BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Preşedinte din Duma de Stat: Moscova are mai multe drepturi să pretindă Crimeea decât are Londra în privinţa Insulelor Falkland

    “Daţi-mi voie să reamintesc Londrei că Crimeea este mai îndreptăţită să pretindă statutul de teritoriu rus decât sunt Insulele Falkland la statutul de teritoriu britanic”, a scris Puşkov pe Twitter.

    “Londra ar trebui să ia o pauză şi să ia un Twix. Toate sondajele occidentale desfăşurate în Crimeea arată că o majoritate absolută a locuitorilor din Crimeea susţine alipirea la Rusia”, a continuat el.

    Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a cerut Rusiei, duminică, să returneze Crimeea Ucrainei.

    “Mesajul nostru pentru Rusia este consecvent şi clar: anexarea Crimeei a fost ilegală şi ilegitimă în martie 2014 şi rămâne ilegală şi ilegitimă în martie 2015. Rusia trebuie să returneze Crimeea Ucrainei”, a declarat Hammond duminică, la un an de la anexarea peninsulei de către Rusia.

    Majoritatea parlamentară din Duma de Stat a reacţionat vehement la această declaraţie. “Crimeea face parte din Rusia din martie 2014. În acest sens, nu este nicio diferenţă între Crimeea şi Kamceatka, de exemplu”, a declarat duminică vicepreşedintele grupului parlamentar Rusia Unită, Franţ Klinţevici.

    Insulele Falkland sunt un arhipelag din sudul Oceanului Atlantic care face parte de facto din Marea Britanie. Drepturile Marii Britanii asupra acestor insule sunt însă contestate de Argentina. Un conflict militar a izbucnit între cele două ţări pe tema insulelor Falkland în 1982. Argentina a fost învinsă, dar continuă să aibă pretenţii teritoriale asupra arhipelagului.

     

  • Preşedintele Poloniei militează pentru o nouă strategie transatlantică împotriva Rusiei

    Preşedintele polonez a militat pentru o nouă abordare în discursul susţinut la Brussels Forum, eveniment organizat de German Marshall Fund. În opinia sa, această strategie pe termen lung ar trebui să implice eforturi comune UE-NATO.

    Totodată, Komorowski a subliniat că NATO trebuie să rămână o alianţă militară eficientă, capabilă să cheltuiască mai mult pentru apărare.

    Amintind că după cel de-al Doilea Război Mondial Planul Marshall a ajuntat Europa în eforturile sale de reconstrucţie postbelică, preşedintele polonez a declarat că un plan similar ar trebui oferit în prezent Ucrainei.

    Forumul de la Bruxelles reuneşte politicieni şi experţi care discută despre probleme-cheie ale alianţei transatlantice. Printre participanţii din acest an se numără generalul Philip Breedlove, fostul consilier în administraţia SUA Zbigniew Brzezinski şi preşedintele eston Toomas Hendrik Ilves.

  • Fiul cel mic al fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici s-a înecat în Lacul Baikal din Rusia

    Parlamentarul Nestor Şufrici a confirmat pentru BBC moartea fiului fostului lider, al cărui nume este tot Viktor. Anterior, presa din Rusia şi Ucraina anunţa că tânărul a murit după ce maşina în care se afla a căzut în Lacul Baikal din sudul Siberiei. Acesta ar fi participat la un eveniment sportiv, în momentul în care autovehiculul în care se afla a plonjat în apă.

    Alte cinci persoane care se aflau în vehicul au fost salvate, afirmă site-ul de ştiri Levvi Bereg, citând surse din cadrul cercului apropiat al acestuia. Site-ul rus RBK a citat oficiali locali care afirmă că incidentul a avut loc sâmbătă, după ce grupul a condus pe gheaţă pentru a face fotografii.

    Viktor Ianukovici Jr, în vârstă de 33 de ani, era cunoscut pentru pasiunea lui faţă de şofatul extrem.

    Decesul lui este ultimul dintre cele câteva din rândul persoanelor care aveau legături cu fostul preşedinte.

