Tag: activitati

  • Secretele pe care Facebook nu ar vrea să le cunoşti

    Posesorii de conturi Facebook pot descărca o copie a fişierului lor „de urmărire”, care conţine detalii despre activităţi, în timp ce sunt conectaţi la reţeaua socială, scrie Daily Mail.

    Intimitatea utilizatorilor în relaţia cu terţii este mai puţin transparentă şi nimeni nu poate cunoaşte exact volumul de informaţii pe care Facebook îl deţine despre fiecare persoană în parte.

    Facebook foloseşte datele de la 1,4 miliarde de utilizatori activi la nivel global ca bază pentru algoritmii care fac legătura între advertising şi profilul online al unui utilizator.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

     

     

  • Cum arată viaţa unui ROMÂN din Gherla care a ajuns să administreze 3 MILIOANE de mp şi are 1700 de angajaţi

    Clujeanul Tudor Marchiş administrează 3 milioane de metri pătraţi din clădirile de birouri din Bangalore, localitate cunoscută drept echivalentul indian al Silicon Valley-ului. Firma pe care o conduce, Technique Control Facility Management, are 1.700 de angajaţi şi asigură activităţi de facility, property şi energy management pentru Embasy Group, un dezvoltator care deţine milioane de metri pătraţi de birouri închiriate firmelor din industria IT din Bangalore.

     

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby… cred că viaţa mea e un hobby. Practic de când mă ştiu sunt o persoană activă. Locuinţa pentru mine e un loc în care mă odihnesc şi încerc să nu o transform în locul în care îmi trăiesc viaţa.

    Fac de toate în funcţie de persoanele din jurul meu. Când am venit în India ştiam numai de fotbal şi a fost greu să îmi găsesc în primele şase luni un grup, pentru că atunci nu erau terenuri sintetice şi mergeam la o şcoală unde jucăm pe zgură cu localnicii. Un fel de băieţi de cartier care se ocupau cu nimica toată ziua, dar eu eram fericit că alergam şi eu două ore şi băteam mingea cu ei.

    Ulterior m-am implicat în tot felul de activităţi – ba cu un vecin, ba cu un nou „prieten” sau om de afaceri – şi am început să joc badminton, tenis, golf, cricket, squash, în funcţie de partener. După aproximativ un an m-am întâlnit cu un român şi m-a invitat să joc cu echipa lui. Se fac cinci ani de când în fiecare luni seară două ore jucăm fotbal cu băieţi din cele mai diverse naţii: român, american, canadian, neamţ, spaniol, francez, columbian, grec, iranian şi aşa mai departe. De doi ani joc în The Amator League dumincă de duminică, pe teren mare, într-o competiţie locală organizată foarte bine. Mult peste nivelul ligii 3 la noi din punctul de vedere al condiţiilor şi audienţei. Nivelul de joc e absolut de amator şi nu se compară cu ce avem noi acasă. Aici fotbalul este destul de nou pentru ei.

    Joc şi golf, dar depinde de întâlniri; în principiu în weekend şi dimineţile sau serile, în funcţie de timp şi familie. În complexul în care locuiesc avem un club sportiv unde joc badminton, tennis sau squash cu vecinii. În cazul în care nu am altă activitate sportivă, mă antrenez în sala de forţă. În biroul meu am sac de box şi speed bag.

    Zilnic fac ceva; dacă nu, sunt bolnav. La propriu şi la figurat.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Aş pune altfel problema şi cred că e şi reţeta succesului meu. Gândeşte-te că ai aceeaşi maşină timp de aproximativ 80 de ani. Înveţi să o conduci vreo doi ani, apoi o upgradezi. Cu maşina faci de toate: duci copiii la şcoală, apoi mergi la serviciu şi o foloseşti în schimbul unor bani pentru interesul companiei. Când e gata ziua de muncă, mergi acasă. Cum întreţii maşina, aşa o ai şi de asta se leagă productivitatea ei. Sportul e modalitatea prin care păstrezi motorul şi pompele în stare optimă de funcţionare, şi alimentaţia e combustibilul. Trebuie să fie o combinaţie echilibrată şi ai o maşină în perfectă stare de funcţionare, la care vârsta e doar un număr.

