BusinessMagazin

Tag: acces

  • (P) La Cluj-Napoca s-a deschis Hotelul Platinia – cel mai nou hotel de 5 stele din Transilvania

     Hotelul Platinia***** este parte a primului proiect imobiliar cu funcţiuni mixte din Cluj-Napoca: Platinia Shopping Center & Hotel. Acest proiect este unul inovativ prin îmbinarea perfectă între 3 tipuri de funcţiuni pe care le reuneşte: rezidenţial, comercial şi hotelier. Proiectul este amplasat pe o locaţie plină de tradiţie pentru clujeni: fosta Fabrică de Bere Ursus de pe Calea Mănăştur 2-6.

    Hotelul Platinia este un hotel full service, având un total de 121 de apartamente. Oaspeţii hotelului pot opta între 5 tipuri de apartamente, realizate după un design contemporan, cu discrete note industriale, care combină într-o manieră aparte materialele de calitate şi finisajele preţioase cu frumuseţea brută a betonului aparent. Suprafeţele de cazare sunt extrem de generoase, pornind de la 55 mp şi ajungând până la 320 mp pentru Penthouse-ul de la ultimul nivel.

    Fiecare tip de apartament beneficiază de dotări şi facilităţi luxury, cu accent pe confortul dedicat zonei de dormit, precum şi un birou de lucru accesorizat complet, amplasat în zona de  living. Totodată, spaţiile de cazare dispun de balcon sau terasă proprie, foarte apreciate de oaspeţii fumători, dar şi de cei nefumători. Aşadar, toate apartamentele asigură un confort deosebit în utilizarea acestora pentru funcţiuni de hotel, dar în acelaşi timp sunt adaptate funcţiunii de birou, având complet separată zona de dormit de zona de lucru.

     Penthouse-ul de la etajul 11 al Hotelului Platinia***** este astfel conceput încât să ofere o experienţă autentică a luxului. Dotat cu terasă panoramică, 2 dormitoare spaţioase, 3 băi cu steam shower, jacuzzi, cadă, duş, zonă de birou, living spaţios şi având o înălţime a plafonului de 3,7 m, penthouse-ul este unic în Transilvania.

    Toţi oaspeţii cazaţi beneficiază de: welcome corner cu cafea şi răcoritoare în lobby, complimentary package în apartament (apă, ceai, cafea), serviciu concierge, mic dejun, room service, acces la sala de fitness şi saună, internet wireless gratuit, servicii de spălătorie şi curăţătorie.

    De asemenea, Hotelul Platinia dispune de un centru de conferinţe modern cu 3 săli multifuncţionale şi 2 restaurante a la Carte: restaurantul AMAGUSTO, cu specific italian şi restaurantul SAKURA, cu specific asiatic. În plus, oaspeţii cu autoturisme au acces în parcarea subterană, securizată cu control acces şi supravegheată video.

    ”Hotelul Platinia introduce elemente unice pe piaţa hotelieră din Transilvania, deosebindu-se de alte hoteluri prin suprafaţa generoasă a spaţiilor de cazare, facilităţile şi dotările din categoria luxury respectiv serviciile personalizate, menite să stabilească un nou standard în ospitalitate, atât pentru clienţii de business, precum şi pentru cei de leisure sau tranzit. Mai mult, prin conectarea directă la Platinia Shopping Center, oaspeţii hotelului beneficiază de o experienţă hotelieră memorabilă, având acces la o gamă diversificată de servicii şi produse (fashion, beauty,  book store, ATM, servicii bancare, farmacie, supermarket, telefonie, agenţie de turism, flower shop), restaurante a la Carte, cafenele şi casino.”, precizează Cosmin Sîndean, CEO Hotel Platinia & Platinia Shopping Center.

    Valoarea totală a investiţiei pentru realizarea Hotelului Platinia este de aproximativ 19 milioane de euro.

     

  • Razer lansează propriul magazin de jocuri video

    Razer Game Store oferă acces la mii de jocuri de PC în format digital şi recompensează utilizatorii pentru fiecare achiziţie. Jocurile sunt livrate sub formă de chei de produs ce pot fi activate pe Steam sau pe Uplay.