    Oleksandr Pekluşenko, fost guvernator regional, a fost găsit mort în Ucraina la începutul lunii, în ceea ce autorităţile au declarat că pare să fie o sinucidere. Alţi cinci oficiali au murit în circumstanţe misterioase în acest an.

    Incidentul de sâmbătă este, de asemenea, ultimul dintr-o serie de accidente rutiere mortale ce îl implică pe fostul preşedinte sau echipa sa. În iulie 2009, fiul lui Volodimir Sivkovici, adjunctul secretarului Consiliului naţional de apărare în timpul preşedinţiei lui Ianukovici, care a fost implicat în încercarea de dispersare a protestatarilor proeuropeni, a murit în momentul în care maşina sa a ieşit de pe carosabil, a lovit un stâlp şi a luat foc în centrul Kievului.

    Câteva luni mai târziu, fiul purtătorului de cuvânt al lui Ianukovici, Anna Herman, a murit într-un accident de maşină pe autostrada Kiev-Odesa.

    Interpol l-a plasat pe Ianukovici pe lista sa de persoane căutate în ianuarie. În prezent, el este acuzat de autorităţile ucrainene că a deturnat milioane de dolari din fonduri publice. Ianukovici a fost înlăturat de la putere în februarie 2014, după ce mii de persoane au ieşit să protesteze în stradă.

  • Marea Neagră, principala zonă de manevre tactice în criza NATO – Rusia

    Şase nave militare NATO şi un submarin s-au aflat în Marea Neagră în ultima săptămână pentru exerciţii de rutină menite să demonstreze capacitatea de apărare colectivă. La exerciţii au participat crucişătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart şi un submarin turc.

    În timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau în largul Portului Constanţa, zona a fost survolată de un avion militar rus. Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, care a luat şi el parte la exerciţii, spunea că este normal ca aeronave de supraveghere să culeagă informaţii. În paralel, avioane de vânătoare NATO au incerceptat, pentru prima dată anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 şi Su-34 deasupra Mării Baltice, în spaţiul aerian internaţional.

    În replică, Rusia a efectuat, în ultima săptămână, cele mai ample exerciţii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianţa Nord-Atlantică.

    Peste 8.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la exerciţii în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea (anexată în urmă cu exact un an) şi în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. Flotele militare ruse au făcut manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei şi Marea Barents.

    Oficiali din Ministerul rus al Apărării au confirmat că exerciţiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare în regiunea Crimeea, iar rachete cu potenţial nuclear au fost poziţionate în enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia şi Lituania.

    Astfel, Marea Neagră a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice între NATO şi Rusia. Demonstraţiile de forţă militară au fost dublate de un schimb vehement de replici între Occident şi Rusia, expresii ale campaniilor de imagine şi propagandă generate de criza ucraineană.

    Un oficial militar rus afirma joi, potrivit agenţiei TASS, că navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile efectuate de zece ambarcaţiuni militare ruse însoţite de zece avioane de vânătoare şi recunoaştere: “Navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile ruse şi nu au folosit muniţie reală. Prezenţa navelor NATO în Marea Neagră este pur şi simplu demonstrativă”.

    În schimb, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksei Meşkov, susţinea că astfel de acţiuni ale NATO sporesc riscul destabilizării regionale. “Rusia este profund îngrijorată de numărul din ce în ce mai mare de exerciţii militare efectuate de NATO în apropierea frontierelor Rusiei. Acţiunile de acest fel sporesc riscul destabilizării regionale”, atrăgea atenţia Meşkov.

    Analişti ruşi au venit în sprijinul discursului intensificat de Moscova în ultimul an.

    Pavel Zolotariov, directorul-adjunct al Institutului rus pentru Studii privind Canada şi SUA, susţine că Washingtonul nu are nevoie de găsirea unei soluţii politice la criza separatistă din estul Ucrainei, pentru că în acest caz Administraţia de la Kiev va trebui să ofere un statut special regiunilor Lugansk şi Doneţk. “Sfidând realităţile, Statele Unite continuă să intensifice presiunile asupra Rusiei, prelungind sancţiunile şi făcând demonstraţii de forţă în Marea Neagră”, adaugă analistul rus.

