BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Ideile de afaceri par nesfârşite. Doi tineri din Cluj au reusit sa transforme o BACTERIE într-o afacere de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.

     

  • Povestea unui hobby început în perioada pandemiei şi care acum se transformă într-o afacere cu acte-n regulă

    Sunt mici şi se lipesc acolo unde este mai mare nevoie de ele, de o gură de oxigen şi de o pată de culoare. Poartă numele Ierbar, adică un start-up românesc proaspăt ca plantele pe care le promovează, lansat în ianuarie 2021. A început ca un hobby în perioada pandemiei şi continuă acum ca o afacere cu acte-n regulă.

    Radu Firicel este sculptor şi el este cel care a creat o serie de minighivece pentru plantele sale, fără să se gândească neapărat la o afacere. George Axinte este antreprenor, aşa că nu a fost greu să remarce potenţialul acestei idei şi să construiască un brand în jurul ei. „Anul 2021 este un an de test din toate punctele de vedere.

    Vom încerca să punem în practică cât mai multe idei. În acelaşi timp, vom fi atenţi la feedbackul clienţilor, pentru a crea un produs unic şi funcţional. Pe primul plan se află obiectivul de a deveni cât mai vizibili pentru potenţialii noştri clienţi şi avem în plan eficientizarea ratei de conversie. Pe planul următor, se situează colaborarea cu alţi manufacturieri, pentru a susţine piaţa locală de hand-craft”, spun cei doi antreprenori. Ierbar este un proiect care completează altele din portofoliul celor doi, George Axinte fiind şi cofondator al companiei Bionativ, care deţine lanţul de magazine naturiste Remediu, dar şi asociat al brandului apicol românesc Albeena. Ierbar continuă astfel seria de proiecte cu şi despre natură.

    „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine”, mai spun Radu Firicel şi George Axinte. Investiţia iniţială pentru Ierbar a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani care au mers către site, plante, ambalaje şi materii prime.

    Mini-ghivecele sunt produse în România de Radu Firicel, iar plantele sunt importate. „Alegem plante rezistente şi uşor de întreţinut – suculente şi aeriene – pentru a crea o experienţă unică clienţilor atunci când primesc cadoul Ierbar. Astfel, cadoul Ierbar se remarcă printr-un design simplu, curat, uşor de integrat în casele moderne, care te ajută să conturezi un colţ verde. Comercializăm către clienţi prin intermediul Ierbar.ro şi prin intermediul platformelor de socializare.”

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio.

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio. Afacerea încă prinde rădăcini – la propriu şi la figurat – astfel că cei doi antreprenori care o gestionează încearcă să profite de noile tendinţe care se conturează în economie şi în societate. „Anul 2020 a fost un an al schimbării, care a afectat pe toată lumea. Pentru noi, fenomenul work from home a creat noi obiceiuri. Plantele de apartament au revenit în interesul nostru, al tuturor, ajutând astfel la completarea spaţiului în care ne petrecem majoritatea timpului.”

    Aşa că acum Radu Firicel şi George Axinte vor, la unisorn, să aducă prin Ierbar nu doar un cadou, ci o experienţă întreagă de reconectare cu plantele şi cu natura.

    Radu Firicel () şi George Axinte (^), fondatorii Ierbar: „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Caspruf Jewelry – brand de bijuterii din perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Caspruf

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Şosete fără pereche – brand de şosete (Bucureşti)

    Fondatori: Radu şi Andra Dobrin

    Investiţii iniţiale: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    Magtar – hub comunitar şi de business (Miercurea-Ciuc)

    Fondatoare: Reka Vas

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Miercurea-Ciuc

    Hebo Trailers – producător de trailere pentru căsuţe mobile (Miercurea Ciuc)

    Fondator: Henrietta Kovács-Szécsi

    Cifră de afaceri în 2020: 354.000 lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Zumini – brand de haine pentru mame şi copii (Buzău)

    Fondatoare: Alexandra Uzum

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Românii fac bani din piatră seacă. Cum au transformat doi tineri din Cluj o bacterie într-un business de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelierul de Murano – atelier de bijuterii şi mărţişoare (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Tölgyi şi Iza Kiss

    Prezenţă: online, naţională

    Ekara – firmă de curăţenie (jud. Constanţa)

    Fondator: Cătălin Carabelea

    Investiţie iniţială: 1.500 de lei (300 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 600.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Constanţa

    Harpai – producţie de paie din hârtie (comuna Ceraşu, jud. Prahova)