    Având în vedere poziţia de lider a Razer în domeniul perifericelor de gaming, a laptop-urilor şi a aplicaţiilor de tip software, Razer Game Store reprezintă următorul pas în extinderea ecosistemului său pentru gameri.  

    Când utilizatorii achiziţionează jocuri de pe Razer Game Store, ei primesc acces la oferte exclusive, vouchere Razer Game Store, reduceri la perifericele Razer din RazerStore sau alte beneficii.

    Datorită sistemului de recompense, achiziţionarea de jocuri din Razer Game Store oferă mai multă valoare adăugată decât în cazul oricărui alt magazin digital.

    “Fiind şi noi gameri, suntem conştienţi de importanţa unei oferte bune, iar Razer Game Store oferă acest lucru fiecărui utilizator”, a declarat Min-Liang Tan, co-fondator şi CEO al Razer.

    În momentul lansării, de Razer Game Store se vor putea bucura într-o formă localizată, cu metode de plată şi suport dedicat, locuitorii din SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Restul ţărilor din Europa, inclusiv România, au acces la versiunea în limba engleză cu preţurile afişate în Euro.

    Alte ţări din afara Europei au acces la o interfaţă globală cu preţuri exprimate în dolari americani.

    Catalogul Razer Game Store include jocuri de la Ubisoft, Bethesda, Bandai Namco, Deep Silver, Rockstar şi mulţi alţii. Jucătorii vor avea acces la jocuri aşteptate printre care “The Crew 2” şi “Pillars of Eternity II: Deadfire”, dar şi cele mai mari hituri deja lansate precum “Grand Theft Auto V”, “Tom Clancy’s Ghost Recon: Wildlands”, “Cuphead” şi “Dishonored: Death Of The Outsider”.
     

  • Unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pământ SE ÎNCHIDE! Care e motivul

    Guvernul statului Filipine a anunţat că interzice accesul pe insula Boracay timp de 6 luni. Decizia vine ca urmare a îngrijorărilor legate de mizeria pe care o produc turiştii şi a declaraţiilor date, în luna februarie, de preşedintele Rodrigo Duterte.

    Interdicţia intră în vigoare pe 26 aprilie.

    Boracay, aflată la aproximativ 270 de kilometri de capitala Manila, este locuită de aproximativ 17.000 de persoane; cei mai mulţi sunt implicaţi în activităţi legate de turism. Pentru a-i proteja pe aceştia, guvernul va elibera “fonduri de calamitate”, a declarat secretarul general Menardo Guevarra, fără a oferi însă o cifră exactă.

    Arhipelagul Filipine este format din peste 7.000 de insule, dar Boracay este cea mai cunoscută dintre acestea datorită nisipului alb şi a apei turcoaz.

    Numărul turiştilor a început să crească încă din anii ’80, iar insula şi-a pierdut, treptat, aerul idilic. Anul trecut, aproape 1,7 milioane de străini au vizitat insula.

    În Filipine este o situaţie cel puţin bizară despre care am mai scris în mai multe rânduri. Preşedintele Rodrigo Duterte, proaspăt ales de câteva luni, le-a declarat război traficanţilor de droguri, dar şi utilizatorilor şi le-a permis poliţiei, dar şi grupurilor de justiţiari să-i aresteze, să-i ucidă pe traficanţi, fără să mai treacă prin procesul normal al justiţiei.

    Astfel, în doar câteva săptămâni, numărul victimelor a ajuns la aproape 2000, iar alţi zeci de mii au fost arestaţi.

    Filipinezul a ajuns pe prima pagină a ziarelor din nou în 2017, când a declarat următoarele: “Când eram adolescent, intram şi ieşeam des din închisoare. Mă băteam când cu unul, când cu altul. La vârsta de 16 ani, omorâsem deja pe cineva. O persoană reală, o bătaie, o înjunghiere. Nu aveam decât 16 ani. S-a întâmplat din cauza unei simple priviri. Câte astfel de priviri vor mai fi acum când sunt preşedinte?”, a spus Duterte.