    Indiferent câţi bani faci, există un punct critic care, odată depăşit, sănătatea nu mai poate fi cumpărată cu bani.
    Un exemplu concret: să foloseşti maşina 2 km pe zi, dar să o alimentezi zilnic la fiecare masă cu 10 litri de benzină; dacă rezervorul e elastic, se măreşte până explodează. Nimeni nu ar face aşa ceva cu propria maşină, dar cu propriul corp e ceva acceptat: nu faci mişcare, dar mănânci ca un atlet. Nu are logică.

    Mă uitam la nişte studii despre activitatea fizică şi mediul de muncă. Cu cât am avansat tehnologic, cu atât am redus activitatea fizică. Cu toate acestea, nu înseamnă că activitatea fizică în exces este benefică. Dacă efortul excesiv e sănătos, poştaşii nu ar trebui să moară niciodată.

    Pe de altă parte, sportul te ajută să lucrezi, să înţelegi şi să motivezi personalităţi. Când eşti pe terenul de joc, relaţiile umane se schimbă. Nu prea contează statutul social şi totul se limitează la statutul abilităţilor sportului respectiv.

    În sport, personalitatea fiecăruia e influenţată de dorinţa de câştig. Pe mine mă ajută să văd ce fel de partener/angajat/client întâlnesc prin modalitatea în care exprimă dorinţa de a câştiga. Poţi câştiga o competiţie respectând regulile ei sau prin înşelăciune. Poţi citi oamenii prin sport şi modalitatea primară de a-şi ghida viaţa. În funcţie de semnalele date, îmi iau măsurile necesare astfel încât în business să câştig întodeauna.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    E o vorbă din bătrâni: „cine se aseamănă se adună”. E vorba de interese şi e cu siguranţă o relaţie strânsă între domeniul de activitate şi sport. Când am plecat din România îmi aduc aminte de sportul „la cafele dimineaţă cu ţigară în gură” prin tot felul de baruri şi diferenţa era dată de preţul meniului. Îţi poţi petrece timpul liber constructiv şi există în fiecare disciplină oameni din aria ta de interes cu care poţi lega prietenii şi/sau relaţii de afaceri.

    Îmi aduc aminte că eram prin 2012 la o decernare de premii în Delhi (după aproximativ zece luni în India),

    la o discuţie în cinci la care luau parte un arhitect australian cunoscut pe plan mondial şi câţiva importanţi oameni de afaceri. La o ţigară şi cafea în pauza de masă se discuta tocmai de hobby şi mă întrebau ce fac. Eu jucam doar fotbal pe atunci şi am spus că joc de trei ori pe săptămână. Automat arhitectul mi-a spus de faţă cu toţi că e un sport de săraci şi că ar fi bine să mă implic în golf dacă vreau să fac ceva în viaţă. M-am simţit extrem de jignit. Îmi venea să îi ard una îngâmfatului, pe loc. Ulterior l-am cunoscut mai bine şi am înţeles că nu avea intenţia să mă jignească, însă eu am interpretat ca o jignire discuţia, din pricina realităţii pe care era greu să o accept, când am bătut mingea o viaţă şi am câştigat şi bani din fotbal ceva vreme ca jucător şi apoi zece ani ca arbitru. Mi-a dat un sfat preţios şi uşor l-am urmat. Iubesc fotbalul, dar e o raritate să întâlneşti oameni importanţi pe terenul de fotbal – mai ales în India.

    La golf am constatat că e o raritate să nu întâlneşti factori de decizie pe teren. Pe de altă parte, am întâlnit şi la pescuit oameni de afaceri care conduc companii mari; dar golful pentru afacerile de o anumită dimensiune este o reţetă sigură. Motivul e simplu: doar un CEO sau om cu bani are timpul şi banii necesari unei activităţi atât de îndelungate – o partidă durează, în medie, cinci ore.

    Practic rămâne la latitudinea fiecăruia cum şi în ce mod îşi petrece timpul. Practicarea unui hobby este benefică pentru orice persoană. Cine nu are niciun hobby nu are nici vise, nici idealuri; e practic o plantă. Pentru mine e foarte important ca oamenii din jurul meu să aibă un hobby; dar cititul şi jocurile pe calculator neînsoţite de activitate fizică, parte a rutinii săptămânale, sunt nişte hobbyuri distrugătoare pentru sănătate.

