BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • Ultimatum dat Guvernului pentru corectarea deficitului bugetar: “Termenul-limită este în aprilie 2018”

    Consiliul UE pentru Afaceri Economice şi Financiare a constatat că România nu corectează “devierea semnificativă” de la obiectivele bugetare pe termen mediu, cerând Bucureştiului să adopte până pe 15 aprilie 2018 măsuri de ajustare.

    “Pe 5 decembrie 2017, Consiliul UE a adoptat o decizie prin care constată că România nu a adoptat măsuri concrete pentru corectarea devierii bugetare semnificative. A fost emisă o nouă recomandare, revizuindu-se recomandarea adresată deja României în cadrul «procedurii privind devierea semnificativă». România este responsabilă de o deviere semnificativă de la soluţia de ajustare stabilită pentru atingerea obiectivelor bugetare de termen mediu”, anunţă Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.

    Obiectivele bugetare de termen mediu şi procedura devierii semnificative sunt instrumente preventive prevăzute de Pactul pentru Stabilitate şi Creştere economică adoptat în cadrul politicilor fiscale comunitare.

    Ca urmare a anunţului de la Bruxelles, guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru menţinerea în 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din PIB, printre care limitarea cheltuielilor publice şi blocarea posturilor vacante.

    ”Aplicarea acestor măsuri fiscal-bugetare asigură un nivel sustenabil pentru aplicarea majorărilor salariale în sistemul public, conform legii salarizării unitare, a pensiilor şi a celorlalte drepturi sociale, precum şi implementarea reformelor prevăzute în Programul de Guvernare 2017-2020, prin eficientizarea alocării cheltuielilor publice, respectiv prin plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, OUG prevede măsuri pentru autorităţile publice locale.

  • Scandal fără precedent în Parlament.Opoziţia acuză Puterea că urgentează adoptarea legilor Justiţiei

    Aleşii USR şi PNL acuză coaliţia PSD+ALDE că urgentează nejustificat adoptarea Legilor Justiţiei, proiect prin care, subliniază ei, procurorii ar deveni subordonaţi Ministerului Justiţiei.

    ”Considerăm că Parlamentul trebuie să aibă parte de un spirit civilizat de dezbatere, de argumente, de soluţii, astfel încât oamenii din afara Parlamentului să se regăsească în această instituţie. PNL va rămâne în plen pentru a solicita şi a milita cu argumente regulamentare dezbaterea pe articole a proiectului şi sperăm că vom reuşi, totuşi, să calmăm spiritele şi această instituţie să nu se decredibilizeze şi mai mult”, a declarat liderul grupului PNL, Raluca Turcan.

    De altfel, parlamentarii PNL şi USR au anunţat că doresc întreruperea lucrărilor Comisiei pe legile Justiţiei pe toată perioada doliului naţional. Deputaţii majorităţii PSD-ALDE au respins solicitările Opoziţiei de a fi suspendată şedinţa de plen de azi, pe motiv de doliu, sau de a fi amânat votul privind legile Justiţiei.

    “Nu aveţi cei şapte ani de acasă”, au vociferat deputaţii din Opoziţie, însă parlamentarii PSD-ALDE au început să bată cu palmele în masă când vorbeau oponenţii.

    O acuzaţie extrem de gravă a fost adusă de deputaţii PNL: aceştia spun că parlamentarii Puterii au introdus în dezbaterea din Plen prevederi care nu au trecut prin comisia specială de modificare a legilor Justiţiei.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • 23 dintr-o lovitură: Peste 20 de legi au fost adoptate tacit de Senat

    Potrivit ordinii de zi, senatorii au constatat adoptarea tacită a 23 de propuneri legislative.
     
    Printre acestea se numără o propunere legislativă pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Concret, proiectul iniţiat de parlamentari PNL prevede că, în perioada 26 noiembrie – 9 decembrie 2018, cetăţenii români aflaţi pe teritoriul României beneficiază de o călătorie gratuită, dus-întors, pe calea ferată la clasa a II-a, iar cetăţenii români care se află în afara ţării
    beneficiază de o călătorie gratuită, prin compania TAROM, către România şi retur, dar şi pe calea ferată în limita a un drum dus-întors, la clasa economic.
     
    Un alt proiect adoptat tacit de Senat se referă la aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş ”Autostrada Unirii”, depus în Parlament de un grup de 71 de senatori şi deputaţi, din toate grupurile politice, cu excepţia ALDE. Iniţiatorii au criticat întârzierile Guvernului de a face paşi concreţi pentru acest obiectiv şi cer ca autostrada să fie terminată în patru ani.
     
