BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Localităţile cu cele mai multe decese asociate COVID din ultima săptămână

    Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 29 martie – 4 aprilie, 39.1% din totalul cazurilor s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Ilfov, Timiş şi Braşov.

    26% din totalul deceselor au fost înregistrate în Constanţa, Timiş, Bucureşti, Cluj şi Prahova.

    De la începutul pandemiei până acum, 1 din 71 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical.

    85.5% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 59% din decese au fost la bărbaţi.

    95.2% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

  • Clasa de mijloc, la nivel mondial, se micşorează pentru prima dată din anii ‘90

    Aşteptările că această clasă de consumatori va con­tinua să crească neîncetat, pe măsură ce veniturile în creştere din ţările afla­te în curs de dezvoltare scot milioane de oameni din sărăcie în fiecare an, au repre­zentat una dintre bazele pla­nurilor de business ale multi­na­ţionalelor şi strategiilor investitorilor.

    Acum, această ipoteză poate fi adău­gată listei de adevăruri econo­mi­ce date peste cap de pandemie, scrie Bloomberg. Pentru prima dată din anii ‘90, clasa de mijloc la nivel mondial s-a diminuat anul trecut, potrivit unor es­ti­mări recente ale Pew Research Cen­ter bazate pe date ale Băncii Mon­diale.

    Aproximativ 150 de milioane de oameni, echivalentul populaţiilor Marii Britanii şi Germaniei luate împreună, au coborât pe scara socioeconomică în 2020, Asia de Sud şi Africa Subsahariană resimţind cele mai dramatice scăderi.

    Aproape două treimi din gospo­dăriile din economiile aflate în curs de dezvoltare au raportat o scădere a veniturilor.

    „În istoria modernă, este greu să găseşti exemple ale unui declin atât de dramatic al creşterii economice mondiale“, arată Rakesh Kochhar, autorul studiului realizat de Pew.

    În acelaşi timp, este posibil ca lu­cru­rile să devină şi mai dramatice. Cresc temerile privitoare la consecinţele unei recuperări mai lente a economiilor emer­gente şi impactului crizei. Economiştii urmăresc de ase­me­nea posibilul efect asupra ţărilor emer­gente al creşterii randamentelor titlu­rilor americane de Trezorerie şi al unei aprecieri a dolarului american.

    Dacă estimările Pew se vor adeveri, momentul va marca sfârşitul unei tendinţe în linie cu care clasa de mijloc mondială s-a aflat în creştere din anii ‘90 graţie avansului rapid al unor economii aflate în curs de dezvoltare ca India şi China.

    Banca Mondială se aşteaptă ca numărul săracilor la nivel mondial să continuă să crească în acest an. Ce se va întâmpla mai departe cu clasa de mijloc mondială va depinde în mare măsură de redresarea unor ţări cheie ca India, iar procesul rămâne extrem de nesigur, potrivit lui Kochhar.

  • Cum arată investiţiile străine în România. O analiză completă

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC) împreună cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) au organizat astăzi, 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediţii a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investiţiile Străine Directe în România”

    Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezenţă mai intensă a României pe pieţele internaţionale, în această perioadă, prin intermediul agenţiilor guvernamentale de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor. Astfel acestea ar putea atrage potenţiali investitori, facilitând relaţia cu administraţiile locale în implementarea proiectelor de investiţii.

    Valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenţi din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investiţiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.

    Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.

    România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.

    România se află însă în competiţie cu statele din regiune şi, aşa cum arată şi rezultatele prezentului studiu, în condiţiile unei competitivităţi reduse a regiunilor sale faţă de cele ale statelor învecinate şi a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendinţa existentă de atragere, cu precădere, a activităţilor cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute.

    Ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată şi înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie şi intensive în cunoaştere în domeniile aferente serviciilor.

    Studiile de caz din industriile de energie, automotive şi telecomunicaţii arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităţilor membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicaţii şi de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanţa companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât faţă de media pe economie, cât şi faţă de media pe sector – în ultimul caz, excepţie făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.

    “România traversează un context economic dificil, însă aceasta este şi o perioadă care se caracterizează prin oportunităţi de creştere. Investiţiile sunt un exemplu bun şi ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite – cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din ţările din regiune când vine vorba de ISD – România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu şi lung.” a menţionat preşedintele FIC, Ramona Jurubiţă.

    ASE şi FIC au iniţiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuţiei investiţiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediţie a raportului.

  • Care este preţul mediu al unui test RT-PCR pentru detectarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 in Romania

    Preţul mediu al unui test RT-PCR pentru detectarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 este de 322 lei, arată o analiză a Consiliului Concurenţei. 

    Astfel, în funcţie de clinica medicală unde se efectuează, preţul unui test RT-PCR variază între 270 lei şi 390 lei, în condiţiile în care anul trecut, preţul unui test ajungea până la 520 lei.

    În ceea ce priveşte testele rapide antigen, acestea pot fi achiziţionate online pentru autotestare sau pot fi efectuate într-o clinică medicală.

    În mediul online, sunt comercializate diverse tipuri de teste antigenice rapide, preţul acestora oscilând în funcţie de mai mulţi factori, cum sunt numărul de teste ambalate într-o cutie, modul în care se recoltează proba, compania producătoare.

    În funcţie de platforma online de pe care se achiziţionează, un test rapid cu recoltare din salivă costă între 30 lei şi 59 lei, iar pentru o trusă care conţine 5 teste preţul variază de la 119 lei la 238 lei.

    În acelaşi timp, preţul unui test cu recoltare din exsudat nazofaringian, achiziţionat online, poate costa între 26 lei şi 37 lei, în timp ce un kit cu 5 teste costă între 99 lei şi 238 lei, iar o trusă cu 20 de teste poate fi achiziţionată la preţuri între 450 şi 900 lei.

    Efectuarea unui test rapid antigen într-un centru de testare poate costa între 85 lei şi 150 lei dacă este recoltat din exsudat nazofaringian şi aproximativ 150 lei dacă este recoltat din salivă.

    Testele efectuate pentru detectarea prezenţei anticorpilor dezvoltaţi ulterior infectării cu virusul SARS CoV-2, pot fi calitative şi/sau cantitative. Testele efectuate în centrele de recoltare specializate detectează calitativ şi măsoară cantitativ anticorpii de tip IgG şi IgM.

    Simultan cu începerea etapei de vaccinare anti Covid-19, au apărut noi teste pentru evaluarea şi urmărirea imunizării post vaccinare sau post infecţie. Testul de anticorpi IgG/IgM anti-Spike este cel care evaluează atât răspunsul imun al organismului după vaccinare, cât şi în urma bolii.

    În funcţie de clinica în care sunt efectuate, testele pentru detectarea anticorpilor de tip IgG şi IgM costă între 145 lei şi 240 lei, iar cele pentru anticorpii IgG/IgM anti-Spike costă între 94 lei şi 240 lei.

    Testele comercializate online, care pot fi efectuate la domiciliu, indică doar calitativ prezenţa anticorpilor şi pot şi achiziţionate în truse de 1, 2, 5 sau 25 de teste.

  • Franţa recurge la bunici pentru a impulsiona revenirea economiei

    Franţa analizează introducerea de scutiri de taxe pentru bunicii care le dau bani nepoţilor ca modalitate de întărire a procesului de redresare economică şi mobilizare a unor economii de peste 100 miliarde de euro acumulate în timpul pandemiei, scrie Bloomberg.

    Transformarea economiilor în cheltuieli este vitală pentru economii europene ca cea a Franţei.

  • Ce spun analiştii bancari de la Bucureşti despre creşterea cursului euro

    Cursul de schimb leu/euro a ajuns marţi la un nou vârf istoric, urcând la 4,9156 lei/euro, cotaţia fiind mai mare cu aproape 1% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2020.

    Deprecierea monedelor emergente vine în contextul întăririi monedelor puternice, potrivit explicaţiilor de la BNR. Practic se întăresc monedele puternice pentru că urcă dobânzile pe dolar, iar ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor economice creşte interesul pentru monedele puternice.

    „Am observat în ultima perioadă fluctuaţii mari. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Urmează să se găsească un nou echilibru“, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

    Pentru anul 2021, majoritatea analiştilor au anticipat deprecierea monedei naţionale în faţa euro, însă nu au prognozat un curs peste pragul de 5 lei/euro în acest an.

    Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, susţine că deprecierea vine pe o tendinţă globală de aversiune la risc. BCR îşi menţine prognozele pentru un curs mai mic de 5 lei/euro atât la jumătatea anului, cât şi la final de 2021.

    „Ne menţinem prognozele de 4,90 lei/euro la finalul lunii iunie şi de 4,95 lei/euro pentru finalul anului“, susţine Dascălu.

    Nici Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, nu crede că vom asista la o depreciere prelungită a leului. „În general ne menţinem prognoza pentru un curs leu/euro de 4,92 atât la jumătatea, cât şi la finalul lui 2021. Orizontul nostru de prognoză este de 2 ani şi nu avem încorporat în prognozele noastre un nivel de 5 lei/euro în niciun moment de-a lungul acestui orizont“, explică Tătaru.

    Un moment de referinţă din primul trimestru din 2021 a fost 5 martie, când cursul a depăşit nivelul de 4,88 lei/euro, pentru ca presiunile de depreciere să continue pe parcursul lunii martie, cursul leu/euro depăşint maxim istoric după maxim istoric.

    În 29 martie, cotaţia a trecut de 4,89 lei/euro, pentru ca ieri să depăşească pragul de 4,91 lei/euro.

    Privind retrospectiv evoluţia din 2020 se observă că odată cu extinderea pandemiei de COVID-19 la nivel internaţional s-au amplificat tensiunile şi pe piaţa valutară.

  • Analiză: Criza cipurilor poate duce, în lunile următoare, la opriri de producţie la Dacia şi Ford

    „Lanţurile de aprovizionare sunt rareori vizibile, mai puţin atunci când intră în dificultate, (producând probleme care, deseori, par a fi <in senin>. Lipsa circuitelor integrate (cipuri utilizând, la bază, semiconductori) a generat blocaje în industria auto românească (uzinele Dacia şi Ford) şi mondială, în ultimele trimestre. Piaţa se va re-echilibra în cele din urmă, dar lunile următoare, până la reglarea asimetriilor, pot aduce opriri sau diminuări semnificative, deşi temporare ale producţiei în domeniul auto, atât pentru Dacia şi Ford cât şi pentru furnizorii lor, sau alţi producători de componente”, explică într-o analiză de piaţă Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varşovia.

    Acesta explică faptul că, pur şi simplu din perspectiva priorităţii, producătorii au preferat să reorienteze cipurile, mai rare, spre domeniile unde valoarea adăugată este mai mare. În plus, producătorii auto, văzând prăbuşirea vânzărilor la începutul închiderii economiei, anul trecut, au redus comenzile şi stocurile; astfel, revenirea rapidă i-a pus într-o situaţie delicată: fără stocuri, şi fiind nevoiţi să concureze pentru cipuri cu alte domenii unde cererea era înaltă.

    „Piaţa producătorilor de cipuri este foarte concentrată: TSMC (Taiwan), SMIC (China) şi Samsung (Coreea de Sud) deţin împreună aproximativ trei sferturi din producţia mondială. Deşi fac eforturi pentru a majora producţia, abilitatea lor de a livra pe măsura dorinţelor pieţei e limitată din mai multe motive. Cererea mare de bunuri electronice de pe perioada pandemiei, de la telefoane, laptopuri şi camere web până la console de jocuri şi variate dispozitive electronice s-a adăugat la afectarea lanţurilor de aprovizionare”, susţine Claudiu Cazacu.

    El spune că peste toate acestea s-au adunat dificultatea de a instala noi capacităţi, mai ales pentru tehnologiile performante (cu densitate mare, eficiente energetic şi tehnic) şi sancţiunile impuse asupra producătorilor din China care au obligat unele companii să caute alternative.

    Pe un asemenea fundal, incidente diverse capătă o influenţă mare. În februarie, fabrica Samsung din Austin, Texas, a fost afectată de penele de curent, şi, recent, nu reluase încă întreaga producţie. Un incendiu la o fabrică din Japonia a Renesas, furnizor important în industria auto, ar putea avea efecte semnificative, mai ales într-o perioadă cu diferenţe mari între cerere şi ofertă la nivel global.

    „Grupul Volkswagen a declarat că producţia globală va fi, astfel, redusă cu 100.000 de unităţi. Continental, producător major de componente, este de asemenea afectat. În SUA, Toyota şi Honda au suferit şi de pe urma vremii nefavorabile. Ford, Honda, GM şi Renault, între multe alte nume din sector, au fost obligate să oprească producţia, pentru perioade de câteva zile, la diferite uzine din lumea întreagă. Toyota a oprit uzina din Cehia de pe 22 martie, VW va opri fabrica din Portugalia între 22 şi 28 martie. BMW are în vedere oprirea producţiei, deşi nu este încă hotărâtă. Estimările merg pe o reducere a vânzărilor auto, la nivel global, de 61 de mld. de dolari”, se mai arată în analiză.

    Conform acesteia, în România, Dacia şi Ford au fost forţate să oprească producţia, în câteva ocazii, în februarie şi martie. „Riscul unor noi perioade de oprire temporară a activităţii este cel puţin la nivel mediu, potrivit estimărilor noastre referitoare la situaţia ofertei de cipuri specializate. În ţara noastră, pe lângă producătorii auto menţionaţi, un ecosistem variat de producători de componente auto contribuie la PIB, aducând sectorul la aproximativ 10%. Livrările auto au o contribuţie majoră în cadrul exporturilor, apropiindu-se, ca şi în Slovacia, de jumătate din total. Având în vedere integrarea puternică a fabricilor de componente auto cu piaţa europeană, este posibilă o încetinire a activităţii şi chiar perioade temporare de oprire şi la nivelul acestora. În plus, Germania, unde sectorul auto este deosebit de important în peisajul industrial, este primul partener în cadrul schimburilor comerciale, prin urmare, o eventuală încetinire acolo ar avea efecte şi în ţară”, mai spune Claudiu Cazacu.

    Acesta susţine că implicaţiile se pot întinde şi în domenii de înaltă tehnologie.

    „Samsung a anunţat că încearcă o renegociere cu partenerii săi pentru că nu poate onora cererea, în timp ce seria nouă de telefoane Note ar urma să fie amânată. Potrivit unor estimări Trendforce, oferta globală de telefoane inteligente ar urma să fie redusă cu 5% în urma dificultăţilor de producţie ale Qualcomm. Piaţa se va re-echilibra în cele din urmă, dar lunile următoare, până la reglarea asimetriilor, pot aduce opriri sau diminuări semnificative, deşi temporare ale producţiei în domeniul auto, atât pentru Dacia şi Ford cât şi pentru furnizorii lor, sau alţi producători de componente”, se mai arată în analiză.

  • Steven van Gröningen, Raiffeisen Bank: Băncile nu au motive să se plângă de evoluţia din 2020

    „Nu cred că noi, băncile, avem motive să ne plângem de evoluţia din 2020, mai ales în comparaţie cu alte sec­toa­re din economie“, a declarat Steven van Gröningen într-un inter­viu acordat Ziarului Financiar.

    Creditarea a continuat să creas­că în 2020, însă ritmul me­diu a încetinit la 5,1% faţă de 7,6% în 2019, în condiţiile pan­de­miei de COVID-19.

    Un moment delicat pentru siste­mul bancar în 2020 a fost cel în care agen­ţiile de rating de ţară ne-ar fi putut retro­gra­da, ceea ce nu s-a întâmplat în cele din ur­mă. Am trecut cu bine de acel moment şi asta ne-a ajutat.“

    În contextul pandemiei de COVID-19, care a dus la deteriorarea mediului macro­economic şi a impus constituirea unor pro­vizioane mai mari pentru even­tuale dificultăţi viitoare ale cli­enţilor băncilor în rambur­sarea creditelor, profitul băn­cilor a scăzut în 2020.

    Vorbind despre morato­riile pri­vind amânarea ratelor la credite pentru clienţii care au avut dificultăţi financiare din cauza efectelor crizei COVID-19, CEO-ul Raiffeisen susţine că s-a observat un compor­tament destul de bun al clienţilor băncii care revin la plata ratelor, în jur de două treimi dintre clienţi reluând plăţile, în timp ce mai puţin de o treime dintre clienţi au dificultăţi la revenirea la plată după expirarea moratoriilor, iar acestora banca le oferă soluţii de restructurare.