    Din punctul de vedere al companiei, mi-am promovat liderii în India în urma competiţiilor de cricket din firmă. Acum lucrează în firmă 1.700 de angajaţi. Turneul de cricket din ianuarie va avea cam 300 de participanţi şi premii totale de peste 5.000 de euro. E o sumă uriaşă şi cei de la HR nu înţelegeau de ce „arunc” banii aceştia pe sport.

    Practic, am structurat echipele în funcţie de contracte şi clădiri. Văd cine este căpitanul pe hârtie, cine este liderul de drept, cine vine la timp, se încălzeşte, ia în serios şi doreşte să câştige banii din competiţie, cum comunică între ei, cine vorbeşte, cine ascultă, cum joacă când sunt conduşi, cine dă semnalul de revenire în caz de eşec, cine e în conflict cu cine, de ce etc. Pe teren vezi harta organizaţională a personalităţilor din companie.

    De cinci ani am promovat liderii de pe teren şi practic sunt adevăraţii lideri din viaţa de zi cu zi a companiei. Sunt cei care trag echipa după ei şi echipa îi urmează acceptându-i ca şefi. Promovarea unei persoane bune profesional e greşită dacă echipa nu îl acceptă ca lider. Cu cât e mai mare firma, cu atât e mai uşor să cuplezi echipele pe potriviri de personalităţi şi astfel să diminuezi conflictele. Prefer să am un lider slab pregătit profesional dar care are o echipă bine pregătită profesional sub el. Până la urmă, contează scorul la final de lună în buzunarul fiecăruia.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Nu cred că există viaţă sănătoasă fără sport. Nu există obiceiuri sănătoase fără sportul ca parte din viaţă. Nu poţi fi gras şi ambiţios. Nu am văzut obez harnic, să fie ordonat şi determinat să treacă peste orice obstacole ca să reuşească. Corpul e o imagine a caracterului, a modului de viaţă şi de alimentaţie. În lumea de azi, unde toată informaţia e accesibilă, nu prea există scuze că nu am cum, nu ştiu cum. Nu am timp e o oarecare scuză, dar… insuficientă.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Extreme. Unde integritatea şi securitatea îmi sunt puse în pericol sau riscul de accidentare e mare, bazat mai mult pe securitatea echipamentului folosit decât pe abilităţile mele. Nu îmi place să nu am control şi să depind de echipament.
     

  • Industrial Access investeşte 200.000 de euro într-o nouă flotă cu autovehicule cu motor Euro 6

    Investiţia face parte din strategia de dezvoltare sustenabilă a Industrial Access, lider pe piaţa de închirieri utilaje pentru acces şi lucru la înălţime, pentru care compania are alocat în acest an un buget total de 13.630.000 de euro.

    Autoturismele echipate cu motoare Euro6 emit cu 55% mai puţine noxe faţă de standardul de emisii Euro 5, fiind cele mai ecologice disponibile pe piaţă la acest moment. Acestui avantaj i se adaugă consumul redus de combustibil.

    Întreaga flotă a companiei Industrial Access, formată din peste 3000 de echipamente, are o vechime mai mică de 3 ani, ceea ce presupune motoare cu emisii reduse şi consum scăzut de carburanţi. Numai în ultimii doi ani, investiţiile Industrial Access în soluţii ecologice şi sustenabile au ajuns la un total de 24.000.000 de euro. Din acestea, un pas important a fost făcut la finalul anului 2017, prin achiziţia, în premieră pentru Europa de Est, a JLG 1850 SJ, cea mai înaltă nacelă autopropulsată cu braţ telescopic din lume, al cărei preţ a depăşit suma de 350.000 de euro.

    Industrial Access este cea mai mare companie de închirieri utilaje pentru acces şi lucru la înălţime din zona Balcanilor. Cu o istorie de 13 ani de creştere rapidă, de la o mică firmă antreprenorială la cea mai dezvoltată reţea din regiune, Industrial Access, membră a grupului TVH, oferă soluţii de închiriere de echipamente pentru acces şi lucru la înălţime, precum şi alte utilaje de construcţii (generatoare, compresoare, excavatoare, scule portabile etc.). Compania are o echipă locală de peste 100 de angajaţi, care, printr-o reţea de 24 de depozite, operează o flotă de peste 3000 de echipamente moderne, în valoare de peste 43 milioane Euro şi cu o vechime mai mică de 3 ani. Industrial Access a reuşit să ofere siguranţă, eficienţă şi confort pentru mai mult de 12.500 de clienţi unici în ultimii 13 ani.
     