    De asemenea, senatorii au constatat adoptarea tacită a unei prouneri legislative a liberalilor referitoare la asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice. ”Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu peste 100.000 de locuitori au obligaţia realizării, până la 31 decembrie 2020, a unui număr de minim cinci puncte publice de reîncărcare pentru autovehiculele reîncărcabile electric, cu o capacitate de alimentare de 4 maşini fiecare”, potrivit Legii privind asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice, adoptată tacit de Senat.
     

  • Cea mai aşteptată lege de către mediul de afaceri, adoptată azi

    Legea prevenţiei, adoptată de Camera Deputaţilor la câteva luni după ce a trecut de Guvern, a fost promisă şi asumată de Liviu Dragnea încă din campania electorală.

    Scopul noii legi constă în intensificarea funcţiei preventive a controlului, precum şi asigurarea securităţii juridice, în condiţiile creşterii cantitative a legislaţiei şi apariţiei unei noi domenii de reglementare.

    Cea mai importantă măsură din noul act normativ este aceea că firmele nu vor mai primi amenzi la prima abatere identificată de ANAF, pentru un număr de 290 de contravenţii.

    Potrivit noului cadru legal, instituţiile publice cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au stabilite ca atribuţii informarea, instruirea şi îndrumarea publicului, precum şi obligaţia de a aplica, în cazul săvârşirii anumitor fapte contravenţionale, sancţiunea de avertisment împreună cu stabilirea unui plan de remediere prin care se acordă contravenientului o perioadă de timp pentru îndeplinirea obligaţiilor legale.

    “Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul constatării săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în dispoziţiile legale menţionate în anexa nr. 1 la prezenta lege, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului şi la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. În această situaţie, nu se aplică sancţiuni complementare”, se arăta în proiectul iniţial.

    Planul de remediere reprezintă documentul prin care ANAF stabileşte măsuri de remediere şi un termen de remediere, perioada fiind de maxim 90 de zile calendaristice, în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor constatate, scrie realitatea.net

  • Ponta: Cât timp Dragnea rămâne preşedintele Camerei, nu se vor adopta modificări echilibrate la legile justiţiei

    “Am spus deja un lucru simplu şi raţional pe care l-am învăţat în aceşti ani de politică la nivel înalt — cât timp Liviu Dragnea rămâne preşedintele Camerei Deputaţilor nu se vor putea adopta modificări la legile justiţiei care să fie echilibrate, discutate, acceptate pe plan intern şi internaţional/ pur şi simplu metodele de forţă de la Consiliul Judeţean Teleorman sunt greşite şi contraproductive în Parlamentul României! Este o opinie rece şi raţională, fără legătură cu ce cred eu despre persoana Liviu Dragnea (cel care în 2016 mintea în stilul său deja tradiţional că nu vrea să fie şef la Cameră ‘să dea cu ciocănelul’)!”, a scris Ponta, marţi, pe Facebook.

  • Iohannis a promulgat legea privind rachetele Patriot

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, cu 279 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege prin care Armata va achiziţiona şapte sisteme de rachete sol-aer Patriot cu echipamentele necesare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    + Proiectul de lege privind înfiinţarea Avocatului Copilului, în cadrul instituţiei Avocatului Poporului, a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Scopul instituţiei este de a acţiona în scopul apărării, promovării şi protejării drepturilor copiilor.

    + Proiectul de lege privind înfiinţarea Avocatului Copilului, în cadrul instituţiei Avocatului Poporului, a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Scopul instituţiei este de a acţiona în scopul apărării, promovării şi protejării drepturilor copiilor.

    + Grupul italian de utilităţi Enel va investi circa 400 de milioane de euro în digitalizarea reţelelor şi a proceselor din activitatea de distribuţie din România de la începutul anului viitor până în 2020, după cum au anunţat oficialii companiei în cadrul evenimentului Capital Markets Day, desfăşurat la Londra.

    + Staţiunea Sinaia a fost premiată în cadrul Galei World Ski Awards, din Austria, acesta fiind primul an în care România este inclusă pe lista nominalizărilor. în competiţie, alături de Sinaia, care a fost desemnată cea mai bună staţiune de schi din ţară, au intrat alte nouă localităţi din România.

    + Simona Halep (26 de ani) se află în fruntea clasamentului pentru a 7-a săptămână la rând, având cu 40 de puncte mai mult decât urmăritoarea Garbine Muguruza din Spania. Astfel, Halep e sigură că va trece peste Pliskova în topul jucătoarelor care au stat cel mai mult pe locul 1 WTA (sportiva din Cehia a fost lider mondial pentru 8 săptămâni la rând).