    La rândul său, NATO a somat Rusia să nu mai lanseze manevre militare neprevăzute. “Alianţa Nord-Atlantică exprimă o profundă preocupare privind exerciţiile neprevăzute organizate de Rusia. Moscova a efectuat cel puţin 12 exerciţii militare inopinate în ultimii doi ani, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică nu a mai efectuat astfel de mavevre militare din timpul Războiului Rece”, a declarat un oficial NATO pentru agenţia TASS.

    Parlamentul de la Kiev a aprobat, marţi, un proiect care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste abia după desfăşurarea alegerilor regionale organizate de Administraţia prooccidentală Petro Poroşenko. Moscova susţine că iniţiativa Kievului încalcă termenii Acordului de la Minsk, semnat în 12 februarie de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o nouă reuniune a liderilor Rusiei, Franţei, Germaniei şi Ucrainei, “în scopul evitării deteriorării situaţiei în regiunile estice ucrainene”.

    Liderii europeni au discutat, în cursul reuniunii Consiliului European, despre situaţia din Ucraina, stabilind menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Marea Neagră, principala zonă de manevre tactice în criza NATO – Rusia

    Şase nave militare NATO şi un submarin s-au aflat în Marea Neagră în ultima săptămână pentru exerciţii de rutină menite să demonstreze capacitatea de apărare colectivă. La exerciţii au participat crucişătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart şi un submarin turc.

    În timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau în largul Portului Constanţa, zona a fost survolată de un avion militar rus. Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, care a luat şi el parte la exerciţii, spunea că este normal ca aeronave de supraveghere să culeagă informaţii. În paralel, avioane de vânătoare NATO au incerceptat, pentru prima dată anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 şi Su-34 deasupra Mării Baltice, în spaţiul aerian internaţional.

    În replică, Rusia a efectuat, în ultima săptămână, cele mai ample exerciţii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianţa Nord-Atlantică.

    Peste 8.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la exerciţii în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea (anexată în urmă cu exact un an) şi în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. Flotele militare ruse au făcut manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei şi Marea Barents.

    Oficiali din Ministerul rus al Apărării au confirmat că exerciţiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare în regiunea Crimeea, iar rachete cu potenţial nuclear au fost poziţionate în enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia şi Lituania.

    Astfel, Marea Neagră a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice între NATO şi Rusia. Demonstraţiile de forţă militară au fost dublate de un schimb vehement de replici între Occident şi Rusia, expresii ale campaniilor de imagine şi propagandă generate de criza ucraineană.

    Un oficial militar rus afirma joi, potrivit agenţiei TASS, că navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile efectuate de zece ambarcaţiuni militare ruse însoţite de zece avioane de vânătoare şi recunoaştere: “Navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile ruse şi nu au folosit muniţie reală. Prezenţa navelor NATO în Marea Neagră este pur şi simplu demonstrativă”.

    În schimb, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksei Meşkov, susţinea că astfel de acţiuni ale NATO sporesc riscul destabilizării regionale. “Rusia este profund îngrijorată de numărul din ce în ce mai mare de exerciţii militare efectuate de NATO în apropierea frontierelor Rusiei. Acţiunile de acest fel sporesc riscul destabilizării regionale”, atrăgea atenţia Meşkov.

    Analişti ruşi au venit în sprijinul discursului intensificat de Moscova în ultimul an.

    Pavel Zolotariov, directorul-adjunct al Institutului rus pentru Studii privind Canada şi SUA, susţine că Washingtonul nu are nevoie de găsirea unei soluţii politice la criza separatistă din estul Ucrainei, pentru că în acest caz Administraţia de la Kiev va trebui să ofere un statut special regiunilor Lugansk şi Doneţk. “Sfidând realităţile, Statele Unite continuă să intensifice presiunile asupra Rusiei, prelungind sancţiunile şi făcând demonstraţii de forţă în Marea Neagră”, adaugă analistul rus.