  • CBRE a numit-o pe Luiza Moraru în funcţia de Coordonator al Diviziei de administrare pentru regiunea CEE

    Luiza Moraru va conduce de la Bucuresti echipele de administratori de proprietati din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania, urmand sa alinieze bunele practici si fluxurile de lucru din intreaga regiune la nivel de excelenta.

    In prezent, CBRE administreaza la nivelul CEE o suprafata de 3.950.000 de metri patrati, dintre care 1.800.000 de metri patrati de centre comerciale si 1.000.000 de metri patrati de birouri, restul suprafetei fiind spatii industriale si logistice. In Romania, departamentul de administrare de proprietati a fost infiintat la finele anului 2013, sub conducerea Luizei Moraru, portofoliul crescand la 400.000 de metri patrati in doar 4 ani si fiind format din cladiri reprezentative ca, de exemplu, Sun Plaza Bucuresti, Vivo Cluj, Vivo Constanta sau Timpuri Noi Square Bucuresti.
     
    Luiza Moraru are o experienta ca broker si consultant de retail de peste 17 ani, dintre care ultimii 10 ca parte a CBRE Romania.  

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 si S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie de servicii comerciale si investitii in real estate din lume, pe baza veniturilor din 2016. Compania are peste 75.000 de angajati (fara a include afiliatii) si raspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari si deserveste proprietari si chiriasi prin intermediul celor peste 450 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume. CBRE ofera o gama extinsa de servicii integrate, inclusiv administrare si coordonare tranzactii si management de proiecte, managementul proprietatii, administrarea investitiilor, evaluare, inchiriere de proprietati, consultanta strategica, vanzari de proprietati, servicii ipotecare si servicii de dezvoltare.

  • Certificat de naştere de star

    Sphera Franchise Group, o companie creată pentru a pregăti listarea la bursă a brandurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, este cea mai mare companie înfiinţată anul trecut, arată datele de la Registrul Comerţului. Acţionarii companiei, printre care se află Nicolae Badea şi Radu Dimofte, au înfiinţat Sphera Franchise Group în vara anului trecut, iar în noiembrie 25% din acţiunile companiei nou-create au fost listate la Bursă. În prezent, Sphera Franchise Group are o capitalizare de 1,6 mld. lei, iar de la listarea din noiembrie valoarea acţiunilor a crescut cu 45%.

    De altfel, în topul celor mai mari 50 de companii înfiinţate anul trecut se află şi afaceri care sunt de ani buni pe piaţă, dar care în 2017 au creat entităţi noi în care şi-au grupat activităţile locale şi care au drept CAEN principal activităţi ale holdingurilor (6420). Este cazul SAM Mills Business Investment Holding, Electrogroup Infrastructure, Fortuna BET Shops Holding.

    ”Printre motivele pentru care grupurile de societăţi au optat pentru implementarea unei structuri de tip holding pot fi enumerate: consolidarea tuturor participaţiilor sub umbrela unei singure entităţi, astfel încât să fie realizată o mai bună administrare a societăţilor cu activităţi operaţionale şi o alocare mai eficientă a resurselor materiale şi umane, dar şi accesul respectivelor societăţi la facilităţile fiscale acordate holdingurilor“, spune Diana Fejer, senior managing associate la Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi reprezentând Deloitte Legal în România. În top cinci cele mai mari companii înfiinţate anul trecut se află şi firma Electrogrup Infrastructură, cu activităţi de tip holding, controlată de fraţii Teofil şi Simion Mureşan şi de Marian Pantazescu. La fel ca şi Sphera Franchise Group, şi Electrogrup, grup constructor şi deţinător de infrastructură energetică, telecom şi civilă, a anunţat anul trecut că ia în calcul listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru 2018.

