Tag: business

  • PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia

    Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.

    „UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a investit fondatorul SoftBank 20 de milioane de dolari în afacerea Alibaba? Jack Ma “nu avea niciun bussiness plan”

    “Nu avea niciun business plan şi venituri zero. Avea 30-35 de angajaţi, dar avea o privire puternică şi puteam să-mi dau seama după felul în care vorbea că are o carismă deosebită, că are calităţi de lider”

    Aşadar Son spune că modelul de business a lui Ma era greşit însă felul în care vorbea şi abilitatea lui de a atrage talente e ceea ce m-a impresionat.

    Son este fondatorul şi cel mai mare acţionar la SoftBank, firmă japoneză de telecomunicaţii şi fond de investiţii. Compania din Tokyo are acţiuni în cadrul a peste 1000 de afaceri, inclusiv în Yahoo Japonia şi Alibaba. Grupul are peste 68.000 de angajaţi şi un venit anual de 82 de miliarde de dolari.

  • De ce a investit fondatorul SoftBank 20 de milioane de dolari în afacerea Alibaba? Jack Ma “nu avea niciun bussiness plan”

    “Nu avea niciun business plan şi venituri zero. Avea 30-35 de angajaţi, dar avea o privire puternică şi puteam să-mi dau seama după felul în care vorbea că are o carismă deosebită, că are calităţi de lider”

    Aşadar Son spune că modelul de business a lui Ma era greşit însă felul în care vorbea şi abilitatea lui de a atrage talente e ceea ce m-a impresionat.

    Son este fondatorul şi cel mai mare acţionar la SoftBank, firmă japoneză de telecomunicaţii şi fond de investiţii. Compania din Tokyo are acţiuni în cadrul a peste 1000 de afaceri, inclusiv în Yahoo Japonia şi Alibaba. Grupul are peste 68.000 de angajaţi şi un venit anual de 82 de miliarde de dolari.

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Viaţa secretă a stewardeselor. Ce fac atunci când pasagerii nu le văd – GALERIE FOTO

    Molly Choma este stewardesă pentru compania aeriană Virgin, iar atunci când are un moment liber ia camera de fotografiat şi-şi fotografiază colegii. Seria de fotografii intitulată “The Secret Life of Virgins” ne arată o parte a însoţitorilor de zbor pe care în mod normal pasagerii nu o văd, scrie Business Insider.

    Ea a început să fotografieze pe vremea când era rezervă şi aştepta să fie repartizată pe un zbor. Pasiunea s-a dezvoltat şi a vrut să găsească modele pentru a le fotografia, mărindu-şi portofoliul. “Mă gândeam unde pot să găsesc oameni atractivi care nu-mi vor cere bani ca să le fac poze”

  • Dezastru în piaţa forţei de muncă: Cel mai pu­ter­nic antreprenor din industria res­taurantelor trage un semnal de alarmă

    „Avem în derulare recrutarea a 12 ne­palezi care să lucreze în restaurante, am apelat la o agenţie. Procesul durează în­tre opt şi nouă luni. Îi plătim cu sa­la­riul mediu pe economie“, a spus Dra­goş Petrescu pentru ZF. 

    Vezi mai multe pe www.zf.ro

  • Porsche Finance Group lansează în România sharetoo, un serviciu corporate de car sharing

    sharetoo se adresează atât companiilor cu nevoi flexibile de mobilitate, cât şi angajaţilor acestora. Flexibilitatea este punctul central al serviciului, întrucât companiile îşi pot configura flota auto în funcţie de propriile nevoi: le stau la dispoziţie toate brandurile auto ale grupului Volkswagen comercializate de Porsche România, pot stabili perioada de utilizare dorită şi beneficiază de o alocare transparentă a costurilor.

    „Procesul este foarte simplu: membrii echipei se conectează la o platformă online şi îşi rezervă o maşină, pe care o deschid cu ajutorul telefonului, fără cheie. Am fost încurajaţi de feedback-ul pozitiv din etapa-pilot, în care mai mult de 600 de persoane au avut acces la serviciu”, a declarat Radu Manea, Head of Fleet Management Porsche Finance Group România.

