prin care utilizatorii îşi pot accesa telefonul remote, precum TeamViewer: Remote Control, Splashtop 2 Remote Desktop sau Jump Desktop, care au un sistem ce se instalează pe desktop şi telefon şi permite controlul unuia prin intermediul celuilalt. Toate cele 3 aplicaţii menţionate sunt disponibile atât pentru Android cât şi pentru iOS”, a mai precizat Bogdan Beleiu.

    Este important de ştiut şi faptul că în momentul în care telefonul este închis sau nu are cartelă SIM, acesta nu va putea fi localizat, potrivit specialiştilor de la ThePhoneGeeks. Totuşi, dată fiind nevoia de a naviga pe internet, cu siguranţă telefonul va fi conectat în cele din urmă la o reţea Wi-Fi, moment în care va putea fi blocat de către sistemul activat de utilizator.

     

  • Un tânăr primeşte zilnic oferte de angajare de la Apple şi le refuză fără să le citească

    John Meyer, un tânăr de 19 ani din Statele Unite, a renunţat recent la studii pentru a se concentra pe startup-ul său, Fresco News. Aplicaţia Fresco News este un agregator de ştiri, iar Meyer speră să îi aibă printre clienţi pe cei de la New York Times sau Wall Street Journal.

    Meyer urma cursurile New York University, acolo unde mama sa era profesoară.

    Părinţii au fost reticenţi la început, dar au înţeles că Meyer este deja un antreprenor de succes: el scrie aplicaţii încă din anul 2008, învăţând de unul singur limbajul de programare C+.

    Meyer câştigat sume considerabile din aplicaţiile pentru iPhone, având astfel posibilitatea să locuiască singur. El a dezvoltat până acum peste 40 de aplicaţii, printre care şi prima lanternă pentru iPhone.

    Succesul său a atras atenţia celor de la Apple: compania condusă de Tim Cook i-a propus în repetate rânduri tânărului John Meyer un internship plătit cu aproape 6.000 de dolari pe lună. Deşi pentru cei mai mulţi tineri de vârsta lui acesta ar fi un job de vis, Meyer a refuzat. “Primesc emailuri de la agenţii de recrutare tot timpul”, povesteşte tânărrul. “Cu toate acestea, eu mă consider un antreprenor. Nu aş vrea să lucrez pentru altcineva.”

    El nu exclude ideea de a se întoarce cândva la universitate. Pentru moment, însă, este mulţumit de veniturile pe care le obţine.

    Apple ocupă locul al 34-lea în topul angajatorilor la nivel global, realizat din perspectiva angajaţilor, clasament condus de compania Facebook.

  • De la un simplu instrument de comunicare, telefonul a ajuns pentru tineri gadgetul care le organizează viaţa

    Conform studiului calitativ realizat de EXACT Cercetare şi Consultanţă în decembrie 2014, telefonul este pentru tineri exclusiv smartphone, acesta reprezentând la momentul actual un obiect multitasking indispensabil, se arată într-un comunicat de presă.

    “Integrând atât canelele media (TV, radio, ziare/ reviste), cât şi dispozitivele IT (calculator, laptop, tableta), telefonul s-a transformat dintr-un simplu mijloc de realizare a conversaţiilor la distanţă, într-un obiect omniprezent în rutina zilnică a utilizatorilor, încorporând o bună parte din viaţa acestora (amintiri, activităţi zilnice, fişiere importante etc.)”, declară Denisa Iacoboaea, coordonatorul studiului.

    Una dintre asocierile cel mai des făcute de către tineri este cea legată de smartphone ca instrument de relaxare în timpul liber sau în ”timpul gol” (aşteptare, deplasarea cu mijloacele de transport în comun etc). Relaxarea este tradusă atât prin jocuri, cât şi muzică – fie că este vorba de playlist-ul personal, fie că discutăm despre muzică/ videoclipuri de pe Youtube –  care fac ca aşteptarea să fie mai plăcută şi mai scurtă.

    Telefonul a devenit, de asemenea, cel mai utilizat instrument de imortalizare şi stocare a momentelor importante din viaţă prin poze şi videoclipuri. În ultima perioadă, tinerii au înlocuit aparatul de fotografiat/ cameră video cu Smartphone-ul, întrucât rezoluţia acestuia a devenit tot mai bună şi, în plus, este mereu la îndemână, notează acelaşi comunicat.

    Ideea de smartphone este de asemenea asociată cu aplicaţiile care, de altfel, îi creeză şi o utilizare atât de complexă. Aplicaţiile le facilitează accesul utilizatorilor la o plajă foarte mare de servicii –  cel mai des menţionate fiind GPS-ul, serviciile bancare (internet banking), comandă taxi, plaţi online ale facturilor şi tips-uri din domenii tot mai diverse: reţete culinare, modă, stil de viaţă etc.