    La rândul său, NATO a somat Rusia să nu mai lanseze manevre militare neprevăzute. “Alianţa Nord-Atlantică exprimă o profundă preocupare privind exerciţiile neprevăzute organizate de Rusia. Moscova a efectuat cel puţin 12 exerciţii militare inopinate în ultimii doi ani, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică nu a mai efectuat astfel de mavevre militare din timpul Războiului Rece”, a declarat un oficial NATO pentru agenţia TASS.

    Parlamentul de la Kiev a aprobat, marţi, un proiect care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste abia după desfăşurarea alegerilor regionale organizate de Administraţia prooccidentală Petro Poroşenko. Moscova susţine că iniţiativa Kievului încalcă termenii Acordului de la Minsk, semnat în 12 februarie de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o nouă reuniune a liderilor Rusiei, Franţei, Germaniei şi Ucrainei, “în scopul evitării deteriorării situaţiei în regiunile estice ucrainene”.

    Liderii europeni au discutat, în cursul reuniunii Consiliului European, despre situaţia din Ucraina, stabilind menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Crimeea estimează că va obţine până la 2 miliarde de dolari din turism în 2015

    “Numărul turiştilor aşteptaţi anul acesta în Crimeea este de 4,3 milioane, cei mai mulţi din Rusia, a declarat ministrul Turismului din Crimeea, Yelena Yurchenko.

    Peninsula ucrainiană Crimeea a fost anexată de către Rusia pe 18 martie 2014, în urma unui referendum local lansat după înlăturarea regimului prorus ucrainian condus de Viktor Ianukovici.

    Înaintea anexării, circa 6 milioane de turişti vizitau anual Crimeea, majoritatea din Ucraina, potrivit datelor agenţiei de reglementare în turism din Rusia.

    Anexarea peninsulei a stârnit un val de proteste în întreaga lume, împotriva Rusiei fiind luate o serie de măsuri economice de către SUA, Canada şi statele din UE.

    În timp ce Crimeea a fost anexată practic fără vărsare de sânge, în estul Ucrainei au izbucnit, în aprilie anul trecut, o serie de conflicte armate între separatiştii proruşi şi forţele armate ucrainiene, numărul morţilor în urma conflictelor fiind estimat la cel puţin 6.000, potrivit ONU.

    Autorităţile ruse încearcă să stimuleze industria turismului din Crimeea, însă călătoriile pe uscat până în peninsulă sunt îngreunate de numărul mare de puncte de control înfiinţate de o parte şi de cealaltă a graniţei.

    Pentru a facilita accesul în peninsulă, guvernul de la Moscova intenţionează să construiască un pod între Rusia şi Crimeea, proiect care va fi finalizat în 2018 şi a cărui valoare este estimată la câteva miliarde de dolari.

  • Rusia a depăşit cea mai dificilă perioadă a crizei

    “Vârful negativ este în urma noastră şi vedem unele semne de stabilizare. Şi situaţia din sectorul financiar se stabilizează. Vedem creşterea câştigurilor pe pieţele de obligaţiuni, iar piaţa financiară se îndreaptă spre creştere”, a spus Siluanov la conferinţa organizată de Uniunea Rusă a Industriaşilor şi Antreprenorilor, transmite Bloomberg.

    Cel mai mare exportator de energie din lume scapă de efectele celor mai scăzute preţuri ale petrolului de după 2009 şi ale sancţiunilor economice occidentale impuse din cauza crizei din Ucraina.

    Rubla şi-a mai revenit după declinul de 46% înregistrat în 2014, înregistrând în februarie cele mai bune performanţe comparativ cu celelalte pieţe emergente.

    În timp ce inflaţia a început să se stabilizeze, banca centrală a început un ciclu de relaxare monetară şi s-a concentrat mai mult pe susţinerea economiei. Banca Rusiei a redus săptămâna trecută dobânda de politică monetară pentru a doua oară în acest an şi a semnalat că relaxarea monetară va continua, dacă creşterea preţurilor de consum va încetini.

    Rusia ar putea menţine inflaţia în acest an la 11%-12%, potrivit ministrului de Finanţe.