    Serviciul a fost testat începând din 2016, sub marca locală RideON. România s-a numărat printre primele pieţe ale grupului care au implementat această soluţie. În etapa-pilot, serviciul a fost utilizat de angajaţii companiilor Porsche în România, precum şi de câţiva clienţi strategici, cu care grupul are în derulare parteneriate pe termen lung. Mai mult, iniţiativa locală a inspirat şi alte pieţe să testeze ideea şi a contribuit la lansarea internaţională a noii directii de business a Grupului Porsche Bank, sub noul brand sharetoo.

    „Am pornit proiectul de car sharing, numit iniţial RideON, alături de o echipă dedicată şi motivată de angajaţi ai Porsche Finance Group, alături de care am pus pe picioare un proiect-pilot de succes. Am pornit totul de la zero, de la o idee, în care am crezut cu toţii şi care ne-a motivat să lucrăm susţinut ca echipă, cu pasiune şi încredere. Iată că eforturile noastre sunt recunoscute astăzi, când mă bucur să pot spune că proiectul-pilot început în România este parte fundamentală a noii direcţii strategice de business a grupului: sharetoo – Mobility by Porsche Bank”, a adăugat Andrei Constantinescu, CFO Porsche Finance Group România.

    Noul serviciu este disponibil din 10 octombrie 2017 şi propune, în primă fază, două tipuri de produse de corporate car sharing. Primul se adresează companiilor cu nevoi sporite de mobilitate, care doresc să utilizeze o flotă adaptată nevoilor lor individuale şi să ofere, totodată, un beneficiu suplimentar angajaţilor. Cel de-al doilea este adresat reţelei naţionale de distribuitori autorizaţi ai mărcilor comercializate de Porsche România, alături de care Porsche Finance Group doreşte să obţină acoperire naţională pentru sharetoo. Flota sharetoo este integral configurabilă pe nevoile individuale ale fiecărui client şi se bazează pe mărcile Volkswagen Group.

    Porsche Finance Group este filiala locală a Porsche Bank A.G. În calitate de subsidiară a Porsche Holding, cu sediul la Salzburg, Porsche Bank A.G. este o companie internaţională specializată în servicii de finanţare şi asigurare auto. Porsche Holding are peste 50 de ani de experienţă în finanţarea şi asigurarea auto şi este parte a Volkswagen Group.

  • Dezastru în piaţa forţei de muncă: Cel mai pu­ter­nic antreprenor din industria res­taurantelor trage un semnal de alarmă

    „Avem în derulare recrutarea a 12 ne­palezi care să lucreze în restaurante, am apelat la o agenţie. Procesul durează în­tre opt şi nouă luni. Îi plătim cu sa­la­riul mediu pe economie“, a spus Dra­goş Petrescu pentru ZF. 

    Vezi mai multe pe www.zf.ro

  • Un software frumos

    ”Credem că în ziua de astăzi software-ul a devenit o formă de artă. Fiecare produs pune foarte mare accent pe grafică, pe experienţa utilizatorului, pe ce simte acesta în momentul în care foloseşte respectivul produs“, descrie Andu Morie, CEO-ul companiei de dezvoltare de aplicaţii pentru mobile Adonis Software, filosofia din spatele acesteia. Concret, Adonis Software este o companie locală axată pe dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru iOS şi Android, fiind, potrivit reprezentanţilor acesteia, printre primele specializate pe această nişă în România. Morie povesteşte că şi-au propus ca prin intermediul activităţii lor să arate că software-ul nu este doar o tehnologie rece, cum este deseori văzută, ci o experienţă artistică din toate punctele de vedere. ”Pe scurt, creăm un software frumos. Nu este un concept nou, acelaşi principiu îl au şi cei de la Apple, de exemplu“, spune el.

    Veniturile firmei au crescut constant de la înfiinţare până acum, cu ani în care şi-au dublat cifra de afaceri faţă de cei precedenţi, situaţie în care se regăsesc şi în 2017, când încasările ar urma să bifeze un plus 120% faţă de anul trecut, iar marja de profit se va plasa între 30% şi 40%. În prezent, echipa Adonis Software este formată din peste 20 de oameni, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de aproape 230.000 de euro, cu o marjă de profit de 21%.