    Pentru 2021, CEO-ul Raiffeisen se declară optimist cu privire la evoluţia economiei, a creditării şi a Raiffeisen Bank.

    „Suntem într-o perioadă marcată de multe incertitudini, dar cererea pentru credite creşte. Să vedem câte dintre ele vor fi aprobate pentru că şi partea de risc se adaptează permanent la evoluţiile pieţei. Cert este că nu mă aştept la evoluţii bruşte şi în niciun caz la o scădere a creditării. Băncile vor continua să finanţeze economia, facem parte din soluţie în această perioadă şi este clar că există potenţial de creştere“, a spus şeful Raiffeisen.

  • Cazacu, XTB: Riscul principal este ca Bitcoin să devină victima propriului succes

    Valoarea de piaţă a Bitcoin se află la câteva procente de nivelul care i-ar da o capitalizare de 1 trilion de dolari, suficient de ridicată încât să atragă o atenţie serioasă din partea băncilor centrale. 

    Pentru moment, riscul principal ar fi ca Bitcoin să devină victima propriului succes, este de părere Claudiu Cazacu, consulting strategist, XTB România.

    Bitcoin a depăşit 50 000 de dolari pe unitate, pentru prima dată în istorie, pe 17 februarie. De la minimele de acum aproximativ un an, până pe 18 februarie, ora 20, Bitcoin a crescut de peste 13 ori. Dinamica este şi mai impresionantă dacă ne gândim că în ianuarie 2015 cotaţia fluctua în jurul a 200 de dolari, iar în 2013 era în jur de 20 de dolari.

    Traseul spectaculos al cotaţiilor monedelor virtuale a venit pe un fond puternic favorabil unor astfel de evoluţii. Pe de o parte, apetitul investitorilor de retail pentru pieţele bursiere s-a aflat pe o curbă ascendentă foarte rapidă (timpul petrecut acasă, unele resurse financiare economisite prin limitările forţate de pandemie). Pe de altă parte, nume cu vechime din segmentul instituţional (în special din SUA) s-au arătat foarte deschise spre a investi sau a oferi produse şi servicii din domeniul pe care, cu câţiva ani înainte, îl evitau cu fermitate (JPMorgan, Morgan Stanley).

    Teama de inflaţie a avut, de asemenea, un cuvânt de spus, deşi nu poate fi singurul argument, în acest moment. Jocul a devenit mai intens după ce nume ca Mastercard, BNY Mellon sau Tesla au fost asociate în titlurile zilei cu Bitcoin.

    Mereu în căutare de ”marfă proaspătă”, participanţii la piaţă şi-au reorientat atenţia şi spre Ethereum, care, o perioadă, rămăsese în umbra celei mai cunoscute monede virtuale. De la începutul anului, până joi 18 februarie, ora 20, Bitcoin a înregistrat un avans de 77%, iar Ethereum unul de peste două ori mai mare: 164%.

    Ethereum poate fi utilizată ca ”bază” pentru aşa numitele ”smart contracts”, contracte inteligente, de fapt o modalitate de a automatiza anumite operaţiuni. Prin comparaţie cu Bitcoin, capitalizarea totală (numărul de monede în circulaţie * valoarea unei monede) este de aproape 4 ori mai mică. O serie de monede mai puţin vizibile sau relativ noi (apărute în ultimul an) au beneficiat, la rândul lor, de valul de entuziasm referitor la întregul domeniu, cu surplusul de adrenalină oferit de căutarea ”viitorului Bitcoin”.

    Situaţia actuală ar putea părea, la prima vedere, favorabilă fanilor Bitcoin: trend ascendent puternic, vizibilitate în creştere, grad de penetrare tot mai ridicat, cu spaţiu însă pentru utilizarea la scară largă instituţională, planuri ale unor companii de prestigiu de acceptare ca metodă de plată (Tesla).

    Valoarea de piaţă a Bitcoin se află la câteva procente de nivelul care i-ar da o capitalizare spectaculoasă de 1 trilion de dolari. Cifra nu este doar un reper simbolic: suma este suficient de ridicată încât să atragă o serioasă atenţie băncilor centrale. De fapt, comentarii oficiale pe un ton reţinut sau chiar avertismente directe (FCA a oferit unul dintre cele mai directe: se pot pierde toţi banii investiţi în monede virtuale) au limitat avansul, dar nu au fost decât o frână temporară, în perspectiva mai largă.

