BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone

    Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.

    „Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.

    Potrivit lui Dragoş Vasile, Consi­liul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.

    „S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.

  • De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone

    Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.

    „Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.

    Potrivit lui Dragoş Vasile, Consi­liul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.

    „S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.

  • Statisticile SUA arată că Uniunea Europeană este grânarul planetei

    În topul producătorilor, Uniunea Europeană este urmată de China, care în luna mai a avut o producţie totală de 142.198 de tone de grâu. A avut, de asemenea, şi un consum de 132.277 de tone, fiind al doilea cel mai mare consumator.

    Al treilea cel mai mare producător de grâu din lume este India, care în luna mai a produs 104.719 de tone de grâu şi a consumat 108.026 de tone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • GUVERNUL, undă verde pentru a emite ORDONANŢE în VACANŢA PARLAMENTARĂ

    Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe a fost adoptat cu 172 de voturi “pentru”, 95 de voturi “împotrivă” şi 4 abţineri.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Conferinţa MEDIAFAX „Fermierii României”: Anul agricol şi preţurile 2018, sub lupa specialiştilor

    Participanţii vor încerca să ofere câteva răspunsuri cu privire la producția agricolă a anului 2018, mersul preţurilor, tehnologiile de ultimă oră sau prognoza agro-meteo. Ei vor estima, pe baza unor expertize de top, prețurile minime și maxime pe care fermierii să le aștepte la grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui, dar și la legume-fructe.

    Sub lupa specialiştilor se vor mai găsi şi factorii care influențează în acest an cotațiile la nivel european, dar și global, care sunt oportunitățile și riscurile contextului internațional, plus cele mai noi informații despre posibilitățile de depozitare și transport.

    Cum finanțăm agricultura, cum contribuie sectoarele bancar și nebancar, cum creștem capitalizarea agribusiness-ului românesc, ce trebuie făcut pentru ca fermierul să nu mai vândă recolta în câmp, din remorcă, şi care sunt oportunitățile de achiziție pe piața internă – acestea sunt doar câteva din temele de dezbatere la MEDIAFAX „Fermierii României”.

    Participanţii vor afla, de asemenea, ultimele noutăți legate de subvențiile APIA sau despre finanţările europene, sfaturi tehnologice cu privire la campania de recolte, dar şi – foarte important – ultimele prognoze agro-meteorologice.

    Ca de obicei, conferinţa MEDIAFAX „Fermierii României” va fi interactivă, având speakeri din domeniile bancar, juridic, agro-tehnologic, cercetare-dezvoltare, producţie şi lideri ai unor organizaţii asociative relevante pentru sectorul agricol.

     

  • SECETĂ de primăvară în judeţul Galaţi. FĂRĂ PLOAIE, agricultura nu merge, se plâng fermierii. Ce fac autorităţile

    În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă APĂ.

    Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopompele, desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi.

    „Solul este foarte crăpat. Plantele se dezvoltă greu, dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal, floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare.

    Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm PROIECTE EUROPENE ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor, plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie, agricultura nu merge”, explică fermierul Ionuţ Păiş.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jobul din România care se plăteşte cu 5.000 de euro NET pe lună, iar companiile NU GĂSESC angajaţi. Oricine poate învăţa

    Jumătate din terenul agricol din România, circa 4 milioane de hectare, este ex­ploatat de 3.000 de fermieri care deţin fie­care peste 1.000 de hectare în arendă, iar peste 50% dintre ei sunt persoane de peste 55 de ani, agricultura locală având o mare pro­blemă de succesiune, pe lângă fragmen­ta­rea masivă a terenurilor, a spus la ZF Live  Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive.
     
    Potrivit lui Florin Constantin, un şef de sector mecanizare în Călăraşi, care gestionează un parc de tractoare, poate ajunge la un salariu de 2.000 de euro net, dar chiar şi la acest nivel de venit recruiterii nu găsesc uşor amatori. „Se caută oameni pe zona de mecanizare, dar şi oameni de vânzări pe inputuri (seminţe şi produse pentru protecţia plantelor). E un mare necesar de expertiză, de mentenanţă, pe tot lanţul de producţie.“
     
    Un exemplu este lipsa de angajaţi pentru abatoare, existând firme care aduc muncitori din străinătate pentru că nu găsesc soluţii pe plan local, chiar dacă salariul lunar ajunge la 3000 lei. „ Ştiu o firmă care a adus  50 de oameni din Sri Lanka pentru a lucra în abator. Oamenii din satul respectiv nu au fost interesaţi“.
     