    Majoritatea tinerilor îşi petrec o bună parte din timp în mediul virtual şi, din acest motiv, reţelele de socializare sunt principalele shortcut-uri de pe ecranul smartphone-ului. Facebook, Twitter, WhatsApp reprezintă cele mai des accesate linkuri, fiind percepute ca cele mai simple modalităţi de a rămâne la curent cu noutăţile din viaţa cunoscuţilor/ prietenilor. În plus, comunicarea scrisă este preferată de acest target, fiind considerată mai eficientă prin prisma faptului că permite ataşarea de elemente vizuale (poze, video).

    Smartphone-ul a reuşit să încorporeze principalele canale de informare – TV, radio, ziare/ reviste, facilitând accesul utilizatorilor la informaţie oriunde s-ar afla. Astfel, smartphone-ul a devenit pentru tineri principala sursă de informare – indiferent dacă este vorba de o informaţie pe care o caută pe Google sau de cele generate de canalele de socializare sau agregatoarele de ştiri.

    Pe lângă aplicaţii, funcţiile proprii ale telefonului sunt de asemenea utilizate zilnic, fiind de un real ajutor pentru organizarea activităţilor.  Aceste funcţii reuşesc să substituie o gamă largă de obiecte, începând de la ceasul deşteptător, calendar, carnete pentru notiţe, liste pentru cumpărături etc. Tinerii preferă să utilizeze aceste funcţii deoarece sunt percepute a fi mai sigure, mereu la îndemână şi uşor de stocat în memoria telefonului.

    Metodologia utilizată în realizarea acestui studiu a fost una de tip calitativ: tehnica jurnalului (scris de către respondenţi). Targetul a fost reprezentat de tineri, femei şi bărbaţi, cu vârstă cuprinsă între 20 şi 30 de ani. Cercetarea s-a realizat în perioada 1- 10 Decembrie 2014.

  • Românul care optimizează facebook pentru Android: Limbajele de programare vor deveni la fel de uzuale ca orele de matematică

    “No one checks-in and checks-out as a programmer. Meseria de programator îţi mănâncă tot timpul.” Vorbele spuse cu un accent american perfect din gura lui Alexandru Petrescu nu trădează un discurs motivaŢional dobândit la vreo Şcoală de leadership. În 1992, la vârsta de 8 ani, emigra alături de familia sa în SUA, iar în toamna anului 2014 se întorcea pentru prima dată la Bucureşti, în postura de Software Engineer Lead la Facebook.

    Într-o sală cu peste 200 de tineri programatori din mai multe ţări prezenţi în luna octombrie la Droidcon Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente pentru dezvoltatorii de aplicaţii pentru platforma mobilă Android, Petrescu împărtăşeşte câteva dintre ideile care l-au ajutat să ajungă să lucreze la cea mai mare reţea socială din lume.

    „Lumea are nevoie acum de «problem-solveri». Şcoala e importantă, dar trebuie să faci mai mult de atât. Dacă ai învăţat la Stanford ai şanse mai mari să fii chemat la un interviu, dar nu ai garanţia că vei fi angajat“, spune românul într-un interviu acordat la finalul prezentării.

    Alexandru Petrescu a copilărit cu sora sa în apropierea Bucureştiului până la vârsta de 8 ani. Tatăl său, inginer agronom, a decis în 1990 să emigreze, sătul de „politica de rotire de cadre“ a vechiului regim. Ajuns în Arizona alături de soţia sa şi cei doi copii, tatăl lui Alexandru a încercat să se angajeze. „A intrat în primul restaurant mai dichisit şi a început să vorbească cu unul dintre bucătari în limba franceză. L-au angajat imediat“, povesteşte Alexandru.

    Trei ani şi câteva joburi mai târziu, tatăl lui Alexandru a cheltuit 300 de dolari pentru un calculator pe care i l-a făcut cadou fiului său. „A fost primul contact pe care l-am avut cu un calculator şi atunci am început să învăţ programare pe cont propriu. Mai târziu, tatăl meu a cumpărat pe credit un calculator de 2.000 de dolari. Era o sumă uriaşă chiar şi pentru Statele Unite. I-a luat ani să plătească ratele, dar a fost cel mai de preţ cadou pe care l-am primit în viaţa mea“, îşi aminteşte Alexandru.

    Ce a urmat pentru românul devenit adolescent între timp pare desprins din capitolul de poveşti clasice din Silicon Valley: a intrat la facultate, din care s-a retras înainte de a o termina (la fel ca şi Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook) şi a început să dezvolte proiecte proprii, înfiinţând diverse start-up-uri. Între timp a lucrat pe poziţia de consultant în publicitate pentru a se întreţine.

    Una dintre firmele pe care le-a înfiinţat a fost Urban Pixels, un start-up din New York care a realizat „Can i Stream It?“, o aplicaţie de căutare a filmelor şi clipurilor care sunt disponibile pentru vizualizarea online contra cost. Aplicaţia a fost folosită de peste 4 milioane de utilizatori de platforme mobile, atât pe Android, cât şi pe iOS, conform lui Alexandru Petrescu.Cel mai important pas din cariera lui Alexandru a venit în 2013, când s-a programat pentru un interviu la Facebook.