    85% din veniturile companiei vin în prezent din dezvoltarea aplicaţiilor mobile custom (particularizate) pentru clienţi, 10% din dezvoltarea aplicaţiilor web şi a site-urilor şi 5%, din aplicaţii de realitate virtuală şi realitate augmentată, acestea din urmă fiind două domenii în care au intrat recent şi pentru care văd o creştere foarte mare în viitor, potrivit lui Andu Morie. El este, de anul acesta, şi CEO-ul companiei; compania a fost înfiinţată în 2011 de către Ancu Radu împreună cu un coleg de facultate, care a ieşit ulterior din firmă.

    În prezent, compania are doi proprietari: lui Ancu Radu i s-a alăturat Lucian Dinuţ. ”În 2011, smartphone-ul apăruse abia de 3-4 ani. În România nu prea existau companii dedicate dezvoltării de aplicaţii mobile. Majoritatea se concentrau pe web şi abia începeau să înfiinţeze un departament de mobile. Pe piaţa din străinătate însă cererea pentru acest serviciu era în creştere considerabilă, aşadar am considerat momentul oportun pentru înfiinţarea unei companii dedicate acestei nişe, ţinând cont şi de experienţă mea din acel moment“, descrie Ancu Radu raţionamentul din spatele înfiinţării Adonis Software.

    El a absolvit în 2010 Facultatea de Automatică şi Calculatoare, secţia Calculatoare, din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, după care şi-a continuat studiile cu un master MBA în limba engleză la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, tot în cadrul UPB. În timpul studiilor masterale, s-a angajat într-o altă companie de oursourcing de servicii software – după câteva luni de programare, a fost numit manager de proiect în departamentul de mobile, nou înfiinţat al companiei, funcţie pe care a avut-o timp de un an.

    A făcut apoi pasul spre antreprenoriat şi a pus bazele Adonis Software în 2011, împreună cu un coleg de facultate. Au pornit cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro – câte 5.000 de euro din partea fiecărui membru fondator. ”Avantajul în software este că poţi începe multe businessuri şi cu investiţii financiare destul de mici, dar neapărat trebuie să ai cunoştinţe în domeniu şi să investeşti mult efort“, descrie el unul dintre avantajele domeniului. S-au concentrat la început pe piaţa din străinătate şi pe crearea unui portofoliu de proiecte, dar şi de clienţi care să îi recomande. ”Am pus mare accent pe buna organizare a proceselor interne încă de la început şi am crescut la nivel de calitate considerabil în primii doi ani. A urmat apoi creşterea pe orizontală, a numărului de oameni pe de o parte, şi simultan investiţia în proiecte proprii. Acestea ne-au ajutat foarte mult atât în mod direct, unele fiind profitabile, cât şi indirect, contribuind enorm la imaginea noastră şi la vizibilitatea pe piaţă“, descrie Radu paşii făcuţi la început. Iar dacă iniţial au lucrat doar pentru clienţi străini, Ancu Radu spune că piaţa a avansat treptat şi la noi, astfel că în acest moment jumătate dintre clienţii lor sunt din România.

    Înainte de a fi recrutat, Andu Morie înfiinţase o agenţie web împreună cu un coleg de facultate. A absolvit şi el Facultatea de Matematică şi Informatică, secţia Informatică, din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2014, în cadrul căreia a urmat apoi masterul de inginerie software. În primul an de facultate a început să lucreze în regim de freelancing ca web developer, iar la finalul facultăţii a înfiinţat agenţia web. În 2017, s-a alăturat echipei Adonis Software, ca CEO.

  • Studiu: alterare puternică a sentimentului de business pentru companii, în special în investiţii

    Procentul companiilor care se aşteaptă la scăderea profitului este acum 20% faţă de numai 6% la începutul anului, iar al celor care spun că nu fac investiţii în 2017 este de 26% în a doua jumătate a anului faţă, de 10% în semestrul anterior, conform studiului „Evoluţia afacerilor în 2017” lansat azi de compania de consultanţă Valoria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro