Şedinţa în care se va stabili dacă Vlad Filat va fi plasat sau nu în arest preventiv pentru 30 de zile a început la ora 9.00 la Judecătoria din sectorul Buiucani.
Potrivit PRO TV Chişinău, Vlad Filat nu este în instanţă, fiind reprezentat de avocatul său, Igor Popa.
Avocatul fostului premier a cerut amanârea termenului, argumentând că nu a avut timp să studieze cantitatea mare de documentaţie din dosar.
Procurorul Adriana Betisor, din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), se opune amânării termenului şi cere plasarea în arest preventiv a lui Vlad Filat.
În faţa instanţei sunt zeci de manifestanţi – simpatizanţi ai fostului premier, dar şi contestatari.
Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice. Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a cerut suspendarea imunităţii fostului premier argumentând că Vlad Filat trebuie anchetat pentru presupusa implicare directă în fraudele de la Banca de Economii (BEM). În alt dosar, liderul PLDM este acuzat că, în perioada în care a îndeplinit funcţia de premier, ar fi primit 60 de milioane de dolari de la directorul companiei Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit bunuri de la Ilan Shor pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numi consul onorific în Rusia şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere. De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionari guvernamentali să ia decizii necesare asigurării emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.
“Anchetatorii au exclus posibilitatea unui atac aer-aer. Avionul care efectua cursa MH17 (Amsterdam – Kuala Lumpur) s-a dezintegrat în aer după ce a fost lovit de o rachetă sol-aer de tip Buk, lansată din regiunile separatiste din estul Ucrainei”, precizează raportul.
“Dezintegrarea avionului în apropierea frontierei Ucrainei cu Rusia a fost rezultatul detonării unei rachete. Explozia a avut loc în partea stângă a avionului. A fost o rachetă de tip Buk 9N314M, din seria 9M38”, precizează raportul.
“Spaţiul aerian al Ucrainei ar fi trebuit să fie închis în acel moment. Dar niciuna dintre părţile implicate nu a recunoscut riscul conflictului militar de la sol”, a declarat Tjibbe Joustra.
“Alte 16 avioane şi elicoptere militare fuseseră doborâte în Ucraina cu câteva săptămâni înainte, unele chiar de la altitudini mai mari”, a spus Joustra.
“Statele implicate în conflict trebuie să facă mai mult pentru protejarea avioanelor civile”, a recomandat Joustra, prezentând concluziile comisiei de anchetă.
“Comisia de anchetă este conştientă că aceste concluzii nu răspund întrebării esenţiale: cine este de vină pentru prăbuşirea avionului. Aceasta va fi sarcina investigaţiei penale”, subliniază raportul.
Avionul de tip Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines (MH-17), care zbura pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur, s-a prăbuşit pe 17 iulie 2014 în estul Ucrainei. Cele 298 de persoane aflate la bord au murit.
Raportul olandez afirmă că avionul MH17 a fost doborât de o rachetă Buk, potrivit rudelor victimelor
Rudele unora dintre cele 298 de persoane care se aflau în avionul MH17, doborât în iulie 2014 în Ucraina, au fost informate, anterior, cu privire la o parte din conţinutul raportului întocmit de Comisia Olandeză pentru Securitate, care precizează că aeronava a fost lovită de o rachetă rusească de tip Buk.
Una dintre rudele victimelor a declarat pentru BBC că, potrivit raportului, avionul a fost lovit de o rachetă de tip Buk de fabricaţie rusească.
Barry Sweeney, tatăl unui britanic care se afla în avion, Liam Sweeney, a precizat că o rachetă ar fi lovit întâi cabina piloţilor, omorându-i pe cei trei membri ai echipajului aflaţi înăuntru şi lăsând fragmente în trupurile lor. Acesta a adăugat că, ulterior, cabina pare să se fi rupt.
El şi alte rude ale victimelor informate despre raport afirmă că li s-a spus că este improbabil ca persoanele aflate la bordul avionului să fi ştiut ce se întâmplă în acele momente.
Raportul analizează patru probleme, şi anume ce a cauzat dezintegrarea avionului în zbor; de ce zbura într-o regiune de conflict; de ce au fost nevoite unele rude să aştepte patru zile pentru a primi confirmarea oficială a morţii celor apropiaţi aflaţi la bord şi în ce măsură erau conştienţi pasagerii şi membrii echipajului de ceea ce se întâmpla în ultimele momente.
Cu toate acestea, raportul nu precizează cine este vinovat de acest dezastru, întrucât Comisia nu are autoritatea să atribuie vina, conform reglementărilor care guvernează anchetele cu privire la prăbuşirea zborurilor internaţionale.
O anchetă penală separată, condusă de olandezi, se desfăşoară în continuare, iar rezultatele ei urmează să fie publicate peste mai multe luni.
Comisia Olandeză pentru Securitate a prezentat concluziile mai întâi familiilor şi rudelor victimelor şi apoi presei, la baza militară Gilze-Rijen.
Comisia va prezenta, de asemenea, părţi din avion, aduse din regiunea Doneţk, aflată sub controlul separatiştilor proruşi, şi reconstituite.
Raportul olandez, contrazis de producătorul rus de rachete Almaz-Antey
O companie rusească de stat care fabrică rachete afirmă că ancheta sa cu privire la prăbuşirea avionului care efectua zborul MH17 contrazice concluziile anchetei olandeze, relatează AP în pagina electronică.
Ian Novikov, conducătorul concernului rus Almaz-Antey, nu a precizat însă ce conţine raportul şi nu a spus, într-o conferinţă de presă, la Moscova, dacă a avut acces la raportul final olandez înainte ca acesta să fie făcut public.
Boeingul 777 al companiei Malaysia Airlines care efectua zborul MH17 ar fi fost doborât cu ajutorul unei rachete de tip sol-aer, suspectează occidentalii.
Ucraina şi state occidentale susţin că această rachetă a fost lansată de către trupe ruseşti sau de către separatişti proruşi susţinuţi de Moscova. Aceste acuzaţii s-au concentrat asupra unui sistem antirachetă de tip Buk, produs de ruşi în mai multe variante.
Almaz-Antey a anunţat în iunie că o anchetă preliminară sugerează că avionul a fost doborât de un model de Buk care nu se mai află în servciul armatei ruse.
Însă Novikov a fost ambiguu în privinţa acestei concluzii, sugerând că ar fi putut să fie vorba de un model chiar mai vechi decât se credea iniţial.
El a spus că a fost efectuat un experiment, în iulie, în cursul căruia o rachetă a fost trasă în table de aluminiu care imitau fuzelajul unui avion, iar şrapnele de la acel tir au indicat că a fost vorba despre un model mai vechi.
Această informaţie a fost prezentată anchetatorilor olandezi, dar nu a fost luată în considerare, a afirmat Novikov.
Almaz-Antey a efectuat, apoi, un “experiment natural”, folosind un avion de linie casat de tip Iliuşin-86, despre care Novikov a declarat că seamănă cu un B-777.
Novikov a declarat că rezultatul arată că, dacă avionul a fost lovit de o rachetă de tip Buk, aceasta a fost trasă din satul Zaroşenske, despre care Rusia afirmă că se afla sub controlul Guvernului ucrainean la momentul respectiv.
Un oficial american a declarat pentru The Associated Press că în proiectul de raport olandez se arată că avionul a fost distrus de către o rachetă sol-aer de tip Buk de fabricaşie rusească, lansată din satul Snijne, care se afla sub controlul rebelilor proruşi. Oficialul, care nu a fost autorizat să vorbească în mod public despre acest lucru, a făcut aceste declaraţii sub protecţia anonimatului.
Numeroase relatări, inclusiv o anchetă efectuată de către grupul de tip open-source Bellingcat, sugerează, de asemenea, că avionul a fost doborât de o rachetă trasă din apropiere de Snijne.
Aceste relatări concordă cu constatările pe care AP le-a făcut cu doar cu câteva ore de doborâre. Un jurnalist de la The Associated Press a văzut un sistem antirachetă Buk în zona respectivă în ziua în care s-a prăbuşit avionul, subliniază agenţia americană.
Potrivit documentului depus la Biroul Permanent al Senatului, Marius Obreja spune că o astfel de comisie de anchetă ar putea fi înfiinţată în contextul noilor informaţii din Raportul Senatului SUA, al solicitărilor delegaţiei LIBE şi al relatărilor din mass-media. El mai cere conducerii acestei Camere să ia în calcul oportunitatea ca Senatul să solicite oficial SUA desecretizarea documentelor care vizează România şi tehnicile de interogare CIA, cuprinse în raportul Congresului american.
La 25 septembrie, o delegaţie a Comisiei LIBE a Parlamentului European a venit la Bucureşti, unde a discutat cu membrii comisiei senatoriale de apărare. Delegaţia a solicitat sprijinul Comisiei în demersul Parlamentului European de a cerere Senatului SUA publicarea informaţiilor secretizate despre presupusele închisori CIA.
“Sunt foarte încântată să văd că azi în Parlament am primit confirmarea că sunt dispuşi să lucreze cu PE pentru a cere Senatului SUA să facă publice părţile cenzurate din document, care ar confirma existenţa închisorilor pe teritoriul european şi pentru a stabili noile premise pentru deschiderea anchetei”, declara Tanja Fajon, membră a delegaţiei Comisiei pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European, după o întâlnire cu membri ai Comisiei de apărare din Senat.
Oficialul european le-a transmis parlamentarilor români că este importantă desfăşurarea unei anchete pentru aflarea adevărului.
Preşedintele Comisiei de apărare declara atunci că membrii comisiei vor discuta problema în Biroul Permanent al Senatului, subliniind că partea română nu deţine dovezi suplimentare faţă de ancheta parlamentară din 2008.
În 2008, o comisie parlamentară de anchetă a stabilit că nu există indicii ca pe teritoriul României ar fi funcţionat închisori CIA.
Instanţa supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul magistratului Lucian Papici şi a lui Horaţiu Ciprian Andrei pentru interceptări ilegale şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Cei doi vor fi cercetaţi într-un dosar al DIICOT Hunedoara.
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, vineri, şi redeschiderea urmăririi penale, într-un dosar al DIICOT Timişoara, în cazul Roxanei Fazakaş, a lui Alexandru Florin Mirea şi Cristian Dan Boureanu. Cei trei vor fi cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de minori.
Decizia instanţei supreme este definitivă, dosarele urmând să fie repartizate unor procurori.
Procurorul Lucian Papici, care a instrumentat dosarul Referendumului, şi-a încetat activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din 31 august, şi a revenit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.
Decizia a fost luată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 25 august, la solicitarea magistratului.
Mandatul lui Lucian Papici ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I DNA era până în noiembrie 2016.
Procurorul Lucian Papici a instrumentat dosarul Referendumului, în care sunt judecaţi Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În acest caz, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare. Apelul formulat de procurori şi de inculpaţii condamnaţi în dosar se judecă la instanţa supremă.
Un scandal legat de delegarea procurorului Lucian Papici la şefia Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a izbucnit în 2013. În a doua jumătate a lunii septembrie 2013, Laura Codruţa Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Niţu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie 2013, Niţu îi prelungea delegarea lui Papici la şefia Secţiei I din DNA.
O săptămână mai târziu, în 2 octombrie 2013, Niţu lua decizia de încetare a delegării procurorului Papici şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici şi a adjunctei acestuia la conducerea Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiţiei a transmis CSM propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţie.
Niţu informa Direcţia Naţională Anticorupţie printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie 2013, dată de la care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.
În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac şi Cerbu la şefia Secţiei de combatere a corupţiei nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea şefului Direcţiei.
În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiţiei au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul Referendumului.
Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept “procuror băsist, morarist”. “Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din aştia puşi de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, spunea Ponta.
În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputaţia. În 8 octombrie 2013, Plenul Consiliului decidea că reputaţia profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmaţiile premierului.
Finalmente, pe 20 noiembrie 2013, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I. În funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-şef adjunct ai Secţiei I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistraţii Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Asta după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi cu procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.
În urma unei semnalări din partea Quai d’Orsay, Parchetul din Paris a deschis pe 15 septembrie o anchetă preliminară pentru “crime de război”, a declarat o sursă apropiată dosarului, o informaţie confirmată de către o sursă diplomatică.
Ancheta se bazează pe mărturia lui “César”, un fost fotograf din cadrul poliţiei militare siriene, care a fugit din Siria în iulie 2013, luând cu el aproximativ 55.000 de fotografii în care apar corpuri torturate.
“În faţa acestor crime, care afectează conştiinţa umană, acestei birocraţii a ororii, în faţa acestei negări a valorilor umanităţii, este responsabilitatea noastră să acţionăm împotriva impunităţii acestor asasini”, a declarat ministrul francez de Externe Laurent Fabius, potrivit site-ului 20minutes.fr, care citează AFP.
Mărturia fotografului César
“Raportul César – mii de fotografii de nesuportat, autentificate de către numeroşi experţi, care arată cadavre torturate şi (ale unor oameni) morţi de foame în închisorile regimului expune cruzimea sistematică a regimului Bashar al-Assad”, a declarat Laurent Fabius, care se află la New York, la Adunarea Generală a ONU.
Secţia pentru genocid a Tribunalului de Mare Instanţă de la Paris se ocupă de dosar. Justiţia franceză este competentă să judece presupuşii vinovaţi ai acestor crime în cazul în care un francez sau un francez de origine siriană se află printre victime, ceea ce încearcă să afle jandarmii din cadrul Biroului central de luptă contra crimelor împoriva umanităţii, genocidelor şi altor crime de război (OCLCHGCG).
Quai d’Orsay a semnaat faptele procurorului Parisului în baza articolului 40 din Codul de Procedură Penală, care obligă orice autoritate publică să transmită justiţiei informaţii pe care le deţine, dacă are cunoştinţă de o crimă sau infracţiune, oricare ar fi ea.
Într-o conferinţă de presă la Paris, în martie 2014, mai multe imagini de o cruzime de nesuportat, provenind dintr-un album adus de “César”, au fost proiectate la Institutul Lumii Arabe.
Scris în engleză, cu litere de culoarea sângelui, şi intitulat “Assad’s secret massacres” (Masacrele secrete ale lui al-Assad), fotoreportajul era destinat instanţelor internaţionale, inclusiv ONU, în vederea instruirii unui dosar cu privire la responsabilitatea regimului faţă de aplicarea “torturii în masă”.
Pe aceste clişee apar ochi scoşi, oameni cu leziuni pe spate sau abdomen, corpuri descărnate şi aproximativ 100 de cadavre zăcând într-un hangar.
Damascul a catalogat la vremea respectivă raportul drept “politic”.
Anunţarea acestei anchete are loc în contextul în care criza siriană se află în centrul Adunării Generale a ONU.
Preşedintele francez François Hollande a declarat luni, la ONU, că “nu putem să punem victimele să colaboreze cu călăul”, excluzându-l astfel pe Bashar al-Assad de la o soluţie politică la conflict.
Preşedintele american Barack Obama a insistat marţi asupra necesităţii plecării de la putere a preşedintelui sirian pentru învingerea jihadiştilor din Statul Islamic (SI), în timp ce Vladimir Putin insistă asupra menţinerii lui la putere.
Delegaţia are prevăzute joi întâlniri cu fostul preşedinte Ion Iliescu, cu fostul director al SIE Ioan Talpeş şi cu secretarul de stat MAE, George Ciamba, a precizat departamentul de comunicare al LIBE, la solicitarea MEDIAFAX.
Întâlnirea cu Ion Iliescu ar urma să aibă loc joi, la ora 17.00, potrivit programului delegaţiei, obţinut de MEDIAFAX, însă fostul preşedinte nu a confirmat încă participarea la discuţii.
Întâlnirile cu procurorul general al României Tiberiu Niţu şi cu membri ai Parlamentului vor avea loc vineri.
De asemenea, în programul de joi al delegaţiei sunt stabilite întâlniri cu Maria-Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH, Diana-Olivia Hatneanu, membru în consiliul director al APADOR-CH, Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice şi cu Adrian Mogos şi George Colgiu, de la International Consortium of Investigative Journalists.
Din delegaţia Comisiei LIBE fac parte Tanja Fajon, Eva Joly, Laura Ferrara, Jeroen Lenaers şi Barbara Spinelli.
Comisiile pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European au reînceput ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a unor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA şi în baza unei rezoluţii adoptate în 11 februarie de Parlament.
Această anchetă presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie şi culegerea tuturor informaţiilor şi probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA, potrivit unui comunicat de presă al PE.
Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006.
De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.
Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de “interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.
Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.
În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că
detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.
Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.
Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.
Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri.
În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.
Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deţinuţii care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, ţara noastră dar şi Polonia la CEDO.
În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.
După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităţile române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate
întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora “alegaţiile” aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.
În prezent, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamaţii făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenţia secretă, rele tratamente şi procedura de extrădare.
Într-un comunicat transmis marţi, Avocatul Poporului anunţă că s-a sesizat din oficiu şi face o anchetă la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Clinic de Urgenţă Arad, după ce presa a relatat despre starea de degradare în care se află secţia şi a difuzat imaginile postate de prieteni ai cetăţeanului italian care a fost internat acolo şi care la câteva zile s-a sinucis.
Antonio di Spaldro, un cetăţean italian de 57 de ani, s-a sinucis aruncându-se în râul Mureş, la mijlocul săptămânii trecute, în centrul Aradului, iar ulterior prietenii săi au dezvăluit pe internet că în urma unei crize acesta fusese internat pentru o zi la Psihiatrie, unde ”a fost ţinut în condiţii de lagăr”.
O prietenă a italianului a postat o fotografie cu izolatorul Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad, unde bărbatul a fost ţinut, iar în imagine se văd pereţi cu tencuiala căzută, cu igrasie, o saltea pe podea în loc de pat, un calorifer ruginit şi ferestre înnegrite de mizerie.