    Rubla s-a depreciat joi faţă de dolar, după trei zile de creşteri, fiind tranzacţionată în scădere cu 1,2%. Indicele bursier Micex este în urcare cu 0,3%.

    Preşedintele Vladimir Putin a declarat la aceeaşi conferinţă că o mai mare libertate a companiilor este cel mai bun răspuns la dificultăţile şi restricţiile externe.

    “Acesta este motivul pentru care vom continua să creăm condiţii pentru toţi cei care sunt pregătiţi să investească în economia şi industria internă, dezvoltarea de tehnologii şi crearea de locuri de muncă moderne”, a spus Putin.

    Persistenţa tensiunilor provocate de implicarea Rusiei în criza ucraineană riscă să îndepărteze investitorii străini. General Motors a anunţat miercuri că intenţionează să oprească activitatea fabricii din St. Petersburg şi să oprească vânzările mărcii Opel şi a majorităţii modelelor Chevrolet pe această piaţă.

    Vânzările auto din Rusia au scăzut anul trecut cu 10%, iar declinul s-a accelerat în 2015, cu o scădere de 38%n februarie.

    Ieşirile de capital din Rusia au crescut de peste două ori în 2014, la 151,5 miliarde de dolari, obligând autorităţile să răspundă cu reduceri de cheltuieli şi majorarea de urgenţă a dobânzii de politică monetară în decembrie.

    Rusia a inclus un fond anti-criză de aproape 234 de miliarde de ruble în bugetul din acest an, care va fi folosit la susţinerea companiilor de importanţă sistemică, a spus Putin, adăugând că costurile de împrumut sunt în continuare exagerate.

    Prăbuşirea rublei şi interzicerea de către Rusia a importurilor de alimente, ca reacţie la sancţiunile occidentale, au făcut ca preţurile de consum să crească în februarie cu 16,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai mult după 2002.

    PIB-ul s-a contractat cu 1,5% în ianuarie, faţă de intervalul similar din 2014, potrivit estimărilor preliminare ale Ministerului Economiei.

    Economia Rusiei ar putea înregistra în acest an un declin de până la 4%, anticipează banca centrală.

  • Agenţii ruşi, consideraţi “principala ameninţare pentru Suedia în domeniul spionajului”

    Säpo afirmă în raportul său anual că serviciile secrete ruse şi-au intensificat activitatea în Suedia, pe fondul crizei din Ucraina şi că o treime dintre diplomaţii ruşi aflaţi în post la Stockholm sunt agenţi de informaţii.

    Potrivit lui Wilhelm Unge, responsabil de contraspionaj la Säpo, spionii ruşi sunt “foarte bine formaţi, sunt destul de tineri în raport cu spionii din perioada sovietică, motivaţi, hotărâţi şi atrăgători”.

    Agenţii secreţi ruşi se interesează de apărare, politică, economie, tehnologie, cercetări ştiinţifice suedeze, manifestă interes pentru refugiaţii politici, pentru militari, reprezentanţii poliţiei şi suedezii care călătoresc în străinătate, încearcă să înroleze spioni şi să pătrundă în calculatoarele din Suedia.

    Potrivit Säpo, agenţii săi au dejucat mai multe tentative ale serviciilor de informaţii militare ruse (GRU) de a cumpăra echipamente sensibile.

    Scandaluri de spionaj ce implică cetăţeni ruşi izbucnesc periodic în Seudia. În 2001, serviciile secrete suedeze au arestat un angajat al consorţiului electrotehnic ABB, suspectat că a transmis date secrete URSS şi Rusiei. Justiţia suedeză nu a reuşit însă să dovedească aceste acuzaţii.

    În 2002, Stockholm a expulzat doi diplomaţi ruşi suspectaţi că au legături cu o afacere de spionaj industrial implicând angajaţi ai grupului de telefonie mobilă Ericsson. În februarie 2006, serviciul de contraspionaj suedez l-a arestat pe Andrei Zamiatnin, cercetător la Centrul de genetică al Universităţii suedeze de ştiinţe agricole. Acesta a fost exonerat ulterior şi eliberat.

    În octombrie 2014, armat suedeză a lansat o operaţiune de căutare a unui submarin misterios, suspectat că ar fi rus, în largul Stockholm. Operaţiunea de aproape 20 de milioane de coroane (2,74 milioane de dolari) s-a soldat cu un eşec.

  • Barack Obama şi Angela Merkel pledează pentru menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei

    Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Barack Obama şi Angela Merkel au purtat o discuţie telefonică pe tema “evoluţiei situaţiei din Ucraina”, unde un armistiţiu fragil este în vigoare din 15 februarie, în pofida unor incidente armate.

    Cei doi lideri “au reafirmat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor fi relaxate atât timp cât (statul rus) nu îşi va îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul (înţelegerilor) de la Minsk”, se arată în comunicatul Casei Albe.

    Liderul de la Casa Albă şi cancelarul german “au convenit”, de asemenea, “asupra necesităţii punerii în aplicare complete şi rapide a celor trei Acordului de la Minsk, pentru a se ajunge la o soluţionare de durată şi paşnică a conflictului”.

    Totodată, Obama şi Merkel au mai discutat despre “acordarea de sprijin economic Ucrainei pentru implementarea reformelor necesare”, anunţă Casa Albă.

    Grupul de contact, din care fac reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înţelegerea a fost negociată de către preşedinţii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroşenko, Franţei Francois Hollande şi cancelarul Germaniei Angela Merkel.

    Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistiţiu între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri.

    Armistiţiul a intrat în vigoare la 15 februarie, dar a fost deja încălcat de către rebelii proruşi, care au preluat controlul asupra oraşului Debalţeve, un nod feroviar strategic din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei.

    Moscova este acuzată de către Kiev şi Occident că este implicată – cu armament şi personal – în actualul conflict armat din estul Ucrainei, care durează de 11 luni. Rusia neagă orice implicare.

  • 11 avioane militare ruse interceptate de NATO în apropierea spaţiului aerian UE la Marea Baltică

    Avioanele ruseşti zburau cu transponderul (sistemul care permite difuzarea unui cod ce semnalează că este un avion civil sau militar) oprit, la ora 22.30, în apropierea Lituaniei şi Letoniei, două state membre UE şi NATO.

    Avioane de vânătoare NATO trimise să identifice aeronavele au descoperit că era vorba despre “două avioane de transport de tip An-26, un An-12 şi un grup de alte opt aeronave, inclusiv avioane de vânătoare de tip Su-27 şi Su-34” a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului lituanian al Apărării.

    “Avioanele ruseşti aveau transponderele oprite, nu au prezentat planuri de zbor şi au refuzat să intre în contact”, potrivit agenţiei Baltic News Service (BNS).

    Aeronavele se îndreptau dinspre Rusia, peste Marea Baltică, spre enclava rusă Kaliningrad.

    Avioane de vânătoare italiene de tip Typhoon din cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană în spaţiul aerian baltic au fost trimise să efectueze operaţiunea de interceptare, de la baza Siauliai din Lituania.

    Presa de la Riga scria că avioanele ruseşti de război “au fost detectate în apropierea apelor teritoriale letone”, cel mai recent incident dintr-o serie de incursiuni în apropierea statelor UE.

    Misiunea de patrulare vizează să consolideze apărarea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, trei foste republici sovietice ocupate de trupele lui Iosif Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Incidentul din noaptea de marţi spre miercuri are loc în contextul în care Vladimir Putin – care a reapărut luni în public după zece zile de absenţă misterioasă – a ordonat forţelor armate ruseşti să efectueze multiple exerciţii şi manevre de război

    Exerciţiile ruseşti prevăd staţionarea unor sisteme de rachete de tip Iskander în Kaliningard şi mobilizarea unor bombardiere nucleare strategice de tip Tu-22M3 (Backfire potrivit clasificării NATO) în Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova anul trecut, pe care Rusia le-a confiscat Ucrainei în urmă cu un an.

    Flota rusă de Nord a fost plasată în alertă de luptă săptămâna aceasta, în cadrul unor exerciţii la care iau parte aproximativ 38.000 de militari, 41 de nave, 15 submarine şi 110 avioane.