    Fondator: Gabriel Bălăceanu

    Investiţie iniţială: 92.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: peste 70.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Rawmantic – atelier de prăjituri şi torturi fără zahăr (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna şi Andreea Toanchină

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Lemn în dar – atelier de accesorii (Sibiu)

    Fondatoare: Mădălina Olteanu

    Investiţie iniţială: 10-20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 46.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Tânărul de 24 de ani din România care a deschis un business „parfumat” în perioada pandemiei

    Câteva kilograme de ceară, câteva arome şi mult entuziasm sunt ingredientele reţetei Kandela, un brand de lumânări parfumate, pe care Andrei Vrînceanu l-a imaginat şi pus în practică în vreme de pandemie.

    Numele meu este Andrei Vrînceanu, am 24 de ani şi sunt din Constanţa.” Este descrierea tânărului antreprenor pentru care lockdownul şi pandemia au fost ocazii de a da glas unor dorinţe mai vechi, dar tot aromate. „Am început să fac lumânările Kandela în timpul pandemiei şi al lockdownului din martie 2020, după ce am vrut iniţial să import diverse obiecte pentru împrospătarea casei, precum spray-uri pentru haine, uleiuri esenţiale, difuzoare de aromaterapie, urmând să deschid un magazin online cu ele.

    După trei luni de research (cercetare – trad.), am ajuns şi la lumânări, care erau destul de costisitoare şi în cazul cărora transportul era dublu faţă de produsul în sine”, povesteşte Andrei Vrînceanu. A făcut calcule peste calcule, iar la sfârşit, punând totul pe o foaie de hârtie, a ajuns la concluzia că nu este rentabil să mai importe. Totuşi, nu şi-a putut lua gândul de la lumânările înmiresmate, aşa că următorii paşi au fost simpli: a comandat câteva kilograme de ceară, câteva arome ieşite din tipare şi aşa a început drumul de la import la producţie. „Şi m-a prins. Destul de tare, aş putea spune”, mărturiseşte Andrei Vrînceanu.

    El este one-man show-ul din spatele Kandela, este singurul angajat şi cel care gestionează totul. Absolvent al studiilor de prelucrare a petrolului şi petrochimie în cadrul unei universităţi din Constanţa, tânărul şi-a extins zona de experienţă şi în domeniul construcţiilor, unde de asemenea deţine un business. Lumânările sunt aşadar partea boemă din antreprenoriat pentru Andrei Vrînceanu. „Investiţiile în Kandela au fost undeva la 3.000-4.000 de euro, iar mare parte din această sumă s-a cheltuit pentru promovări, reclame şi colaborări.”

    Kandela a atras o gamă variată de cumpărători în cele câteva luni de funcţionare. Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare– de 78% – din totalul clienţilor o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani. Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame. Care este planul de business pentru perioada următoare? Ei bine, paşii sunt mai mulţi. „Planurile pentru 2021 sunt să-mi închiriez un spaţiu pentru producţie, ca să nu mai ocup toată bucătăria, să încerc să deschid un magazin fizic, să-mi lărgesc plaja de consumatori, urmând ca apoi să vin cu produse noi.” Impactul pe care Kandela l-a avut în piaţă l-a luat prin surprindere chiar şi pe fondatorul businessului, care spune că a avut un 2020 neaşteptat de bun. Paradoxal, poate, ţinând cont de vremurile pe care le trăim.

    Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare – de 78% – o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani.

    Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cabana Berg – cabană în stil scandinav (comuna Someşu Rece, jud. Cluj)

    Fondator: Bogdan Suciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Prezenţă: Munţii Apuseni

    GourmeTradiţional – brand de zacuscă, dulceaţă, sosuri (Făgăraş)

    Fondatoare: Daniela Graura

    Investiţie iniţială: 38.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 34.000 de euro

    Prezenţă: naţională, în băcănii

    Hipster Coffee – cafenele (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Marin

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000  lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Delicii de odinioară – restaurant tradiţional românesc (Buzău)

    Fondator: Florentin Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Buzău

    Marabou Boutique – brand de pălării personalizate (Bucureşti)

    Fondatoare: Carolina Aldea

    Cifră de afaceri în 2020: 70.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Cinci antreprenori, care au strâns împreună peste 100 de ani de experienţă în programare, dezvoltă Alter Medico, un asistent digital construit pentru medici şi pacienţi

    Ideea iniţială a venit din partea unui medic: „Vreţi să daţi lovitura? Faceţi o aplicaţie care să mă scutească de partea administrativ-birocratică şi eu vă garantez că toţi medicii o să fie interesaţi să o folosească“.