”Nici măcar un câine nu ai lăsa în acele condiţii”, a scris prietena italianului mort, lângă fotografia postată pe Facebook.
Contactată de corespondentul MEDIAFAX, femeia a spus că fotografia a fost făcută de către soţul său, în camera de izolare a Secţiei de Psihiatrie.
Un alt prieten al bărbatului, Giuseppe Asselti, a comentat cazul morţii acestuia, spunând că Antonio di Spaldro a fost afectat după ce a fost externat de la Psihiatrie: ”M-am întâlnit cu el la pizzerie şi mi-a povestit că a ajuns în cătuşe la Psihiatrie, unde a fost tratat cu nişte injecţii şi a rămas acolo o zi. Era foarte necăjit pentru că niciodată nu a păţit aşa ceva”.
La câteva zile după externare, bărbatul s-a sinucis.
Managerii SCJU Arad au confirmat pentru MEDIAFAX că fotografia a fost făcută într-una una din cele două camere de izolare de la Psihiatrie, din clădirea de pe strada Octavian Goga, aflată la câteva străzi distanţă de clădirea principală a spitalului, în centrul Aradului.
Directorul spitalului, Adrian Wiener, susţinea că doar în această încăpere sunt astfel de condiţii.
“Nu a existat până acum un referat prin care să fie solicitate lucrări de reparaţii în camera de izolare. Ne-am sesizat din oficiu şi vom aloca fonduri pentru lucrări urgente pentru reamenajare”, a declarat Wiener.
El a declarat că în încăperea respectivă sunt ţinute, în general, persoane aduse de Poliţie ”în stare de agitaţie psihomotorie”.
Conform sursei citate, şi Antonio di Spaldro a fost adus de poliţişti în această stare şi a fost ţinut în camera izolator timp de şase ore.
Referitor la condiţiile pe care le oferă Secţia de Psihiatrie, managerul spitalului a declarat că ultimele ”mici lucrări de întreţinere” au fost făcute ”în urmă cu cinci sau şase ani”.
Wiener a precizat că palatul în care se află secţia a fost retrocedat cu ani în urmă şi a intrat în proprietatea spitalului abia în urmă cu două luni, iar Consiliul Judeţean Arad, sub autoritatea căruia se află SCJU Arad, are un proiect de restaurare a clădirii, care este estimat la două milioane de euro. Primele fonduri ar urma să fie alocate abia în 2016, pentru începerea lucrărilor.
La începutul anului 2014, conducerea Consiliului Judeţean Arad anunţa că s-a ajuns la o înţelegere cu proprietarii terenului şi clădirii în care funcţionează Secţia de Psihiatrie, acestea urmând să fie cumpărate pentru a se putea face investiţii în reabilitare.
Autorităţile precizau că terenul şi clădirea, veche de peste un secol, au fost retrocedate cu mai mulţi ani în urmă Fundaţiei Caritatea şi Comunităţii Evreilor, astfel că “aici nu s-au mai putut face deloc investiţii pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru bolnavi”.
Fostul manager al spitalului Teodora Olariu declara că imobilul nu a mai beneficiat de reparaţii sau zugrăveli de 30 de ani, iar “pacienţii au reproşat mereu condiţiile în care sunt trataţi”.
Potrivit autorităţilor, înainte de reformele din sănătate din 2010, imobilul a funcţionat ca spital, dar ulterior a fost integrat în SCJU ca secţie.
O parte din clădire aparţinea Consiliului Judeţean, iar pentru cealaltă parte s-a negociat cu proprietarii achiziţia la preţul de 437.800 de euro.
Totodată, pentru terenul în suprafaţă de 1353 de metri pătraţi s-a plătit suma de 189.000 de euro, astfel că întreaga achiziţie s-a ridicat la aproximativ 627.000 de euro, bani alocaţi din bugetul judeţean din 2014 şi 2015.
Tranzacţia cu proprietarii a fost încheiată la începutul anului 2015, însă ulterior a fost atacată în contencios administrativ de Prefetura Arad, care a pierdut procesul, astfel că achiziţia a devenit valabilă în urmă cu două luni.
Imobilul secţiei are o suprafaţă construită de aproape 2000 de metri pătraţi şi este declarat monument istoric.
Secţia are 75 de paturi, cu grad de ocupare de sută la sută tot timpul anului, iar chiria lunară plătită proprietarilor înainte de achiziţie era de 5300 de euro.
SCJU Arad are 1.400 de paturi, în 52 de secţii şi 22 de clădiri, în ţară fiind spitalul cu cele mai multe imobile şi cea mai mare răspândire, pe o rază de peste 85 de kilometri.