    + Numărul întreprinderilor active a crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 2,5%, la 500.428 de unităţi, iar cel al salariaţilor cu 1,7%, la 3,9 milioane de persoane.

    + Camera Deputaţilor a adoptat OUG nr. 55/2017 prin care este plafonată indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor la suma de 8.500 de lei, guvernul precizând, în actul normativ, că alte state membre ale UE au programe similare, însă nu la fel de ”generoase„ ca România.

    – Al patrulea director general la Tarom în mai puţin de trei luni. Werner Wolff, fost şef al reprezentanţei BMW Timişoara-Arad, a fost numit director general al Tarom de către Consiliul de Administraţie al companiei aeriene. Wolff este al patrulea director în mai puţin de trei luni, după ce Daniela Dragne a demisionat din funcţie.

    – Bucureştiul a fost exclus din cursa pentru găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului; oraşele Milano, Amsterdam şi Copenhaga au trecut în turul al doilea de vot al Consiliului UE privind stabilirea sediului Agenţiei Europene a Medicamentului, Bucureştiul nereuşind să treacă de primul tur. Ulterior, oraşul olandez Amsterdam a fost desemnat pentru a găzdui sediul instituţiei.

    – Aproape 40% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, iar circa 24% din români raportează o degradare a condiţiilor materiale, potrivit datelor din 2016, publicate într-o analiză realizată de Eurostat.

    – în 11 luni, prin 10 acte normative, au fost schimbate 261 de articole din Codul fiscal, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

    – Bitcoin a scăzut sub valoarea record atinsă zilele trecută, de 8.000 de dolari, la începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, după ce a fost anunţat că au fost furate criptomonede tether în valoare de 31 de milioane de dolari.

    – Peste 60% din angajaţi susţin că obişnuiesc să îşi ia o zi de concediu pentru a merge la un interviu pentru alt loc de muncă, în timp ce 4 din 10 recunosc că preferă să inventeze scuze pentru a lipsi de la birou pentru interviu.

     

  • Povestea tragică a singurului german care a refuzat să îl salute pe Hitler

    Infamul salut ”sieg heil” (heil victoriei) adoptat de partidul nazist în anii ’30 era obligatoriu pentru cetăţenii germani şi reprezenta o demonstraţie a loialităţii lor faţă de Führer, partidul şi naţia lui.

    August Landmesser a fost singurul german care a refuzat să îşi ridice braţul drept pentru salutul nazist la o adunare din 1936, potrivit The Independent. El era un nazist loial, care s-a alăturat partidului în 1931. Doi ani mai târziu, s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de naţionalitate evreiască pe care a cerut-o de soţie în 1935.

    După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost dat afară din partid.Cuplul a decis să completeze o aplicaţie de căsătorie în Hamburg, dar uniunea lor a fost refuzată după adoptarea noilor Legi din Nuremberg. Acest lucru nu a împiedicat însă naşterea primei lor fiice, în octombrie 1935.

    Într-o poză realizată la data de 12 iunie 1936, Landmesser a apărut cu braţele încrucişate la un eveniment ce prilejuia botezul unui nou vas german. În 1937, el a încercat să evadeze din Germania nazistă în Danemarca împreună cu familia sa.  A fost însă reţinut la graniţă şi acuzat de ”dezonorarea rasei” sau ”infamie rasială”.

    Un an mai târziu, a fost achitat din cauza lipsei dovezilor, dar i s-a cerut să renunţe la relaţia sa cu Eckler. A refuzat să îşi abandoneze soţia şi a ignorat dorinţele naziştilor; în consecinţă a fost din nou arestat în 1938 şi condamnat la trei ani într-un lagăr de concentarare. Nu avea să îşi mai vadă soţia sau copilul niciodată. Eckler a fost arestată în perioada în care era însărcinată cu cea de-a doua fiică. După ce a născut în închisoare, a fost trimisă într-un lagăr de concentrare.  Se crede că  fost transferată în ceea ce naziştii numeau ”centru de eutanasiere” în 1942, unde a murit împreună cu alţi 14.000 de evrei. După ce şi-a executat sentinţa, Landmesser a avut câteva locuri de muncă, iar în 1944 a fost chemat în război. Câteva luni mai târziu, a fost declarat absent într-o misiune în Croaţia.

     

  • Ce surpriză pregăteşte Guvernul Tudose şoferilor

    De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.

    Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net

  • Ce surpriză pregăteşte Guvernul Tudose şoferilor

    De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.

    Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net