  • Primul român numit la conducerea GSK România în calitate de Director General

    Ea preia de la 1 aprilie 2018 rolul de Director General al diviziei de produse farmaceutice în România, fiind promovată din poziţia de Corporate Affairs, Communication and Vaccines Director.

    Dana Constantinescu preia acest rol de la Andre Vivan da Silva, care a fost promovat anul acesta Vicepreşedinte şi Cluster Area Director pentru GSK Europa de Sud Est.

    În ultimul an, Dana Constantinescu a coordonat activităţile de Corporate Affairs, Market Access, Public Health şi PR & Comunicare, precum şi echipa de vaccinuri. În plus, a fost responsabilă de elaborarea strategiei pentru îmbunătăţirea accesului pacienţilor la medicamentele GSK, precum şi de coordonarea şi implementarea strategiei privind relaţionarea cu partenerii externi la nivelul autorităţilor şi a asociaţiilor profesionale din care GSK face parte.

    Numirea ei vine în contextul strategiei GSK de promovare şi dezvoltare a oamenilor din organizaţie, prin susţinerea şi implementarea unei culturi axate pe performanţă. Unul dintre principalele obiective ale GSK este de a dezvolta şi recunoaşte talentele locale prin promovarea în roluri de top management a oamenilor crescuţi intern în cadrul companiei, aceştia fiind încurajaţi să înţeleagă toate aspectele specifice business-ului GSK. Până în prezent, 32 de români din GSK România au fost avansaţi în funcţii regionale sau la nivel de grup în cadrul GSK Global.

    Absolventă a Universităţii de Medicină şi Stomatologie Carol Davila din Bucureşti, Dana Constantinescu are experienţă  atât în domeniul medical, ca medic, cât şi în industria farmaceutică. S-a alăturat echipei GSK în 1999, ca Reprezentant Medical, fiind apoi numită Medical Advisor, cu responsabilităţi pentru branduri cheie, precum Seretide. De-a lungul carierei, Dana a ocupat funcţia de Medical Affairs Manager, Medical & Regulatory Director, Business Unit Director pentru divizia Specialty Care (francizele de Respirator, Urologie, Oncologie şi HIV), Therapy Area Lead Respiratory şi Corporate Affairs, Communication and Vaccines Director, începând din februarie 2017.
     

  • Cine poate ajuta start-up-urile din România. Care sunt diferenţele dintre acceleratoare, incubatoare şi investitorii angel

    Acceleratoarele şi incubatoarele sunt structuri similare, dar diferenţa majoră între cele două constă în faptul că acceleratoarele rulează programe intensive şi de scurtă durată, „un sprijin specific pentru dezvoltarea businessului (produs, strategii de marketing, pieţe de desfacere, strategii de creştere etc.), pe când incubatoarele sunt orientate pe o susţinere a mediului antreprenorial la modul general prin sprijin administrativ şi logistic extins pe o perioadă mai lungă, de maxim 3 ani”, explică Rusu. La rândul său, Cristina Ţoncu susţine că „Acceleratorul pune accent pe creşterea startup-ului şi pregătirea acestuia pentru o noua evaluare şi o rundă de finanţare superioară. De aceea, acceleratorul are o anumită responsabilitate pentru succesul startup-ului respectiv”.

    De obicei, un incubator de afaceri sprijină un start-up la nivel incipient de dezvoltare, „să clarifice principalele aspecte ale dezvoltării afacerii”, spune Ţoncu. Ea menţionează că „elementul cheie în accelerator este mentoratul, deci acces la cunoştinţe de business foarte intense şi acces la conexiuni extrem de utile pentru vizibilitate şi creştere: mentori, experţi,  business angels sau investitori VC”.