    „Oamenii de acolo pun foarte mare accent pe ceea ce ştii să faci. De aceea, faptul că nu am terminat facultatea nu a contat foarte mult. Oamenii obişnuiţi cu programarea încă de mici au un avantaj foarte mare, pentru că sunt obişnuiţi să găsească soluţii acolo unde alţii abandonează“, spune românul.

    La Facebook, Petrescu lucrează la îmbunătăţirea performanţelor şi eficienţei traficului de date ale aplicaţiei reţelei sociale pentru Android.Pe Zuckerberg, Alexandru l-a întâlnit la un hackathon, genul de evenimente pe care Facebook le organizează pe o perioadă de câteva zile, în cadrul cărora se încearcă dezvoltarea unor aplicaţii noi, indiferent de aria de utilizare. „L-am văzut o singură dată acolo, este în general o persoană foarte ocupată. El lucrează în Menlo Park, eu în birourile din Seattle“, spune Petrescu, fără să dea prea multe detalii despre şeful său.

    Partea care i-a plăcut cel mai mult lui Alexandru la noul loc de muncă a fost că nu există şefi. „Toată lumea lucrează după un proiect, există câţiva coordonatori pentru programe mai complexe, dar în principiu toată lumea ştie ce are de făcut. Nu există un şef care să te preseze să-ţi termini sarcinile de serviciu. Acesta este stilul pe care l-a impus Mark Zuckerberg“, spune Petrescu.

    Găsirea oamenilor potriviţi pentru jobul potrivit pare să fie marea problemă a dezvoltatorilor din IT în ultimii ani. La nivel european, spune Danny Gooris, senior regional manager la Oracle Academy în Bruxelles, există un deficit de 300.000 de joburi neacoperite, care ar putea urca la 500.000 până la finalul lui 2015, iar antreprenorii din SUA par să se confrunte cu aceeaşi problemă. „Există multe joburi neacoperite care au nevoie de specialişti“, susţine Petrescu. Cât despre colegii români de la Facebook, Alexandru estimează că sunt „câteva sute“, dar nu poate spune foarte precis pentru că sunt împrăştiaţi în toate birourile companiei. „Am întâlnit foarte mulţi colegi români în birourile din Seattle sau Londra“.

    Care este cea mai mare provocare când lucrezi la o companie cu aproape un miliard şi jumătate de utilizatori? Interconectarea, spune Petrescu. Dezvoltatorul român se alătură ideii conform căreia limbajele de programare vor deveni în viitorul apropiat la fel de uzuale ca orele de matematică, însă ceea ce vor fi nevoiţi să facă programatorii viitorului e să-i aducă şi mai aproape unii de alţii pe utilizatorii de aplicaţii.

    Ce sfaturi ar putea da studenţilor români? În primul rând oamenii care lucrează la Facebook fac lucruri în afara şcolii, iar programatorii cu adevărat pasionaţi încep să înveţe limbaje de codare cu mult timp înainte de a merge la facultate. „Dacă te concentrezi timp de patru ani doar pe programa şcolară o să pierzi foarte multe lucruri care se schimbă în jurul tău, mai ales în această industrie extrem de dinamică. Acum 5 ani făceam programe în Flash. După aceea, a apărut iPhone şi Flash-ul a dispărut. Este foarte important să ţii pasul cu schimbările din piaţă“, argumentează Petrescu.
    Cum sunt dezvoltatorii

    români şi ce le lipseşte să dezvolte o aplicaţie care să fie folosită cel puţin la nivel regional? „Acum zece ani nu ştiam că sunt programatori buni în România, dar acum a devenit un stereotip“, spune Petrescu, remarcând totdată că spiritul antreprenorial local nu se dovedeşte foarte pragmatic. „Probabil cea mai mare problemă este că există prea mulţi antreprenori de un dolar, fiecare încearcă să facă ceva de unul singur, în loc să se asocieze şi să-şi delimiteze fiecare sarcinile. Cred că există totuşi potenţial foarte mare pentru programatorii români, nu doar ca locuri de muncă  în marile companii, dar şi ca dezvoltare de firme proprii“.

  • Ultima modă: grădinăritul virtual (GALERIE FOTO)

    Printre acestea se numără Garden Tribe, un site cu filmuleţe educative ce pot fi descărcate de clienţi, unde diverşi experţi îi învaţă pe amatori cum să întreţină un arţar sau cum să cultive orhidee, spre exemplu.

    O altă unealtă, site-ul Cropmobster, le permite grădinarilor amatori, dar şi fermierilor sau magazinelor să direcţioneze surplusul de produse spre persoane sau organizaţii care au nevoie de el, iar cei interesaţi de produsele disponibile pot presta şi servicii în schimbul acestora.

    De ajutor le este şi GrowIt!, o aplicaţie pentru telefonul mobil prin intermediul căreia pot să caute informaţii despre plante, să încarce fotografii cu plantele lor şi să dea note fotografiilor încărcate de alţi grădinari.