În fiecare an, unitatea are aproximativ 50.000 de pacienţi internaţi, 150.000 de persoane consultate în ambulatoriu şi peste 60.000 de persoane care sunt îngrijite la Unitatea de Primire Urgenţe.
Anchetatorii au arătat, în documentele citate, că primarul Sorin Oprescu devenise suspicios şi începuse să discute tot mai des cu unul dintre complicii săi, Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din cadrul Primăriei Capitalei. Popa schimbase tabăra şi a ajutat procurorii în anchetă, respectiv a purtat tehnică de înregistrare la întâlnirile cu Sorin Oprescu.
Astfel, în seara zilei de 2 septembrie, Sorin Oprescu a avut o întâlnire în biroul său cu Bogdan Popa, în care au dezbătut mai multe chestiuni, inclusiv o suspiciune a primarului conform căreia ar fi vizat de o anchetă. Discuţia a fost înregistrată ambiental de anchetatori şi din ea reiese că Oprescu îl suspecta pe fostul său şofer, făcând o legătură şi cu Cămătarii, cu care Cristian Stanca ar fi pieten şi rudă prin alianţă.
“La discuţia ce a urmat între Bogdan Cornel Popa şi inculpatul Sorin Oprescu, cel din urmă i-a adus la cunoştinţă că a primit un mesaj de la Cristian Stanca, din care rezulta că acesta din urmă este speriat deoarece ar fi urmărit, fără a da însă mare importanţă acestei senzaţii («El, sigur că nu! Ce-o fi văzut el …»). Inculpatul Sorin Oprescu şi-a manifestat acest dezinteres deşi a învederat că una dintre persoanele cu care avusese întâlnirea anterioară i-a comunicat că «Aveţi grijă cu şoferul ăla!» deoarece «Da» … zice, «dar se pare că e …şoferu’ este prieten cu Nuţu, ceva!», în timp ce Primarul ar fi răspuns că «Dom’ne, nu mai e şoferul meu! Între timp a devenit inspector!». Cu toate acestea, inculpatul Sorin Oprescu a avut grijă să transmită că, în ciuda neîncrederii în observaţiile lui Cristian Stanca, mesajul său de bază rămâne acela că «Adică, în sensu’ de a avea grijă!»”, se arată în documentele anchetatorilor DNA.
Ulterior, Sorin Oprescu ar fi făcut verificări, care i-ar fi confirmat suspiciunile.
“Prima dată am crezut că este legată de Cămătari, pentru că am văzut ce s-a întâmplat (membri ai clanului Cămătaru au fost reţinuţi atunci pentru scandal la Curtea de Apel Bucureşti, n.r.). Şi, bineînţeles, probabil, să vadă ăştia ce … Într-adevăr, i-au făcut o supraveghere de influenţă, în sens … Altfel nu …”, ar fi arătat Oprescu. Primarul, general, deşi luase în calcul şi posibilitatea ca Stanca să se înşele cu privire la măsurile de supraveghere, a făcut verificări: “Şi m-am dus pe fir, să văd de unde. Mă interesa foarte tare că …”, “Idiotul ăla, n-am cum să-i spun altfel, vorbeşte prostii, atenţie, vorbeşte prostii. Ăla care l-a lăsat el în locul lui, care a fost nu ştiu, nu ştiu nimic. Deci a fost unul, care l-aţi lăsat deoparte cât a fost Grenadă, dar Grenadă s-a înţeles cu el. Şi el acum aşa prezintă: «Eu m-am înţeles cu Grenadă!», «Dar nu, dar nu, că uite, dom’le, tre’ să fac ce-mi spune directorul pentru că directorul e prieten cu domnul primar şi domnul primar hotărăşte!», şi de aici a-nceput să mănânce căcat. Adică ce căcat? Adică tot ce o mai fi scăpat şi Grenadă, în glumă sau nu ştiu ce din-astea. Deci nici nu ştiu cine (expresie obscenă) e ăsta, nici nu ştiu cine e …”.
Procurorii notează în documentele citate că aspectul infracţional al activităţii desfăşurate de Oprescu, Stanca şi Popa, vizibil şi în comportamentul primarului la întâlnirea anterioară, a fost confirmat de acesta pe parcursul discuţiei, când a arătat: “… dar din ce mi-a transmis el a fost, de-aia m-am gândit imediat la Cămătari, nu la … Am zis dom’le, reţea, chestii, ăsta a fost servitoare la ăla în casă”, “Şi-am zis «Bă, hai că omul vrea să ne ferească pe noi», să nu zică că cine ştie ce ai făcut, că nici n-ai nimic şi după aia te ia de fraier că de-asta, că «Bă, dar ce-i iubirea asta?»”.