    Daniel Oancea şi Saşa Pastor au dezvoltat, împreună cu alţi trei antreprenori cu expe­rien­ţă în programare şi în busi­ness, Alter Medico, o plat­formă desti­nată domeniului sănătăţii care îşi propune să elibereze medicii de sarcinile administrative, să îi ajute pe pacienţi să aibă acces facil la servicii mai puţin costisitoare, ide­ea iniţială venind în urma discuţiei cu un medic.

    Cât au investit până acum din 2017 de când au pornit pe acest drum?

    „2000 de zile-om“, spune Daniel Oancea, unul dintre cei cinci fondatori ai Alter Medico, argumentând că pentru ei acesta este cel mai important indicator privind im­plicarea în dezvoltare. Iar în zona de pro­gra­ma­re, costurile pentru o zi de lucru ajung şi la câte­va sute de euro pentru specialişi, costuri care implică salarii, taxe, spaţiu şi infrastructură.

    „Pacientul este, în sistemul actual, cam în­totdeauna ultimul când vine vorba de livrarea de servicii medicale, accentul se pune pe spital, pe doctori, însă pacientul este cel care plăteşte de fapt. Noi am vrut să îi oferim pacientului mai multă putere, să îl punem în mijlocul acestui flux de evenimente, să îşi poată ges­tio­na cât mai bine modalitatea în care este expus la aceste servicii medicale“, spune Saşa Pastor, cofondator al Alter Medico.

    Cei doi, alături de Dan Stăncescu, Ciprian Ciulpan şi Cristian Otobacu au strâns peste 100 de ani de experienţă în pro­gra­mare şi IT înainte de a începe acest pro­iect cu care îşi propun să ajungă într-un an la 1.000 de medici, iar în trei ani la 9.000 de medici, menţionând că nu toţi aceşti medici vor fi din România, ci şi din Europa de Vest. Platforma Alter Medico este utilizată în prezent într-o clinică privată, iar fondatorii spun că 10.000 de pacienţi au beneficiat de sistemul creat de ei.

    „Medicul trebuie să livreze un serviciu cu valoare adău­gată foarte mare, iar un lucru care îl împiedică să facă asta este mul­titu­dinea de activităţi birocra­tice pe care le are de îndeplinit, activităţi care sunt inerente, ele nu pot fi eliminate, dar pot fi auto­ma­tizate. Plecând de la aceşti doi factori (pacient în centrul sistemului de sănătate şi medic eliberat de presiunea birocratică – n. red.) am început  să gândim plat­forma ca pe una deschisă către pa­cient şi o platformă care să îi uşu­re­ze medicului treaba“, explică Saşa Pastor.

    Cei doi antre­pre­nori expli­că faptul că rolul platformei, al acestui asistent digital este de a-l ajuta pe medic atât pe partea birocratică, în care poate în­deplini în numele medicului o parte de procesare de date şi in­formaţii cât şi în zona de servicii medicale. Tot ei spun că, în prezent, asistentul digital parcurge textul consul­ta­ţiei şi încearcă să o înţeleagă din punct de vedere semantic. În mo­mentul de faţă el poate înţelege comenzi simple.

    „Pe viitor vrem să îl facem să înţeleagă comenzi mult mai complicate, să poată reprograma pacienţi la ora şi data spuse de medic. Asistentul digital poate detecta singur faptul că medicul i-a recomandat pacientului o sumă de investigaţii şi să-i întrebe ceilalţi asistenţi digitali cine se poate ocupa de aceste investigaţii. Ceilalţi asistenţi vor răspunde, medicul putând reprograma automat pacientul prin această interacţiune“.

    Deşi Alter Medico a fost creată la început pentru medici şi pacienţi, în prezent platforma este folosită şi de alţi actori din domeniul medical cum ar fi furnizorii de astfel de servicii, iar ambiţia fondatorilor este să ducă platforma şi pe pieţele din Europa de Vest.

    „Pentru ieşirea în străinătate avem nevoie de parteneriate cu instituţii sau fonduri de investiţii. Avem conexiunile, avem ştiinţa, foşti colegi la care putem apela cu contacte şi rezultate în domeniul medical, ştim de unde putem începe acest proces, dar problema este financiară. Vom începe cu Europa de Vest pentru că acolo piaţa medicală este mult mai dezvoltată. Ne-am dori să ajungem şi în Statele Unite, dar nu cred ca vom avea forţa financiară să ajungem până acolo, ei sunt mult mai avansaţi în implementarea acestor concepte de Value Based Healthcare“, spune Daniel Oancea.