    Un alt aspect care diferenţiază cele două tipuri de programe este faptul că incubatorul percepe o taxă sau este gratuit şi rareori cumpără acţiuni în companiile pe care le „păstoreşte”, incubatorul fiind dezvoltat pe un anumit domeniu sau într-o anumită verticală. „Un incubator este un loc fizic, în general un co-working space, unde sunt găzduite echipe care primesc diverse servicii, pornind de la o bucătărie comună unde au toţi acces la cafea până la servicii mai complexe, contabilitate, de exemplu. Pe scurt, incubatorul este locul şi acceleratorul este programul prin care businessul este crescut”, este de părere Andrei Postolache, cofondator al TBNR.

  • Cât de eficiente sunt programele de accelerare de start-up-uri?

    Potrivit unui studiu numit „Do Accelerators Accelerate? A Study of Venture Accelerators as a Path to Success” a găsit că programele de top chiar au accelerat timpul în care start-up-urile să atingă anumite puncte cheie în dezvoltare. Totuşi, la un nivel general, studiul a constatat că multe programe nu accelerează dezvoltarea start-up-urilor, iar în anumite cazuri chiar pot fi dăunătoare pentru viaţa unei afaceri.

    Totuşi, un alt studiu arată că start-up-urile care au trecut prin astfel de programe au primit investiţii mai repede de la investitori de tip angel decât alte afaceri similare care anterior fuseseră finanţate de investitori angel.

    Oana Craioveanu dă câteva exemple despre evoluţia start-up-urilor care au trecut prin Hubcelerator. „Aviziero, serviciu pentru asociaţii de proprietarii, şi-a crescut veniturile cu 50% în şase luni de la program. Dare to Rug, producător de covoare, a evoluat de la un set de mostre la o identitate, un preţ şi o strategie de intrare pe piaţă prin lansarea unei campanii de crowdfunding finanţate cu succes. Prin acelaşi mecanism, Zuriell, producător de agende cu coperţi refolosibile din piele, s-a lansat efectiv pe piaţă, devenind în 2016 cel mai bine vândut produs lansat prin crowdfunding pe o platformă din România”, spune CEO-ul Impact Hub Bucharest.

    Ea adaugă că afacerile a 50% dintre participanţii Hubcelerator încă mai sunt active la peste un an de la participarea la program „ceea ce este mult peste rata medie de supravieţuire a majorităţii startup-urilor”.

    Acceleratoarele câştigă tracţiune şi popularitate deşi eficienţa lor încă nu este cunoscută pe deplin. Pentru asta mai este nevoie de mai multe cercetări în diverse domenii pentru a înţelege cât de utile sunt astfel de programe. 

  • Alesonor investeşte 100 mil. euro într-un proiect rezidenţial de lux

    Complexul va cuprinde peste 400 de vile verzi, ce vor beneficia atât de o infrastructură completă, de înaltă calitate, cât şi de proximitatea unor zone dedicate pentru familie – şcoală, grădiniţă şi afterscool, spaţiu de co-working cu săli de conferinţe, zone dedicate pentru recreere, sport, spa, restaurante şi cumpărături, precum şi acces direct la pădurea Băneasa, cea mai mare pădure din jurul oraşului Bucureşti.

    „Având experienţa dezvoltării cu succes a ansamblului rezidenţial Amber Gardens în comuna Tunari,  am ales să continuăm să investim într-un proiect reprezentativ – prima suburbia verde din România, tot zona Pipera – Tunari, zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare.”,  a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.    

    Potrivit reprezentanţilor companiei, zona Pipera – Tunari prezintă multiple avantaje din punct de vedere investiţional faţă de alte zone rezidenţiale din nord: Tunari este singura zonă rezidenţială din nordul oraşului Bucureşti care are acces rapid către centura oraşului, DN1, şoseaua Pipera-Tunari, autostrada A3 şi aeroportul Henry Coandă. Infrastructura în continuă dezvoltare, reţeaua de utilităţi deja existentă, plan urbanistic în comuna Tunari şi taxele reduse pentru clădirile rezidenţiale verzi în comuna Tunari, transportul în comun, extinderea centrelor de business din Nord, reţeaua de şcoli şi grădiniţe apreciate, atât publice cât şi private, centre de recreere, pădurea Băneasa aflată în vecinătate, demonstrează potenţialul de dezvoltare pe termen lung al zonei şi sunt indicii pentru creşterea valorii investiţiilor.