  • Jobul din România care se plăteşte cu 5.000 de euro NET pe lună, iar companiile NU GĂSESC angajaţi. Oricine poate învăţa

    Jumătate din terenul agricol din România, circa 4 milioane de hectare, este ex­ploatat de 3.000 de fermieri care deţin fie­care peste 1.000 de hectare în arendă, iar peste 50% dintre ei sunt persoane de peste 55 de ani, agricultura locală având o mare pro­blemă de succesiune, pe lângă fragmen­ta­rea masivă a terenurilor, a spus la ZF Live  Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive.
     
    Potrivit lui Florin Constantin, un şef de sector mecanizare în Călăraşi, care gestionează un parc de tractoare, poate ajunge la un salariu de 2.000 de euro net, dar chiar şi la acest nivel de venit recruiterii nu găsesc uşor amatori. „Se caută oameni pe zona de mecanizare, dar şi oameni de vânzări pe inputuri (seminţe şi produse pentru protecţia plantelor). E un mare necesar de expertiză, de mentenanţă, pe tot lanţul de producţie.“
     
    Un exemplu este lipsa de angajaţi pentru abatoare, existând firme care aduc muncitori din străinătate pentru că nu găsesc soluţii pe plan local, chiar dacă salariul lunar ajunge la 3000 lei. „ Ştiu o firmă care a adus  50 de oameni din Sri Lanka pentru a lucra în abator. Oamenii din satul respectiv nu au fost interesaţi“.
     

  • Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat in România. Un kilogram costă între 11.000 şi 25.000 de dolari

    Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat în imediata apropiere a Timişoarei de unul dintre foştii viceprimari ai oraşului. Adrian Orza, actual consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agriculturã bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura.
     

    Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. Conform siteurilor de specialitate, un kilogram de Aji Charapita costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. “L-am primit de la o cunoştinţă de peste ocean, o timişoreancă plecată de ceva ani în America şi care ştie despre pasiunea mea pentru soiuri vechi şi ciudate. E prima dată când încerc. Am văzut că au germinat foarte puţine, semn că sunt valoroase”, spune Adrian Orza. Ardeii provin din Peru, iar de abia de câţiva ani au început să fie cultivaţi şi în Europa, însă cu mare dificultate, pentru că se adaptează foarte greu la alte condiţii climaterice, informează Rador.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Producător de căpşuni: „Cum sa supravietuiesti in Romania din agricultura. Sincer, nu cred ca e posibil. Intr-un final vor disparea mici producatori si vom importa fel de fel rahaturi necomestibile si pline de chimicale si ne mai intrebam de ce suntem tot timpul bolanvi. ”

    Ionel Tonea: „Cum sa supravietuiesti in Romania din agricultura/ legumicultura…
    Sincer, nu cred ca e posibil.
    Ajung in piete capsuni din Bulgaria , comercianti le vand la 7-8 lei / kg.

    Cum poate producatorul roman sa concureze cu asa ceva. Am mers in piata Pucheni din Bucuresti, 90 % din cei care vindeau aveau capsuni din tara vecina.
    Cum facem fata la asa ceva?

    Statul roman ce face? Doarme. Inteleg ca sunt anumite reguli impuse de catre UE dar sa nu ne batem joc de producatorul roman.
    Incercam sa supravietuim, dar nu suntem lasati.

    Intr-un final vor disparea mici producatori si vom importa fel de fel rahaturi necomestibile si pline de chimicale si ne mai intrebam de ce suntem tot timpul bolanvi.

    OPRITI IMPORTURILE INUTILE, FACETI CONTROALE IN PIETE,VERIFICATI DACA SE VAND PRODUSE ROMANESTI ASA CUM SCRIE PE PRET