    Cei doi adaugă faptul că feedbackul medicilor reprezintă principalul punct de dezvoltare al sistemului, aceştia le sugerează antreprenorilor noi funcţionalităţi sau posibile modificări de care sistemul are nevoie. Tot ei mai spun că medicii şi pacienţii plătesc un abonament lunar care nu este fix, ci reflectă consumul fiecăruia.

    „Nu există un preţ de intrare pentru abonament, noi încercăm să păstrăm costurile sub 2% din valoarea tranzacţiei deoarece vrem să oferim un proces cu valoare adăugată mult mai mare“, spune Daniel Oancea.

    Saşa Pastor şi Daniel Oancea cred că vor putea depăşi un milion de euro la sfârşitul primului an complet de funcţionare şi sunt de părere că faptul că au renunţat la locurile de muncă anterioare, a meritat. „Cred că a meritat să renunţăm la slujbele pe care le aveam înaine, deşi rezultatele financiare sunt deocamdată departe de rezultatele de dinainte. Eu am lucrat la o multinaţională şi salariul era mai mult decât decent, dar cred că ce fac acum este mult mai interesant, mulţumirea personală este poate mai mare decât recompensa financiară pe care o aşteptăm“, arată Saşa Pastor.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la zero. Familia Puşcaşu transformă lemnul, pielea şi hârtia în accesorii într-un atelier din Iaşi, iar în această perioadă lucrează la obiecte care pot fi oferite ca mărţişoare

    Denisa şi Marcel Puşcaşu cău­tau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoş­tin­ţele lor în domeniul artei, iar re­zultatul acestei dorinţe a că­pă­tat numele Push Design, un atelier de cre­aţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează ac­ce­sorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici

    Anul 2020 le-a adus Denisei şi lui Marcel Puşcaşu un profit de 11.000 de euro, dublu faţă de anul anterior, iar premisele sunt ca această tendinţă de dublare să continue şi în 2021.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu cău­tau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoş­tin­ţele lor în domeniul artei, iar re­zultatul acestei dorinţe a că­pă­tat numele Push Design, un atelier de cre­aţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează ac­ce­sorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Toate produsele au la bază trei ma­te­riale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hâr­tia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor. „Suntem în pregătire pentru un târg de măr­ţişor la care vom participa în Iaşi, în Palas Mall. Avem semne de carte, broşe care pot fi ofe­rite cu această ocazie“, a spus Denisa Puşcaşu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Familia Puşcaşu a început busi­nes­sul Push Design în 2011, de­clicul fiind naşterea fetiţei lor, un mo­ment în care Denisa şi Marcel au ales să devină antre­pre­nori. Au creat primele pro­duse, au început să le vândă şi au constatat că există interes pentru astfel de obiecte mici, creative, aşa că au continuat şi au dat viaţă unor modele noi.

    La început, nu au investit nimic, pentru că primele produse au fost realizate cu ma­te­ria­le pe care le aveau deja la îndemână. Abia pri­mii bani obţinuţi din vânzări au fost in­ves­tiţi mai departe pentru echi­pa­rea atelie­rului cu materiale, us­tensile şi echipamente noi.

    „Eu sunt partea creativă din busi­ness, iar Denisa se ocu­pă de restul – promovare, con­ta­bilita­te, consultanţă. Am absolvit Uni­ver­si­ta­tea de Arte „George Enes­cu“ din Iaşi şi me­reu am avut un­deva la­tura artistică, iar o pe­rioadă, înainte de Push Design, am lucrat în­tr-un atelier de vitralii şi mozaic“, povesteşte Marcel Puşcaşu.

    Şi-au stabilit atelierul propriu de design, în­tr-un spaţiu care însă a devenit prea mic de-a lungul anilor, aşa că acum cei doi antre­pre­nori lucrează la un plan pentru a se muta într-unul mai mare. Rezultatele financiare pe care le-au obţinut anul trecut îi încurajează şi mai mult să facă acest pas, anul 2020 adu­cându-le un profit de 11.000 de euro, dublu faţă de anul anterior.

    Premisele sunt ca această tendinţă de dublare să continue şi în 2021.