    Dezvoltat pe o suprafaţă de 31 de hectare, proiectul va avea o deschidere de aprox. 1 km la pădurea Băneasa şi se remarcă printr-un masterplan format: 85% teren fără construcţii şi cel mai mic coeficient de utilizare al terenului, fiind dominat de spaţii verzi şi clădiri joase. “Astăzi, pădurile sunt defrişate pentru a construi clădiri. Noi ne-am propus să prelungim pădurea în mijlocul comunităţii pe care o construim.”, a declarat Alex Skouras Managing Partner Alesonor.

    Prima suburbie verde din România va integra clădiri cu design modern şi soluţii tehnologice avansate, având în acelaşi timp respect faţă de natură şi pentru calitatea vieţii celor care vor alege să locuiască aici. „La Amber Gardens ne-am propus să demonstrăm că adevăratul lux este verde şi am reuşit să creştem standarele de confort în fiecare locuinţă. Cu noul proiect ne propunem să extindem această filozofie, la nivel de comunitate. Este un lux pentru copiii noştri să meargă pe jos la o şcoală apreciată sau neînsoţiţi la grădiniţă sau în parc, iar pentru noi să facem o plimbare la restaurant, la cumpărături, la sala de sport, sau să alergăm dimineaţa în pădure. Acest lux va deveni standard lin prima suburbie verde din Romania. Ne adresăm tuturor celor care aspiră la un stil de viaţă wellness, echilibrat, preocupaţi de calitatea vieţii şi de confortul pe care îl oferă locuinţa personală, şi care îşi doresc să îşi crească familiile într-o comunitate în mijlocul naturii, într-o suburbie proiectată în detaliu, de la plan urbanistic, infrastructură, design şi implicare a comunităţii în crearea unei vieţi sociale active.”, a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.

    Alesonor este o companie de dezvoltare imobiliară, fondată în România în anul 2003. Printre proiectele imobiliare în care a investit compania, se numără proiecte rezidenţiale în Bucureşti: Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence, Amber Gardens.

    Amber Gardens este primul ansamblu rezidenţial din România cu vile verzi de lux, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei case pasive, cel mai performant standard energetic din lume. Complexul Amber Gardens a impuns compania Alesonor ca cel mai important dezvoltator rezidenţial de vile din România, şi, în acelaşi timp, ca un promotor al clădirilor verzi, eficiente energetic. 

     

     

  • evoMAG oferă acces la credite online pentru companii

    Clienţii business beneficiază de oferte dedicate, de consultanţă, prioritate în soluţionarea situaţiilor de service, livrare gratuită indiferent de valoarea comenzii, garanţie extinsă pentru produsele achiziţionate, înlocuirea produselor defecte pe perioada reparaţiei acestora etc. În prezent, clienţii corporate generează 25% din vânzările evoMAG.

    „Avem o cerere tot mai mare din partea IMM-urilor pentru soluţii de finanţare diferite şi adaptate nevoilor lor de flexibilitate, pe care antreprenorii să le poată accesa rapid şi, mai ales, de la birou. Creditul exclusiv online, oferit clienţilor evoMAG prin parteneriatul cu TBI Bank, este destinat companiilor mici şi mijlocii care vor să se dezvolte şi chiar să rezolve rapid un deficit temporar de lichidităţi”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Procesul de obţinere a creditului durează cinci minute, susţin reprezentanţii, şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online, fără a fi necesare o vizită la bancă sau deschiderea unui cont curent la TBI Bank.

    Prin accesarea creditului exclusiv online, clienţii evoMAG pot achiziţiona în rate produse cuprinse între 8.000 de lei şi 67.500 de lei. Creditul poate fi contractat pe o perioadă de 6 sau 12 luni, rambursarea acestuia făcându-se în rate lunare egale.
     