    ”În contextul admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau într-un sistem alternativ, o astfel de consolidare a participaţiilor din diverse entităţi la nivelul unei singure societăţi holding are şi mai mult sens, deoarece creşte şansele unei capitalizări mai mari. Tot prin prisma intenţiei admiterii la tranzacţionare şi a cerinţelor aferente unei astfel de operaţiuni se poate justifica şi capitalul social ridicat. Capitalul social ridicat mai poate fi justificat de necesitatea de finanţare a societăţilor respective, coroborat cu noile prevederi fiscale care limitează deductibilitatea dobânzii şi a costurilor asimilate pentru orice tip de credit“, mai arată Diana Fejer.

    O altă companie nou-creată cu activităţi de tip holding este Platforma IA Capital, un business în care două firme din grupul CITR au adus capital de 4,5 milioane de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania Platforma IA Capital este controlată de firmele CIT Resources şi CIT Restructuring. Reprezentanţii companiei nu au oferit însă informaţii privind rolul acestei noi companii în cadrul grupului CITR.

    În top 50 sunt şapte companii care au ca domeniu principal activităţi de tip holding, însă cel mai prolific CAEN al anului trecut a fost dezvoltarea şi promovarea imobiliară; nu mai puţin de zece companii din top 50 au astfel de activităţi. Spre comparaţie, activităţile de producţie din industria alimentară au un singur reprezentant între cele mai mari 50 de firme înfiinţate anul trecut.

    ”În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, avansul economic datorat creşterii venitului mediu al persoanelor fizice şi a consumului, precum şi relaxarea condiţiilor de creditare au condus la un reviriment al acestui sector. Intenţia manifestată de unele dintre cele mai mari companii de retail din lume de a intra pe piaţa românească, precum şi localizarea în România a unor centre de excelenţă în domeniul tehnologiei şi al consultanţei au avut ca efect creşterea necesităţii de spaţii de birouri şi au dat undă verde construcţiei de noi clădiri de birouri“, adaugă Diana Fejer.

    Anul trecut numărul de companii noi din economie a crescut cu 29%, la peste 136.000 de firme, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Doar în 2008 au fost înmatriculate mai multe firme decât anul trecut, astfel că anii cu cea mai mare creştere economică din ultimul deceniu (2008 şi 2017) se văd şi în viaţa companiilor din România.

    La polul opus, numărul firmelor şterse din economie a scăzut cu 25% anul trecut, la 82.000 de companii, un raport care arată că după ”duşul rece“ din 2016 încrederea din economia locală a revenit.

    Pentru businessul companiilor, 2016 a fost singurul an din ultimul deceniu când numărul firmelor radiate a fost mai mare decât al celor înmatriculate, cu un sold negativ de peste 3.000 de companii. Anul trecut însă diferenţa dintre firmele create şi cele şterse din economie a urcat la aproape 55.000 de companii, arată datele publicate de Registrul Comerţului. Şi numărul de SRL-uri a revenit în 2017 aproape de pragul de 100.000 de unităţi (98.000 de firme, cu o pondere de 72% în total).

  • Familia Rusu scoate la vânzare grupul de firme din industria mobilei Rus Savitar – Casa Rusu cu afaceri de 50 mil. euro

    Familia Rusu din Timişoara, proprietara grupului de firme Rus Savitar – Casa Rusu cu activităţi în pro­ducţia şi retailul de mobilă, vrea să vândă un pachet minoritar din busi­ness, o afacere antreprenorială cu vânzări totale de aproape 50 mil. euro, potrivit reprezentanţilor companiei.
     
    „Intenţia este să vindem un pachet minoritar, dacă pe parcursul procesu­lui apar alte schimbări, asta nu pot să vă spun. Dar aceasta este intenţia ini­ţială. Nu vreau să fac vâlvă. Într-ade­văr i-am angajat pe cei de la Ernst & Young pentru a face o vânzare. Nu a tre­cut nici o săptămână de când a ieşit teaser-ul în piaţă. Este foarte inci­pien­tă intenţia“, a spus Cristian Rusu, ad­mi­nistratorul companiei Rus Savitar, fiul acţiona­ru­lui majoritar Dorica Rusu.
     
  • Cum a reuşit un puşti de 12 ani să transforme 1000 de dolari primiţi de la bunica intr-o avere de 6 milioane de dolari. „Este doar vina voastră dacă nu ajungeţi milionari în următorii zece ani”.