    Cel mai ieftin produs sub numele Push Design este semnul carte, al cărui preţ nu depăşeşte 10 lei, iar un tablou pictat manual, de dimensiuni generoase, ajunge la câteva mii de lei.

    „Comenzile se pot plasa pe Facebook şi în magazinul nostru online, la care încă mai lucrăm. În afară de online, avem, de şase ani, o colaborare cu Castelul Sturdza de la Miclăuşeni (obiectiv turistic din judeţul Iaşi – n. red.), pentru care furnizăm o parte din suveniruri, iar clienţii pot face cunoştinţă cu produ­se­le noastre şi la fes­tivalurile din zona Mol­do­vei“, mai spune Denisa Puşcaşu.

    Cel mai ieftin produs sub nu­mele Push Design este sem­nul carte, al cărui preţ nu de­păşeşte 10 lei, iar un tablou pictat ma­nual, de dimen­siuni generoase, ajun­ge la câteva mii de lei.

    Magneţii, su­porturile de pahare, cerceii, pandantivele, brelocurile, jurnalele, albumele foto, cravatele, papioanele sau curelele sunt alte produse care completează portofoliul.

    La opt de ani de la punerea primelor cărămizi la fundaţia Push Design, familia Puşcaşu spune că nu are niciun regret.

    „Am ales să facem ceea ce iubim, să învăţăm din mers, să creştem şi să experimentăm lucruri noi.“

    Denisa şi Marcel sunt atât antreprenorii, cât şi singurii angajaţi ai Push Design, o afacere creativă, unde găsirea unor oameni talentaţi este dificilă. Ei continuă să lucreze în această formulă de opt ani şi iau în calcul să-şi alăture noi colegi doar odată ce activitatea va creşte şi mai mult.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la zero. Florin Chirodea produce 100.000 litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania şi vrea să deschidă câte un winehouse în marile oraşe ale ţării

    În prezent, există şapte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeură, afine, căpşune, cireşe, piersici, coacăze negre şi aronia. Investiţia în unitatea de producţie şi plantaţie a ajuns la 100.000 euro.

    Florin Chirodea, un antreprenor din judeţul Bihor, produce circa 100.000 de litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania. Antrepreno­rul îşi doreşte ca anul acesta să îşi deschidă propriul magazin de desfacere, iar ulterior să ajungă cu câte un winehouse în fiecare oraş mare din România.

    Povestea Blood from Transylvania a început în urmă cu aproape şase ani când Florin Chirodea deţinea o plantaţie de coa­căze negre şi a realizat faptul că segmen­tul de vin din fructe lipseşte pe piaţa din România.

    „Era doar un vis, ideea de procesare era doar un vis, înainte să încep plantaţia m-am gândit ce pot să fac, am luat pe rând toate posibilităţile, gemuri, dulceţuri, siropuri, am zis că piaţa este suprasaturată şi am am ho­tă­rât să fac vin şi aşa am început. Mi-am dat seama că segmentul de vin din fructe lipseşte pe piaţa din România din punct de vedere al procesării“, spune Florin Chirodea.

    Antreprenorul spune că diferenţa între un vin din fructe şi unul clasic, din struguri, nu este foarte mare. Vinul din fructe are ne­voie de mai mult zahăr pentru a putea ajuta la fermentare, dar procesul de fermentare este acelaşi cu cel al strugurilor, dar există, totuşi, diferenţe ale proprietăţilor fizice, nu­trienţi şi vitamine.

    Florin Chirodea, pe lângă partea de pro­duc­ţie, deţine trei hectare de coacăze negre, iar împreună cu familia sa mai are încă trei hectare de afine, astfel că restul fructelor le cumpără de la producători locali.

    „Am investit în jur de 100.000 euro în plantaţie, cât şi în spaţiul de procesare, nu am ac­cesat fonduri europene şi nu cred că voi ac­cesa. Când am decis să pornesc acest plant de pro­cesare nu am găsit programul potrivit pen­tru mine, producând alcool e mai greu să acce­sezi fonduri europene şi am decis să fac din fonduri proprii“, precizează Florin Chirodea.

    Produsele sub brandul Blood from Transylvania se află în 20 de magazine din ţară.

    Produsele au fost lansate în luna august a anului trecut, perioada de autorizare a durat circa doi ani. În prezent, cel mai important canal de vânzare este propriul site, dar cu toate acestea produsele sub brandul Blood from Transylvania se află în 20 de magazine din ţară.