  • JAF la o casă de schimb valutar din Arad: Hoţii au fugit cu seiful cu bani

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Arad, mai multe persoane necunoscute au pătruns prin efracţie într-o casă de schimb valutar din localitatea Chişineu Criş, în noaptea de joi spre vineri. Hoţii au reuşit să fugă cu seiful în care se afla o sumă importantă de bani.

    “Din primele cercetări efectuate la faţa locului, s-a stabilit că în noaptea de 22/23 martie a.c., prin forţarea sistemului de acces şi scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmare şi supraveghere, persoane necunoscute ar fi pătruns în incinta unei case de schimb valutar de pe raza localităţii Chişineu Criş, de unde ar fi sustras un seif”, au transmis reprezentanţii IPJ Arad.

    Deocamdată, nu se cunoaşte paguba produsă.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Iluziile şi pericolele erei digitale

    Mark Leonard, directorul European Council on Foreign Relations, crede că tehnologia va tulbura nu doar democraţiile, ci şi autocraţiile. |ntr-un articol intitulat ”Iluzia libertăţii în era digitală“ publicat în Project Syndicate, Leonard atenţionează că în următorii ani pericolul cel mai mare nu este acela ca tehnologia să pună societăţile libere şi pe cele autocrate din ce în ce mai mult în contradicţie, ci ca temerile cele mai mari ale lui George Orwell şi Aldous Huxley să se manifeste în ambele tipuri de sisteme, creând un tip diferit de distopie.

    În autocraţii precum China, frica este de crearea unor forme de guvernare ultraputernice de tipul Big Brother, cum ar fi cea din cartea 1984 a lui George Orwell. |n democraţii precum Statele Unite, preocuparea este că firmele de tehnologie vor continua să exacerbeze polarizarea politică şi socială, facilitând răspândirea dezinformării şi creând ”bule de filtrare“ ideologice, conducând la ceva asemănător cu societatea din Brave New World a lui Aldous Huxley, în care din criză economică şi şomaj crunt se naşte un imperiu ştiinţific care-şi fabrică cetăţenii în laborator.

    Însă tehnologia opacizează distincţia confortabilă între societăţi deschise şi închise, între economii libere şi planificate, făcând în cele din urmă imposibil ca ambele extreme să existe în forma lor ideală.
    Spre exemplu, în China, guvernul face presiuni asupra celor mai mari companii de tehnologie să-i dea un rol mai direct în luarea deciziilor în sectorul corporate şi acces direct la datele lor. |n acelaşi timp, internetul schimbă natura politicilor chineze şi a economiei chineze, forţându-le pe ambele să devină mai sensibile la nevoile consumatorilor.

    În SUA, dezvăluind acţiunile ample de supraveghere ale US National Security Administration (NSA), Edward Snowden a făcut clar că dorinţa unui guvern de a deveni atotcunoscător nu se limitează doar la China. Din contră, este principiul central al siguranţei naţionale în SUA.
    Noile tehnologii aduc spre convergenţă democraţia şi dictatura, făcând ca ambele viziuni distopice să fie imposibile, notează Mark Leonard. Însă pentru că multe dintre dorinţele lor sunt împlinite, oamenii vor avea iluzia libertăţii şi că deţin controlul. |n realitate, vieţile lor, informaţia pe care o consumă şi alegerile pe care le iau vor fi determinate de algoritmi şi platforme controlate de companii sau elite care nu pot fi trase la răspundere.