    Majoritatea copiilor, când primesc bani de la rude, se grăbesc să îi cheltuiască pe dulciuri şi jucării, sau pe activităţi specifice vârstei lor. Nu a fost şi cazul lui Erik Finman, care a găsit o modalitate mai înţeleaptă de a folosi cei 1000 de dolari primiţi în dar de la bunica sa.

    La doar 12 ani, acesta a dovedit un spirit antreprenorial incredibil, când a folosit suma de 1000 de dolari pentru a investi în crypto-moneda Bitcoin. La vremea aceea, un Bitcoin valora doar 12 dolari, dar în următorii ani a avut o creştere uimitoare. Finman a ajuns astfel să deţină în prezent o avere de peste 6 milioane de dolari. Anul trecut, la mijlocul lunii decembrie, valoarea unui Bitcoin atinsese un prag uriaş, de 19,343 de dolari, dar în prezent aproape s-a înjumătăţit, scăzând la 8,568 de dolari.

    Erik Finman îi motivează şi pe alţii să investească în crypto-monedă. El afirmă că „este doar vina voastră dacă nu ajungeţi milionari în următorii zece ani”.

    Bitcoin nu i-a adus doar o avere uriaşă, ci l-a ajutat să scape şi de facultate. Provenit dintr-o familie înstărită şi educată, părinţii l-au sfătuit să urmeze un colegiu după terminarea liceului. Finman nu a fost prea încântat de idee, aşa că le-a propus un pariu: dacă va deveni milionar înainte de vârsta majoratului, aceştia nu îl vor mai trimite la facultate. Aşadar, pariul a fost câştigat, iar adolescentul se bucură după bunul plac de timpul său. Acesta are peste 8,700 de urmăritori pe Instagram şi îşi postează frecvent poze cu maşini luxoase şi teancuri de bani.

    Bitcoin este o monedă digitală, cunoscută sub numele de cripto-monedă. Aceasta a fost lansată în 2009, iar valoarea sa iniţială era de doar câţiva cenţi. În 2013 crescuse la 100 de dolari, iar la începutul anului 2017 atinsese pragul de 900 de dolari. Ulterior, în doar câteva luni, Bitcoin şi-a mărit valoarea de peste 20 de ori.

    Mii de comercianţi amatori pariază acum sume uriaşe, în timp ce companiile de start-up folosesc bancnotele pentru a face profit şi bani şi pentru a evita transparenţa necesară în cadrul bursei de valori. Experţii se tem însă că moneda a devenit o balanţă speculativă vastă detaşată de realitate. Ei prevăd că, în cazul prăbuşirii pieţei Bitcoin, investitorii ar putea pierde de miliarde de dolari. Economistul Nouriel Roubini afirmă că Bitcoin este „un balon speculativ gigantic” care s-ar putea termina într-un dezastru financiar.

  • ING face tranziţia către un model digital de tip self-service. Ce se întâmplă cu cei care efectuează activităţi operaţionale în cele 33 de sucursale care se vor schimba

    Pe parcursul anului 2018, ING va face tranziţia către un model digital de tip self-service şi va recrea fluxul operaţional. Amprenta teritorială ING rămâne aceeaşi, compania având în total 180 de sucursale la nivel naţional.

    Potrivit băncii, angajaţii afectaţi de schimbare vor trece printr-un program de reorintare în carieră. Potrivit ING, programul include consiliere, îndrumare vocaţională, sesiuni de training şi suport pe tot parcursul anului. Obiectivul ING este de a oferi oportunităţi în cadrul companiei pentru cât mai mulţi dintre colegi şi de a le creşte şansele de integrare în noile roluri existente în cadrul organizaţiei şi în piaţa forţei de muncă.

    „Din 2014 până astăzi, am investit masiv în tehnologie şi inovaţie, cu rezultate vizibile în business.” spune Michal Szczurek, CEO ING România. „Până la finalul acestui an vom reconfigura operaţiunile bancare desfăşurate în sucursale, folosind preponderent canale digitale – precum platformele de internet banking sau interfeţele disponibile în sucursalele ING – şi canale alternative.”