    „Reuşim să facem 100.000 de litri de vin pe an, dar având în vedere care este situaţia de acum nu avem o producţie foarte mare pentru că piaţa de desfacere nu este atât de mare, nu poţi să foloseşti toate resursele ca să intri în piaţă, restaurantele abia au fost deschise, sperăm să fie mai bine“, explică antreprenorul.

    În prezent, există şapte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeură, afine, căpşune, cireşe, piersici, coacăze negre şi aronia. Pentru anul acesta antreprenorul intenţionează să mai lanseze încă şapte produse şi anume vinuri spumante din diverse fructe.

    Antreprenorul spune că atunci când a luat decizia de a produce vin din fructe s-a uitat şi la ţări unde acest produs este destul de popular, în special în ţările nordice, acolo unde nu există un sol potrivit pentru culturile de viţă de vie.

    „Această piaţă este doar în creştere, va dura ceva timp, sunt conştient că această afacere se va dezvolta în timp, trebuie să am răbdare, dar afacerea este în creştere. În America acest domeniu are o creştere de 10% în fiecare an“, precizează Florin Chirodea.

    Antreprenorul îşi doreşte ca anul acesta să îşi deschidă primul magazin de desfacere în Oradea, unde vor fi prezente doar vinuri din fructe. Ulterior, Florin Chirodea îşi doreşte să ajungă cu câte un wine house în fiecare oraş mare. Pe lângă acest lucru, antreprenorul are în plan să aducă şi vinuri din fructe exotice precum banane.

    „Vreau să deschid un lanţ propriu de magazine magazine în marile oraşe, să mă axez pe conceptul de vin din fructe. Va fi un concept doar cu vinuri din fructe, poate voi aduce vinuri din fructe exotice, precum vin din banane, vinuri din fructe care la noi nu există“, mai spune Florin Chirodea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

    Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

    Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

    În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

    După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

    „Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

    La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

    „Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

    Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Tot mai multe afaceri sunt construite de tinerii din România într-un domeniu vechi, dar cu idei şi influenţe moderne

    Puţine lucruri pot da aceeaşi încredere de sine pe care o dă o pereche confortabilă de pantofi. Cu tocuri cui sau cu talpă dreaptă şi comodă, încălţămintea perfectă e un accesoriu pentru reuşită. Antreprenorii români au intrat şi pe această nişă cu afaceri de la zero în ultimii ani şi au dat naştere unor branduri autohtone, numai bune de pus în picioare. Luisa Fiore, 5th Element sau Joyas sunt numai câteva exemple de businessuri întemeiate în România, care au fost prezentate de-a lungul timpului în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    1. Luisa Fiore

    Luiza Roată, IT-ist de meserie, a plecat din compania în care lucra în urmă cu aproape patru ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti. „Ideea a apărut dintr-o necesitate, după ce în urmă cu câţiva ani nu găseam pantofi pentru nunta mea. Aşa că am lăsat cariera de corporatistă şi am început să produc de la zero încălţăminte elegantă de damă”, povestea Luiza Roată la emisiunea ZF Afaceri de la zero.

    A învăţat cum se face încălţămintea uitându-se pe YouTube şi în general de pe internet. A primit o finanţare de 44.000 de euro prin programul Start-Up Nation, apoi a început să caute un spaţiu pentru producţie, utilajele necesare, a început să facă angajări şi să creeze modele. Astăzi, încălţămintea Luisa Fiore se găseşte pe platforma eMag, putând fi de asemenea comandată direct de pe site-ul brandului.

    Realizarea unei perechi de pantofi durează 24 de ore din momentul în care se primeşte comanda. Procesul de producţie constă în crearea unui tipar, după care bucăţelele de piele se subţiază, se cos, se asamblează faţa de piele, se trage pe calapod şi se lipeşte talpa, după cum explică Luiza Roată. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în principal din Italia, dar o mică parte vine şi de la tăbăcării din România, cu precădere din Braşov. Media este de 300-400 de pantofi produşi pe lună, existând şi posibilitatea de a crea încălţăminte la comandă, personalizată după cerinţele clientelor.

     

    2. The 5th Element

    În adolescenţă, Wilhelmina Tambac combina texturi şi culori. De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită. L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii. În atelierul tinerei, clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei, Daniel Ştefan, se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia.