    Când Marc Andreessen şi-a publicat în 2011 avertismentul, în The Wall Street Journal, Google intenţiona să cumpere producătorul de telefoane mobile Motorola, o manevră care a surprins lumea tehnologiei.
    Din 2011, Android al Google este cel mai răspândit sistem de operare  pentru mobile din lume. Tot în acea vreme, Amazon, o companie software, era cel mai mare vânzător de cărţi din lume. Andreessen a remarcat că până şi cărţile în sine sunt software. Cel mai mare serviciu de video din lume era tot o companie software, Netflix. Din cauza dezvoltării agresive a acestei companii, furnizori de servicii de divertisment tradiţionale ca Time Warner au căutat să răspundă transformându-se în companii de software. De asemenea, companiile dominante de muzică erau iTunes a Apple, Spotify şi Pandora. Companiile de divertisment cu cea mai dinamică dezvoltare erau producătorii de jocuri video. Iar compania telecom cu cea mai rapidă creştere era Skype, firmă de software cumpărată de Microsoft. Cele mai mari companii de telecom, AT&T şi Verizon, au supravieţuit transformându-se în companii de software, intrând în parteneriat cu Apple sau cu alţi producători de telefoane mobile inteligente.

    LinkedIn era platforma de recrutare cu cea mai rapidă dezvoltare. Wal-Mart, cel mai mare retailer fizic, îşi dezvolta şi el capabilităţile software, în logistică şi distribuţie.
    Andreessen este un bun cunoscător al companiilor de tehnologie. A investit în Facebook, Groupon, Skype, Twitter, Zynga şi Foursquare, printre altele. Teoria lui era că lumea este ”în mijlocul unei schimbări tehnologice şi economice dramatice şi ample, în care companiile de software sunt gata să preia părţi mari din economie“. Investitorul a mai spus: ”În următorii 10 ani, mă aştept ca multe alte industrii să fie perturbate de software, mai ales de noi companii dominatoare din Silicon Valley“.

    El a mai făcut o predicţie: în zece ani, cel puţin 5 miliarde de persoane vor deţine un smartphone, având asftel la dispoziţie puterea internetului, la orice oră. Această predicţie se pare că nu se va împlini. Cele mai recente estimări spun că numărul utilizatorilor de smartphone va urca de la 2,5 miliarde în 2018 la 3 miliarde în 2021. |nsă în privinţa industriilor perturbatoare, Andreessen a avut dreptate. De când şi-a publicat articolul în WSJ, Uber, spre exemplu, a ajuns cunoscut în toată lumea, intrând în conflict cu companii de taximetrie şi chiar cu guverne. Giganţii de internet se luptă acum pentru dominaţie în domeniul inteligenţei artificiale. Companiile de tehnologie s-au coalizat cu producători auto pentru dezvoltarea maşinilor ce pot fi conduse de software, cu intervenţie umană minimă. Chiar şi monedele au devenit virtuale.  

    Iar atenţia a ajuns să ia locul banilor, devenind cea mai valoroasă materie primă. James Williams, inginer la Google, convertit la profesia de profesor, spune că era digitală a dezlănţuit o concurenţă acerbă pentru atenţia oamenilor. Iar în această competiţie nu există scrupule.
    Fiecare val de tehnologie a sporit productivitatea şi accesul la cunoaştere. Fiecare platformă nouă a fost mai uşor de utilizat şi mai folositoare. Tehnologia a dat energie globalizării şi creşterii economice. Tehnologia a făcut lumea un loc mai bun.

    Apoi a venit 2016, când internetul a dezvăluit că are două laturi întunecate. Una este legată de utilizatorii individuali. Telefoanele inteligente cu infrastructură mobilă LTE (transfer de date de mare viteză) au creat prima platformă de livrare a conţinutului disponibilă în fiecare moment, transformând industria tehnologică şi vieţile a 2 miliarde de utilizatori. Cu supervizare puţină sau deloc din partea autorităţilor de reglementare, companii precum Facebook, Google, Amazon, Alibaba şi Tencent au folosit tehnici obişnuite în propagandă şi jocuri de noroc, cum ar fi notificări constante şi recompense variabile, pentru a încuraja dependenţa psihologică, explică în Project Syndicate Roger McNamee, şi el investitor în companii de tehnologie la începuturile lor – Facebook, Google şi Amazon. Articolul său are titlul ”Drogaţii şi dealerii de social media“. După cum spune chiar el, investitorul a fost mentorul lui Mark Zuckerber, fondatorul Facebook.