    Modelul digital de banking reflectă comportamentul clienţilor ING care derulează prin intermediul platformelor digitale peste 99% din serviciile tranzacţionale de bază. Banca va transfera depunerea clasică de la ghişeu în reţeaua sa de 600 de ATM-uri, ceea ce va permite clienţilor să facă depozite sau retrageri de numerar 24 de ore din 24. Clienţii corporate pot beneficia de servicii de colectare a numerarului şi instrumentelor de debit de la sediul companiei.

    „Digitalizarea a adus schimbări majore în viaţa noastră şi în business, dar provocarea nu este tehnologică, ci umană, în primul rând. Strategia digitală presupune reinventarea rolurilor pe care le-am creat în companie şi suntem pregătiţi să facem toate eforturile pentru a reţine şi susţine echipa în perioada de tranziţie către noua arhitectură organizaţională.” – adaugă CEO-ul ING România.

    ING România a lansat primele servicii automatizate şi digitalizate în 2004, pionierând conceptul de Self’Bank, şi în 2006, odată cu lansarea platformei de internet banking, Home’Bank.

    ING operează în cadrul unei reţele de 180 de sucursale şi asigură servicii bancare pentru 1,1 milioane de clienţi activi persoane fizice, 12.000 de clienţi din segmentul IMM-uri şi 1000 de companii mari şi multinaţionale.

  • Haosul generat de Formularul 600: aproape 30.000 de români cu venituri din activităţi independente au depus controversata declaraţie

    ”Formularul 600 – Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate – va putea fi depus până la 15 aprilie 2018, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate miercuri de Guvern. Termenul de depunere a Formularului 600 este astfel prelungit de la 31 ianuarie 2018 la 15 aprilie 2018. Măsura a fost luată în scopul creşterii gradului de conformare a contribuabililor la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii (contribuţia de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate). Menţionăm faptul că au fost depuse circa 28.500 de formulare, dintr-un număr total estimat de aproximativ 210.000, potrivit estimărilor făcute la nivelul anului 2016”, se arată într-un comunicat de presă remis Mediafax.

    Citeşte continuarea pe www.Mediafax.ro

  • Fotografii impresionante reprezentând lupta unor fotografi pentru conservarea vieţii sălbatice – FOTO SI VIDEO

    Alături de traficul de persoane, droguri şi arme, comerţul ilegal cu animale sălbatice este una dintre cele mai răspândite activităţi criminale la nivel mondial.

    Fotografii care au iniţiat proiectul şi-au propus să îi  informeze şi să îi responsabilizeze prin intermediul fotografiilor pe cei care nu realizează gravitatea acestei probleme.

    „Cea mai mare parte a lumii nu ştie nici măcar ce se întâmplă cu propria sa planetă. Dar acest aspect este încă rezolvabil”, susţine Brent Stirton, unul dintre fotografii participanţi la proiect.

    Scopul proiectului este de a aduna toate fotografiile într-o carte, din vânzarea căreia fotografii speră să obţină fonduri pentru fundaţiile care luptă împotriva comerţului ilegal cu animale sălbatice. Cartea va fi lansată în mai 2018, inclusiv în limba mandarină, deoarece distribuţia sa în China ar putea reprezenta o contribuţie valoroasă la construirea unui dialog cu consumatorii.


    1. Un membru al unei unităţi feminine anti-braconaj, înfiinţată în Zimbabwe. În fiecare zi, aceste femei se confruntă cu realitatea aspră a conservării vieţii sălbatice, în timp ce îşi fac şi meseria de mame.


    2.Un voluntar al ONG-ului Care for Wild Africa, îngrijeşte un rinocer după ce a acesta a fost atacat de de hiene. Rinocerul a rămas orfan după ce mama lui a fost ucisă de braconieri. Acesta a fost norocos, însă majoritatea puilor sunt la rândul lor ucişi de braconieri, care folosesc macete pentru a le rupe coloana, încât să nu mai poată fugi. 


    3.O gorilă în braţele îngrijitorului său, în drum spre noul centrul de îngrijire a maimuţelor orfane sau eliberate din captivitate de către Ape Action Africa din Camerun. 


    4.La 30 aprilie 2016, Kenya a organizat cea mai mare incendiere a fildeşului de până atunci. Pădurarii au ars 105 tone de fildeş în Parcul Naţional din Nairobi, pentru a-i împiedica pe braconieri să-l vândă.

    VEDETI CONTINUARE IN PAGINA 2 >>>>>>>>>>