     

    3. PaPrezzo

    Pasiunea pentru încălţăminte a fost cea care i-a făcut pe fraţii Andrei şi Mircea Rusu să investească 12.000 de euro în brandul de pantofi PaPrezzo, a căror producţie are loc într-un atelier din Cluj-Napoca. „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, povestea Andrei Rusu. Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional. Materia primă vine de la furnizori din ţară şi reprezintă una dintre provocările din business, fiind greu de procurat. Publicul-ţintă? Bărbaţii care participă la evenimente precum nunţi, conferinţe, dar şi cei care vor să se încalţe casual la birou.

     

    4. Bianca Georgescu

    Numele Biancăi Georgescu s-a transformat într-un brand în urmă cu cinci ani, după ce a decis să-şi ducă lucrarea de licenţă la rang de business. A absolvit Facultatea de Artă din Bucureşti, secţia Design, şi-a făcut ucenicia în mai multe ateliere de încălţăminte din Bucureşti, apoi şi-a înfiinţat propriul atelier de design şi producţie de încălţăminte. În 2015, de ziua ei de naştere, sora Biancăi i-a oferit cadou un site cu numele ei. Şi aşa s-a născut brandul. În primul an de master a hotărât să plece într-un schimb de experienţă în Italia, cu Erasmus, unde a făcut practică în cadrul unei fabrici de încălţăminte destinată spectacolelor de teatru. Acolo a învăţat mult, a adunat noi informaţii, a ajuns să creeze produse cu tehnici noi. Tot acolo, tânăra a învăţat şi cât este de important să alegi corect materia primă, furnizorii. În prezent, ea foloseşte în atelier materie primă adusă din Italia, în mare parte, însă colaborează şi cu un furnizor din Braşov. Clienţii pot cumpăra încălţăminte sub brandul Bianca Georgescu atât de pe site-ul companiei, cât şi de pe site-urile de profil colaboratoare, dar pot veni să-şi aleagă modelul, materialele şi măsura în atelierul firmei. Produsele pot fi create atât după un anumit model dintr-o colecţie, cât şi după preferinţele clientului.

     

    5. Joyas

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia. Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare. Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

     

    Pionieri într-o piaţă cu tradiţie

    Pe o piaţă în care România este recunoscută internaţional ca un producător important de încălţăminte premium, micii antreprenori au pariat, de cele mai multe ori, pe produse cu preţuri peste medie, de multe ori unicat. Cum materia primă este, de cele mai multe ori, pielea, businessurile s-au orientat şi către produse adiacente, cum sunt genţile.

    Potrivit celor mai recente date, România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de
    22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. În 2019, când mai multe fabrici locale s-au închis şi relocat în ţări considerate mai ieftine, industria a pierdut 700 de milioane de lei din cifra de afaceri.

    Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „Made in Romania” pe haine şi pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler sau Burberry. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi. Începând din anii ’90, România a devenit treptat unul dintre principalii croitori şi cizmari ai Europei. Poziţia geografică favorabilă, expertiza istorică şi mai ales salariile mici au pus piaţa locală pe harta marilor branduri internaţionale când vine vorba de producţie.

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Povestea tinerei care a transformat un obicei vechi de sute de ani, la care mulţi au renunţat, într-o afacere modernă şi profitabilă

    Ţesutul la război este, fără nicio urmă de îndoială, o îndeletnicire mai degrabă de ieri decât de azi, mai degrabă a bunicilor şi străbunicilor decât a generaţiilor mai noi. Simona Gonciulea este însă, excepţia. Dintotdeauna a admirat munca femeilor de la ţară care ţeseau preşuri, covoare, broderii, ii şi chiar costume populare şi aveau, totodată, timp şi pentru casă şi familie. Aşa că, atunci când viaţa i-a dat o pauză, a intrat şi ea în această provocare. Şi aşa a apărut Sigo.

    În primul concediu de creştere a copilului am încercat lucrul de mână şi am continuat în al doilea concediu. Am simţit atunci nevoia de a face ceva creativ, motivant în acelaşi timp, stând mai mult acasă cu copiii. Aşadar, începutul a fost unul concentrat pe o nevoie a mea mai mult decât pe nevoia unor potenţiali clienţi. În această perioadă de început am avut parte de susţinerea soţului, lucru care a contat foarte mult”, povesteşte Simona Gonciulea. Nefiind constrânsă în vreun fel, a avut suficient timp să-şi testeze ideile şi să acumuleze cât mai multe cunoştinţe. Aşa se face că cei patru ani în care a fost în concediu de creştere a copiilor au ajutat-o să-şi schiţeze ideea unui business. „Transformarea unui meşteşug în business este destul de dificilă din multe perspective, pentru că depinde de mulţi factori.”