    Cealaltă parte întunecată ţine de geopolitică, continuă McNamee. |n Statele Unite, Europa de Vest şi Asia, platformele de internet, în special Facebook, permit celor puternici să-i lovească pe cei fără putere în politică, politică externă şi comerţ. Alegerile şi referendumurile din Europa şi din SUA au demonstrat în repetate rânduri că reţelele sociale automate pot fi exploatate pentru a submina democraţia.
    Referendumul pentru Brexit şi alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 au arătat, de asemenea, că Facebook avantajează semnificativ mesajele negative şi le dezavantajează pe cele pozitive. Guvernele autoritare pot folosi Facebook pentru a atrage sprijin public pentru politici represive, aşa cum se întâmplă acum în Myanmar, Cambodgia, Filipine şi în alte părţi. |n unele cazuri, Facebook sprijină aceste guverne, aşa cum face cu clienţii mari.

    Este foarte probabil ca fondatorii Facebook, Google şi ai altor platforme de internet mari să nu fi avut intenţia de a face rău atunci când şi-au adoptat modelele de afaceri. Erau tineri antreprenori, însetaţi de succes. Au consumat ani din viaţa lor construind o audienţă imensă prin reorganizarea lumii online în jurul unui set de aplicaţii mai personalizate, mai practice şi mai uşor de folosit decât predecesorii lor. Şi nu au făcut nicio încercare de a-şi monetiza eforturile decât după ce utilizatorii lor au intrat în năvod. Modelele de afaceri publicitare pe care le-au ales au la bază personalizarea, ceea ce a permis agenţiilor de publicitate să-şi trimită la ţintă mesajele cu o precizie fără precedent.

    Dar apoi a venit smartphone-ul, care a transformat mass-media şi a adus Facebook, Google şi alte câteva companii la controlul fluxului de informaţii către utilizatori. Filtrele care dau utilizatorilor ”ceea ce doresc“ au avut efectul polarizării populaţiilor şi a erodării legitimităţii instituţiilor democratice fundamentale (mai ales presa liberă). Iar automatizarea care a făcut platformele de internet atât de profitabile le-a lăsat vulnerabile la manipularea de către actorii malefici de pretutindeni – şi nu vorbim doar de guvernele autoritare, ostile democraţiei.
    Aceste companii, cu ambiţie şi anvergură globale, înghit economia mondială. |n acest proces, companiile adoptă versiuni ale filosofiei corporative a Facebook – ”mişcă-te rapid şi sparge obstacolele“ – fără a ţine seama de impactul asupra oamenilor, instituţiilor şi democraţiei. O minoritate mare a cetăţenilor din lumea dezvoltată locuieşte în bulele de filtrare create de aceste platforme – realităţi digitale false în care credinţele existente devin mai rigide şi mai extreme.

    În SUA, aproximativ o treime din populaţia adultă a devenit impenetrabilă la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile. Astfel de oameni sunt uşor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, de la Google, unde deţinea postul de Google design ethicist, l-a numit ”hacking de creiere“. Pe Harris, revista The Atlantic l-a descris ca fiind cel mai apropiat lucru de conştiinţă pe care Silicon Valley îl are.  

    Democraţiile occidentale nu sunt pregătite să facă faţă acestei ameninţări. Statele Unite nu dispun de un cadru de reglementare eficient pentru platformele de internet şi nu au voinţa politică de a crea unul. Uniunea Europeană are atât un cadru de reglementare, cât şi voinţa politică necesară, dar niciuna nu este adecvată provocării. Decizia luată recent de Comisia Europeană de a pedepsi Google cu o amendă record de 2,7 miliarde de dolari pentru comportamentul anticoncurenţial a fost bine concepută, dar subdimensionată. Google a atacat decizia cu apel, iar investitorii au ridicat din umeri. Ar putea fi un început bun, dar a fost un start insuficient de puternic.

    Nu trebuie uitat că marile companii de tehnologie, cu valori de piaţă mai mari decât economiile unor ţări, sunt mai interesate de maximizarea profiturilor decât de a-şi dezvolta o conştiinţă socială.