Ultima dintre expresii, arată anchetatorii, “reprezintă o raţionalizare de către inculpatul Oprescu a modului în care este percepută, din exterior, relaţia foarte strânsă între cei trei, precum şi exprimarea clară a intenţiei de ascundere a acestei relaţii pe parcursul supravegherii”.
Sorin Oprescu a fost suspendat din funcţia de primar general al Capitalei, marţi, după decizia definitivă de arestare preventivă. Consiliul General al Municipiului Bucureşti l-a desemnat pe Ştefănel Marin (UNPR) în funcţia de primar interimar.
Edilul şef al Capitalei a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită.
Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Sorin Oprescu şi judecată în 14 septembrie la Curtea de Apel Bucureşti, de magistratul Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Magistratul a menţinut decizia din 6 septembrie a Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv.
Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful unei instituţii publice din subordinea sa şi o persoană de încredere, a primit de la primul suma de 25.000 euro din 60.000 euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la patru persoane care ulterior l-au denunţat.
Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că persoana care i-a dus banii lui Sorin Oprescu ar fi şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa.
În acest dosar au mai fost arestaţi, în 7 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici.
Instanţa a dispus şi luarea măsurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, şi pentru Romeo Albu.
Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, ar fi cel care cerea şi intermedia mita între firmele care doreau contracte din partea instituţiilor publice conduse de el, iar banii ar fi fost împărţiţi între el, primarul Sorin Oprescu şi directorul economic din Primărie, conform anchetatorilor.
“Executantul păstra pentru sine între 30 şi 33 la sută din profitul brut, diferenţa de profit reprezenta mită şi/sau preţ al influenţei, după caz, având trei destinaţii: 10 la sută din valoarea contractului pentru Oprescu Sorin Mircea, ca primar al municipiului Bucureşti (Primarul), 5 la sută din valoarea contractului pentru Constantinescu Mircea Octavian, director economic în cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti (Directorul economic), iar restul era mita pentru Popa Bogdan Cornel, director la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului în perioada 2013-ianuarie 2014 şi la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane în perioada ianuarie 2014-prezent”, au arătat procurorii.
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Mehedinţi au indentificat nereguli în cazul lucrărilor mai multor elevi care au susţinut proba scrisă la limba şi literatura română a sesiunii din toamnă a examenului de bacalaureat, la Colegiul Pedagogic ”Ştefan Odobleja”.
Astfel, conducerea ISJ a sesizat Parchetul Tribunalului Mehedinţi. Întrucât sesizarea nu viza fapte de corupţie, ci doar un posibil caz de fraudă la bacalaureat, aceasta a fost trimisă la Parchetul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Potrivit reprezentanţilor Parchetului Tribunalului Mehedinţi, ISJ arăta în reclamaţia respectivă că două lucrări de bacalaureat nu aveau ştampilă, cinci lucrări nu aveau semnăturile asistenţilor din sala de clasă în care s-a susţinut proba şi alte trei lucrări aveau mai multe nereguli.
Directorul Colegiului Naţional Pedagogic ”Ştefan Odobleja” din Drobeta Turnu Severin, Alina Teiş, a declarat, luni, că în unitatea de învăţământ au susţinut probele scrise ale examenului de bacalaureat 72 de elevi de la mai multe licee din judeţ
”La Colegiul Naţional Pedagogic a fost organizată doar o subcomisie de examen cu elevi din mai multe unităţi şcolare. În oganizare nu au fost implicate cadrele didactice ale unităţii noastre. Noi am asigurat doar partea logistică şi sălile de clasă de la parter, unde totul a funcţionat. Au fost elevi de la noi, de la Colegiul Naţional «Traian» din Drobeta Turnu Severin şi de la liceul din localitatea Cujmir”, a spus Alina Teiş.
Dacă pe parcursul anchetei vor apărea indicii cu privire la eventuale suspiciuni de corupţie, cazul va fi trimis procurorilor anticorupţie.
Până la ora transmiterii acestei ştiri, conducerea ISJ Mehedinţi nu a putut fi contactată pentru a oferi detalii în acest caz.
Procurorii din Mehedinţi au în lucru alte două dosare care vizează posibile fraude la examenul de bacalaureat susţinut în sesiunea din vară la Colegiul Tehnic ”Dierna” din Orşova şi la Liceul ”Matei Basarab” din Strehaia.
La liceul din Orşova a susţinut bacalaureatul şi fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, anchetatorii verificând dacă aceasta a copiat la proba de chimie, folosind un telefon mobil.