    Unul din ei este productivitatea, aşa că, atunci când a simţit că nu mai poate face faţă singură, s-a gândit să încheie colaborări. Iar după ce a văzut că amatorii de articole handmade nu sunt deloc puţini, a proiectat câteva produse şi a început să le producă în ritm constant, indiferent că era vorba de genţi, rucsacuri sau încălţăminte. Apoi a înfiinţat o firmă şi a început treaba. „Brandul Sigo este reprezentat de mine. Sunt absolventă a Academiei de Studii Economice şi am activat în domeniul economic puţin peste şase ani, până la naşterea primului copil.”

    Odată cu primul copil, s-a născut şi ideea de afacere. Investiţiile de câteva mii de euro nu au fost foarte mari, însă mai valoros a fost timpul dedicat acumulării de cunoştinţe, finalizării şi comercializării produselor. A cumpărat întâi un război de ţesut, în următorul an a mai luat unul, iar acum are patru astfel de războaie la îndemână. „În aceşti ani m-am concentrat pe validarea produselor, astfel că partea financiară nu a fost o ţintă pentru mine. În cadrul firmei regăsiţi un singur angajat, adică eu. Totuşi, în realizarea produselor am implicat mai multe persoane, având colaborări atât la nivelul Bucureştiului, cât şi în ţară. Apreciez că acest model poate fi extins. Am desluşit singură întregul proces, de la aţă la produs finit, şi acum văd câteva oportunităţi de dezvoltare.”

    Preţurile articolelor care ies din războaiele Simonei Gonciulea sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei. Îi sunt clienţi oameni din categorii diferite, dar cu un lucru în comun: ataşamentul de tradiţie şi de lucrul de mână, dorinţa de a ieşi din tiparul marilor branduri. Cei mai frecvenţi cumpărători sunt femeile cu vârste între 25 şi 50 de ani, care aleg în special online-ul când vine vorba de plasarea comenzilor. De altfel, majoritatea vânzărilor au loc în online şi, deşi înainte de pandemie era o ţintă identificarea unor forme de colaborare cu magazine fizice, Simona Gonciulea spune acum că va reevalua ideea atunci când situaţia va permite. Totuşi, anul trecut a fost prezentă cu brandul Sigo într-un magazin fizic şi a fost foarte bine. Tot anul trecut a pariat şi pe alte idei.

    „În 2020, pe fondul schimbărilor influenţate de pandemie, am adus în atenţia admiratorilor preşul tradiţional ţesut la război. Practic, dacă multe produse se realizau din material ţesut (care, ca formă primară, este un preş), acum m-am rezumat doar la preş. Am prins valul de emoţie creat de lockdown în jurul afacerilor româneşti şi m-am axat pe fabricarea de preşuri din materiale reciclabile.” De altfel, preşurile se asociază numai bine cu aspectul modern al locuinţelor, spune antreprenoarea, astfel că una din ţintele din 2021 este găsirea căii potrivite pentru a le introduce în designul interior al locuinţelor. „În acelaşi timp, voi continua producerea celorlalte tipuri de articole – genţi, rucsacuri, borsete, încălţăminte. Mai sunt şi alte variante, însă sunt în fază incipientă acum”, spune Simona Gonciulea.

    Preţurile articolelor care ies din războaiele Simonei Gonciulea sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei

     

    Cinci idei de afaceri de la zero 

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Chefs of Romania – platformă care aduce bucătarul acasă (Bucureşti)

    Fondator: Alex Rada

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Wooden Lamp – atelier de lustre din lemn (Miroslava, jud. Iaşi)

    Fondatori: Mara şi Alexandru Bălţătescu

    Investiţie iniţială: 35.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020 (august-noiembrie): 60.000 de lei (12.200 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Home Kineto – cabinet de kinetoterapie (Popeşti-Leordeni)

    Fondator: Cosmin Ciocîrlan

    Investiţii: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

    Prezenţă: Popeşti-Leordeni, online

    Corinne Chocolat – atelier de ciocolată fără zahăr (Bucureşti)

    Fondatoare: Corina Ifrim Drăgulinescu

    Investiţie iniţială: 40.000-45.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 170.000 de lei (aproape 35.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Miere cu drag – brand de miere (jud. Olt)

    Fondatori: Anca şi Lucian Ciutacu

    Investiţii: peste 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.