    Cu toate acestea, riscul unei reglementări severe nu a dispărut, iar în opinia noastră el a devenit chiar mai ridicat. Cu cât devine mai valoros şi e mai utilizat, în special prin legare la sistemul financiar global, cu atât pericolul unei abordări mai puţin prietenoase din partea autorităţilor devine mai mare.

    Pe termen scurt, însă, preţul în sine poate reprezenta o problemă: aprecierea prea rapidă va oferi tentaţii (de a vinde pentru a “asigura” profitul) în creştere celor care au intrat în scop speculativ, şi chiar unei părţi a celor care au un orizont mediu de deţinere.

  • Dacă monedele digitale vor înlocui bancnotele, economia ascunsă va deveni şi mai ascunsă – analiză

    Dacă monedele digitale vor fi adoptate de băncile centrale şi vor înlocui rapid bancnotele, economia ascunsă în valoare de mii de miliarde de dolari se va adânci şi mai mult în întuneric, comentează Reuters.

    Autorităţile monetare de la Beijing la Frankfurt au accelerat în ultimul an planurile legate de adoptarea de monede în format digital, în parte pentru a ţine pasul cu explozia criptomonedelor din sectorul privat şi a sistemelor de plăţi online din ultimii ani. Mulţimea de modele şi concepte despre cum s-ar putea face aşa ceva face dificilă obţinerea unei imagini clare a viitorului.

    Ceea ce pare sigur este că trecerea la moneda digitală ar putea antrena dispariţia bancnotelor şi monedelor fizice – un declin amplificat de distanţarea socială din timpul pandemiei. Şi poate că momentul nici nu este atât de departe – China studiază deja versiuni, iar Banca Centrală Europeană se aşteaptă să vadă un euro digital în termen de patru ani.

    Dacă sfârşitul numerarului fizic este aproape, atunci persoanele sau activităţile cele mai dependente de bancnote şi monede – care asigură efectiv anonimatul deţinătorilor şi tranzacţiile – vor trebui să se adapteze sau să găsească alte modalităţi de a face afaceri.

    Cei mai evidenţi utilizatori de numerar operează în ceea ce Fondul Monetar Internaţional numeşte „economia ascunsă”.

    În cea mai mare parte, acest ecosistem funcţionează pentru a evita impozitarea, reglementarea şi supravegherea şi poate implica de la persoane fizice care plătesc îngrijitoare sau constructori pentru a evita taxele pe valoare adăugată sau de ocupare a forţei de muncă până la criminalitatea organizată, traficaţii de droguri sau chiar finanţarea terorismului.

    Amploarea acestei economii ascunse este enormă.

    Într-un document de lucru publicat cu puţin timp înainte de şocul COVID-19, economiştii FMI au estimat că economia ascunsă din principalele economii europene ar putea fi între 20% până la 35% din produsul intern brut.

    Numai pentru zona euro, economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu faţă de cele 1.200 dde miliarde de euro cât sunt bancnotele aflate în circulaţie şi, curios, peste valoarea de piaţă de 1.500 de miliarde de dolari a tuturor criptomonedelor cunoscute.

    În România, FMI estimează o valoare a economiei gri dintre cele mai mari din Europa, pe locul 7, reprezentând circa 35% din PIB.

    Numerarul nu va dispărea peste noapte, desigur, chiar şi după lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) şi probabil că nu toată economia ascunsă va migra în lumea cripto. De fapt, FMI citează studii care apreciază că utilizarea plăţilor electronice de fapt reduc economia gri.

    Dar presupunând că guvernele nu vor dori să încurajeze activitatea din ecconimia ascunsă, nu în ultimul rând din cauza pierderii veniturilor fiscale, proiectarea noilor CBDC ar putea fi influenţată în mod semnificativ de aceasta.

    De aceea, unii economişti consideră că CBDC-urile ar trebui să fie emise doar ca bancnote în formă digitală, păstrate în portofelele digitale, aşa cum sunt acum criptomonedele.

    La fel ca în cazul bitcoin, mişcarea monedelor digitale poate fi urmărită într-o anumită măsură, şi este greu de imaginat că acestea se vor baza 100% pe anonimat.