– 17.50 (18.50, ora României): un marocan în vârstă de 26 de ani – înarmat cu o puşcă de asalt de tip Kalaşnikov, un pistol automat de tip Luger şi un cutter – deschide focul la bordul trenului de mare viteză Thalys 9364 care asigură o legătură între Amsterdam şi Paris, la puţin timp după ce garnitura intră în Franţa, la Oignies (Pas-de-Calais).
Un prim călător, un francez în vârstă de 28 de ani, care lucrează la o bancă în Olanda, încearcă să-l dezarmeze pe bărbat după ce acesta iese de la toaletă. Agresorul reuşeşte să scape şi trage mai multe focuri de armă. Un pasager în vârstă de peste 50 de ani, cu dublă cetăţenie franceză şi americană, este rănit.
Doi pasageri – militarii americani aflaţi în vacanţă Alek Skarlatos şi Spencer Stone – ajutaţi de un britanic – Chris Norman – reuşesc să dezarmeze agresorul şi să-l imobilizeze.
În confruntare, Spencer Stone este rănit cu un cutter, ceea ce nu-l împiedică să ajute pasagerul atins la ceafă de un glonţ.
Actorul Jean-Hugues Anglade, care se afla în tren, se răneşte uşor încercând să acţioneze semnalul de alarmă. El îi va acuza pe agenţii Thalys că s-au închis într-un compartiment şi că au refuzat să le deschidă pasagerilor care le cereau ajutorul.
– între orele 18.00 şi 18.30: agresorul, care a urcat la Bruxelles, este reţinut în Gara din Arras (Pas-de-Calais), către care a fost redirecţionat trenul Thalys.
Preluaţi într-un gimnaziu din apropiere, celor 554 de pasageri din tren le sunt verificate identităţile, iar bagajele le sunt percheziţionate, după care sunt trimişi la Paris, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Poliţia tehnică şi ştiinţifică găseşte un singur cartuş.
– 19.30: este anunţată plecarea ministrului de Interne Bernard Cazeneuve către Arras.
– 20.45: François Hollande dă asigurări, într-un comunicat, că “se face totul pentru a se face lumină” asupra atacului. Palatul Elysée precizează, după o oră, că Hollande şi premierul belgian Charles Michel “au convenit” într-o convorbire telefonică “să coopereze strâns” în cadrul anchetei.
– 20.50: secţia antiteroristă a Parchetului din Paris se sesizează în anchetă.
– 21.21: premierul francez Manuel Valls îşi exprimă “gratitudinea” faţă de cei care au intervenit pentru a-l imobiliza pe atacator.
– 21.54: premierul belgian Charles Michel denunţă un “atac terorist” şi preconizează o consolidare a măsurilor de securitate.
SAMBĂTĂ 22 AUGUST:
– 1.35: preşedintele american Barack Obama salută acţiunea “eroică” a doi militari americani.
– 11.14: Parchetul federal belgian deschide o anchetă “în baza legii luptei împotriva terorismului”, deoarece “suspectul a urcat în tren la Bruxelles”.
– 11.28: o sursă din cadrul poliţiei anunţă că suspectul – transferat dimineaţa devreme în sediul secţiei antiteroriste de la Levallois-Perret (Hauts-de-Seine) – neagă că este terorist, o versiune care contrazice primele elemente ale anchetei.
– 12.30: Bernard Cazeneuve declară că suspectul este bănuit că face parte dintr-o “mişcare islamistă radicală”, dar că identitatea sub care se prezintă este necesar să fie stabilită oficial. El a avut reşedinţa în Spania în 2014, iar în 2015 în Belgia.
– 16.00: Guvernul belgian decide să consolideze măsurile de securitate în trenuri şi în gările din întreaga ţară.
– 17.00: Manuel Valls anunţă că SNCF va crea un “număr naţional de semnalare a unor situaţii anormale” observate în trenuri şi gări.
– 19.30: suspectul este identificat oficial. Este vorba despre Ayoub El Khazzani, semnalat în feruarie 2014 de către serviciile spaniole confraţilor lor francezi ca făcând parte din mişcarea islamistă radicală. Localizat la Berlin pe 10 mai 2015, el s-ar fi îmbarcat către Turcia, iar apoi către Siria, după care ar fi revenit în Franţa.
– imediat după ora 19.00: Spencer Stone părăseşte clinica din Lille în care a fost operat cu succes.
– 20.00 (21.00, ora României): Palatul Elysée anunţă că François Hollande îi va primi luni, la ora locală 9.00 (10.00, ora României), pe “cetăţenii americani, francez, şi britanic” care au permis evitarea unui masacru.
